vindecea sf [At: LB / V: (reg) ~dic~ / Pl: ~ele / E: vindeca¹ + -ea] 1 Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina și cu frunzele acoperite cu peri aspri, cu florile purpurii, dispuse în formă de spic, întrebuințată, datorită proprietăților sale aromatice și tonice, ca remediu pentru răni și pentru boli de piept Si: crețișor, cuișoriță, vindecuță (2), iarbă-de-răni, iarba-tăieturii, (reg) vindecă (Betonica officinalis). 2 (Bot) Usturoiță (Alliaria officinalis).

JALE¹ s. f. 1. Tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ◊ Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (Înv.) Doliu. [Var.: (reg.) jele s. f.] – Din sl. žalĩ.

JALE² s. f. Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (Salvia); spec. mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medicinală, salvie (Salvia officinalis). – Din magh. zsálya.

JALEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale² + suf. -eș.

VINDECEA, vindecele, s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu proprietăți medicinale (Stachys officinalis). – Vindeca + suf. -ea.

JALE¹ f. Stare sufletească apăsătoare cauzată de o pierdere irecuperabilă, de o situație disperată etc.; durere sufletească adâncă; jelanie. Cântec de ~. [G.-D. jalei] /<sl. žali

JALE² f. Plantă semilemnoasă, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivată ca plantă etero-uleioasă, medicinală sau decorativă; salvie. /<ung. zsálya

JALEȘ m. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice. /jale + suf. ~eș

VINDECEA ~ele f. Plantă erbacee înaltă până la un metru, cu flori purpurii, folosită pentru proprietățile ei aromatice și tonice. [Art. vindeceaua] /a vindeca + suf. ~ea

jale s. f., g.-d. art. jalei

jaleș s. m., pl. jaleși

jale (tristețe; plantă) s. f., g.-d. art. jalei

jaleș s. m.

vindecea s. f., art. vindeceaua, g.-d. art. vindecelei; pl. vindecele

JALE s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jaleș, salbie, salvie, (reg.) șerlai. 2. (Salvia silvestris) coada-vacii, (reg.) brăileanca (art.), corovatic, jaleș, năduf, sălvie de pădure. 3. (Stachys germanica) jaleș, (reg.) pavăză.

JALE s. v. doliu, linariță, salvie.

JALE s. 1. dezolare, (pop.) jelanie, (înv. și reg.) tângă, (înv.) jalet. (Om plin de ~.) 2. v. tristețe.

JALEȘ s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jale, salbie, salvie, (reg.) șerlai. 2. (Stachys germanica) jale, (reg.) pavăză.

JALEȘ s. v. coada-vacii, jale, salvie, urechea-porcului.

VINDECEA s. (BOT.; Stachys officinalis) (reg.) crețișor, sovârvariță, frunza-tăieturii, iarba-tăieturii, iarbă-de-rană.

STACHYS L., JALEȘ, STAHIS, fam. Labiatae. Gen originar din regiunile temperate ale globului, cca 200 specii, erbacee, majoritatea perene, puține semilemnoase sau lemnoase. Frunze nedivizate, prevăzute cu perișori gri-argintii, alcătuind o pîslă catifelată, lipsite de stipele. Flori hermafrodite, neregulate, purpurii, roșii, stacojii, galbene sau albe, destul de mici (caliciu cu 5 dinți și 5 sau 10 nervuri, corolă bilabiată cu labiul superior boltit, tubul cilindric cu un inel păros, 4 stamine, din care 2 exerte și 2 mai scurte, antere cu 2 loji despărțite), dispuse în buchet, în axa frunzei sau într-un spic terminal. Fruct format din 4 nucule.