10 definiții pentru Ciobanu

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIOBANU, com. în jud. Constanța; 3.814 loc. (1991).

CIOBANU, Ilarion (1931-2008, n. Tighina), actor român de film. Joc incisiv, natural („Setea”, „Răscoala”, „Columna”, „Ultimul cartuș”).

CIOBANU, Gheorghe (1909-1995, Gîștești, azi Pădureni, jud. Giurgiu), muzicolog român. Elev al lui C. Brăiloiu și al lui I.D. Petrescu. Studii de folclor („Anton Pann: Cîntece de lume”, „Lăutarii din Clejani”), antologii, ediții critice și studii de bizantinologie.

CIOBANU, Ion (1927-2001, sat Budăi, Telenești, Basarabia), scriitor român. Romane sociale, cu puternice accente etno-folclorice („Codri”) sau inspirate din istoria contemporană a satului (trilogia: „Podurile”, „Cucoara”, „Podgorenii”), în care analiza psihologică e dublată de lirism. Nuvele („Voci pe oglinda apei”), schițe, evocări și medalioane literare („Modelări artistice”).

CIOBANU, Lucreția (n. 1924, Topîrcea, jud. Sibiu), cîntăreață română de muzică populară. Creatoare de stil în valorificarea folclorului păstoresc din Mărginimea Sibiului.

CIOBANU, Maria (pe numele adevărat Diaconu Maria) (n. 1937, Roșiile, jud. Vîlcea), cîntăreață română de muzică populară. A valorificat cu originalitate doine, hore și sîrbe oltenești. A creat un stil vocal de virtuozitate, adaptînd melodii instrumentale, folosind hăulitul, vocaliza de coloratură și dîrlăitul ca modalități de exprimare.

CIOBANU, Mircea (1940-1996, n. București), scriitor român. Lirică inițiatică, dominată de sentimentul suferinței („Imnuri pentru nesomnul cuvintelor”, „Patimile”). Proză poematică, parabolică și eseistică („Martorii”, „Cartea fiilor”, „Istorii”).

CIOBANU, Ștefan C. (1883-1950, n. Talmaz, Tighina), istoric literar român. Acad. (1918), prof. univ. la Chișinău și București. Studii și cercetări asupra literaturii române („Istoria literaturii române vechi”), a raporturilor culturale româno-slave și a începuturilor scrisului românesc.

CIOBANU subst. 1. – (Tec I), frecv.; C. Ciobanu-Canano post., mold. (Gane). 2. Ciobăn/elea olt. (17 B II 36); -ești, -ița, -oaia, -uș, ss.

RUSU-CIOBANU, Valentina (n. 1920, Chișinău), pictoriță română. Tablouri în mai toate genurile, remarcându-se mai ales în portrete („Aureliu Busuioc”, „Vlad Ioviță”, „Grigore Vieru”).

Intrare: Ciobanu
Ciobanu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciobanu