9 intrări

Articole pe această temă:

50 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciobán2 sm [At: CANTEMIR, IST. 9 / A: ció~ / Pl: ~i / E: tc čoban] 1 Păstor. 2 (Spc) Proprietar de oi. 3 Personaj travestit în păstor de oi la Vicleim. 4 (Îc) Steaua- ~ului Luceafărul de seară. 5 (Îae) Steaua polară. 6 (Îc) ~ul cu oile Constelația lirei. 7 (Ban) Câine ciobănesc. 8 (Trs) Malac. 9 (îc) ~ul-cu-oile Steaua principală din constelația lirei.

ciobán1 sm [At: VAIDA / Pl: ? / E: ns cf ciuvaniu] (Reg) 1 Vas de lemn pentru băut apă. 2 Vas de lemn pentru adus apă.

cobiliță sf [At: H II / V: ~bel~, (hiperurbanism) ~ovil~ / A și: (rar) ~liță / Pl: ~țe / E: bg, srb кобилица] 1 Bucată de lemn curbată, cu toarte, cârlige sau crestături la cele două capete, care se poartă pe umeri și servește la transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor ori a altor greutăți Si: (reg) cobelete, cobcliă (14), cobilițoi, coromăslă. 2 (Ast; pop; și reg; îs ~ța ciobanului) Constelația Lebăda. 3 (Ent; Buc) Lăcustă verde. 4 Insectă din ordinul libelulelor (Libellula depressa) Si: (Buc) cal turtit, calul dracului, calul popii. corectată

CIOBÁN, ciobani, s. m. 1. Persoană care paște, păzește și îngrijește oile; păstor, păcurar. ♦ Proprietar de oi; baci. 2. Compus: Ciobanul-cu-Oile = numele unei constelații din emisfera boreală; lira. – Din tc. çoban.

CIOBÁN, ciobani, s. m. 1. Persoană care paște, păzește și îngrijește oile; păstor, păcurar. ♦ Proprietar de oi; baci. 2. Compus: Ciobanul-cu-Oile = numele unei constelații din emisfera boreală; lira. – Din tc. çoban.

CÓBILIȚĂ, cobilițe, s. f. Piesă de lemn curbat, purtată pe umeri și care servește la transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor etc. ◊ Compus: Cobilița-Ciobanului = numele popular al constelației Lebedei. – Din bg., sb. kobilica.

LUCEÁFĂR, luceferi, s. m. 1. Nume popular al planetei Venus și al altor stele strălucitoare. ◊ Luceafărul-de-Dimineață sau Luceafărul-de-Ziuă, Luceafărul-Porcilor, Luceafărul-Boului = planeta Venus (văzută dimineața, înainte de răsăritul soarelui). Luceafărul-de-Seară sau Luceafărul-de-Noapte, Luceafărul-Ciobanilor = planeta Venus (văzută seara). Luceafărul-cel-Mare-de-Miezul-Nopții sau Luceafărul-cel-Frumos = steaua Vega din constelația Lirei. Luceafărul-Porcesc sau Luceafărul-Porcar = steaua Aldebaran din constelația Taurului. Luceafărul-cel-Mare-de-Noapte = steaua Hiperion. 2. Fig. Epitet dat unui bărbat cu calități deosebite. – Lat. Lucifer.

CIOBÁN, ciobani, s. m. 1. Îngrijitor, paznic de oi; păstor, păcurar. Tata i-a strîns ciobanului mîna și l-a bătut cu dragoste pe umăr. SADOVEANU, N. F. 13. Și să cînți un cîntec, Laie, Cum se cîntă-n sat la noi, Cînd se tînguie ciobanul După turma lui de oi. GOGA, P. 72. Umblam și eu, ca tot ciobanul, Cu fluierul pe lîngă oi, Cînd ne ochiră cu arcanul Pe mine și-ncă pe vreo doi. IOSIF, V. Îmi ardea sufletid în mine de sete și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta. CREANGĂ, A. 15. ♦ Proprietar de oi; baci. 2. Compuse: ciobanul-cu-oile = numele unei constelații din emisfera boreală, lira; steaua-Ciobanului = a) luceafărul de seară; b) steaua polară.

CÓBILIȚĂ, cobilițe, s. f. Bucată de lemn curbată pentru a fi purtată pe umeri și avînd la cele două capete torți sau cîrlige, pentru transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor etc.; (regional) coromîslă. Ajuta să puie cobilița cu cofele în spinare. DELAVRANCEA, S. 26. Zăreau jucîndu-se codanele limbute... purtînd pe umăr, cu umblet legănat, cobilița cu două donițe. ODOBESCU, S. III 570. În pădure născui, în pădure crescui; Acasă dacă m-aduse, Cercei grei îmi puse (Cobilița). GOROVEI, C. 91. Cobilița-ciobanului sau fata-cu-cobilița = constelația lebedei.

CIOBÁN ~i m. Persoană care are în grijă oile; păstor; oier; ovicultor. ◊ Steaua ~ului a) luceafărul de seară; b) steaua polară. ~ul-cu-Oile denumire populară a constelației Lira; Oierul. [Sil. cio-ban] /<turc. çoban

cioban m. păzitor de oi; steaua ciobanului, Mold. luceafărul de seară (servă de orientare păstorilor la readucerea turmelor). [Turc. ČOBAN].

Ciobanul m. supranumele lui Mircea III.

cĭobán m. (turc. čoban, d. pers. čuban, šüban, d. šub, berbece, și ban, conductor; ngr. tsobánis, alb. bg. sîrb. rut. čobán, pol. czoban. D. rom. vine ung. csobán). Păstor, păscător de oĭ. – Dim. -ănáș, -ănúș, -ănuț și -ănel, pl. eĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciobán s. m., pl. ciobáni

Ciobánul-cu-Óile (constelație) s. propriu m.

Cóbilița-Ciobánului (constelație) s. propriu f.

Luceáfărul / Luceáfărul-Ciobánilor / Luceáfărul-de-Seáră / Luceáfărul-de-Zíuă (planetă) (pop.) s. propriu m.

!spanácul-ciobánilor (plantă) s. m. art.

!tráista-ciobánului (plantă) s. f. art., g.-d. art. tráistei-ciobánului

várga-ciobánului (plantă) s. f. art., g.-d. art. vérgii-ciobánului

ciobán s. m., pl. ciobáni

arată toate definițiile

Intrare: Ciobanu
Ciobanu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciobanu
Intrare: cioban
  • silabație: cio-ban
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioban
  • ciobanul
  • ciobanu‑
plural
  • ciobani
  • ciobanii
genitiv-dativ singular
  • cioban
  • ciobanului
plural
  • ciobani
  • ciobanilor
vocativ singular
  • ciobanule
  • ciobane
plural
  • ciobanilor
Intrare: Ciobanul-cu-Oile
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Ciobanul-cu-Oile
plural
genitiv-dativ singular
  • Ciobanului-cu-Oile
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Cobilița-Ciobanului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Cobilița-Ciobanului
plural
genitiv-dativ singular
  • Cobiliței-Ciobanului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Luceafărul-Ciobanilor
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Luceafărul-Ciobanilor
plural
genitiv-dativ singular
  • Luceafărului-Ciobanilor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: spanacul-ciobanilor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spanacul-ciobanilor
plural
genitiv-dativ singular
  • spanacului-ciobanilor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Steaua-Ciobanului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Steaua-Ciobanului
plural
genitiv-dativ singular
  • Stelei-Ciobanului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: traista-ciobanului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traista-ciobanului
plural
genitiv-dativ singular
  • traistei-ciobanului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: varga-ciobanului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • varga-ciobanului
plural
genitiv-dativ singular
  • vergii-ciobanului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cioban

  • 1. Persoană care paște, păzește și îngrijește oile; ovicultor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: oier oieș păcurar păstor diminutive: ciobănaș 4 exemple
    exemple
    • Tata i-a strîns ciobanului mîna și l-a bătut cu dragoste pe umăr. SADOVEANU, N. F. 13.
      surse: DLRLC
    • Și să cînți un cîntec, Laie, Cum se cîntă-n sat la noi, Cînd se tînguie ciobanul După turma lui de oi. GOGA, P. 72.
      surse: DLRLC
    • Umblam și eu, ca tot ciobanul, Cu fluierul pe lîngă oi, Cînd ne ochiră cu arcanul Pe mine și-ncă pe vreo doi. IOSIF, V.
      surse: DLRLC
    • Îmi ardea sufletul în mine de sete și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta. CREANGĂ, A. 15.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Proprietar de oi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: baci (subst.)

etimologie:

Ciobanul-cu-Oile

  • 1. Numele unei constelații din emisfera boreală.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX DE sinonime: Lira

etimologie:

Cobilița-Ciobanului

  • 1. Numele popular al constelației Lebedei; Fata-cu-Cobilița.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

Luceafărul-Ciobanilor

etimologie:

Steaua-Ciobanului

etimologie:

varga-ciobanului

  • 1. Plantă erbacee cu tulpina și ramurile țepoase, cu flori liliachii, dispuse în capitule; scai-voinicesc (Dipsacus silvester).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: voinicel (s.m.)
  • surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: