2 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNNOIRE, înnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei; refacere, reparare; fig. transformare, prefacere; regenerare. ♦ Repetare, reluare. – V. înnoi.

ÎNNOIRE, înnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei; refacere, reparare; fig. transformare, prefacere; regenerare. ♦ Repetare, reluare. – V. înnoi.

înnoire sf [At: BIBLIA (1688) 8/44 / S și: îno~ / Pl: ~ri / E: înnoi] 1 Asemănare cu ceva nou, prin înlocuirea a ceea ce era vechi, uzat Si: (înv) înnoitură (1). 2 Punere a unui lucru nou în locul altuia vechi Si: (înv) înnoitură (2). 3 Regenerare și întinerire a unui organism Si: (înv) înnoitură (3). 4 Refacere a puterii și energiei Si: (înv) înnoitură (4). 5 Repetare. 6 Producere a unui eveniment nou Si: (înv) înnoitură (6). 7 (Înv) Sfințire a unei construcții Si: (înv) înnoitură (7). 8 Schimbare a hainelor vechi cu unele noi Si: (înv) înnoitură (8). 9 Prelungire a valabilității unei autorizații, a unui document Si: (înv) înnoitură (9). 10 Reluare a unei acțiuni Si: (înv) înnoitură (10). 11 (Înv; spc) Schimbare a domniei țării Si: (înv) înnoitură. 12 Renovare. 13 Inovație.

ÎNNOIRE, înnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei. 1. Refacere, reparare. V. restaurare. Înnoirea fațadei unei case. 2. Fig. Transformare, prefacere, regenerare. Susținea sus și tare că trebuiesc înnoiri pe care nu le poate realiza decît el. VORNIC, P. 103. Acești cîrtitori de la orașe se pun împotriva înnoirii, se pun împotriva democrației. SADOVEANU, E. 29. 3. Repetare. Înnoirea unor promisiuni.

ÎNNOI, înnoiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face ca nou (înlocuind ce era vechi, uzat); a (se) reface, a (se) repara. ♦ Tranz. A pune un lucru nou în locul altuia vechi; a primeni, a schimba. ♦ Refl. A se îmbrăca cu ceva nou. 2. Refl. Fig. A se împrospăta, a se redeștepta, a se regenera. 3. Tranz. A face încă o dată, a relua o acțiune. ♦ A prelungi valabilitatea unei autorizații, a unui document. – În + nou.

ÎNNOI, înnoiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face ca nou (înlocuind ce era vechi, uzat); a (se) reface, a (se) repara. ♦ Tranz. A pune un lucru nou în locul altuia vechi; a primeni, a schimba. ♦ Refl. A se îmbrăca cu ceva nou. 2. Refl. Fig. A se împrospăta, a se redeștepta, a se regenera. 3. Tranz. A face încă o dată, a relua o acțiune. ♦ A prelungi valabilitatea unei autorizații, a unui document. – În + nou.

înnoi [At: CORESI, EV. 27/20 / S și: (înv) înoi / Pzi: ~esc / E: în- + nou] 1-2 vtr A (se) face ca nou (înlocuind ce era vechi, uzat) Si: a (se) reface, a (se) repara. 3 vt A pune un lucru nou în locul altuia vechi Si: a primeni, a schimba. 4 vr A se regenera. 5-6 vtr (Fig; c. i. puterea, tinerețea etc.) A (se) reface. 7-8 vtr A (se) repeta. 9 vr A avea loc un eveniment nou. 10 vt (înv; spc; d. construcții) A sfinți. 11 vr A se îmbrăca cu ceva nou. 12 vt (Fig) A prelungi valabilitatea unei autorizații, a unui document etc. 13 vt (D. clădiri) A renova. 14 vt A face încă o dată, a relua o acțiune. 15 vt (Înv; spc) A schimba domnia țării.

ÎNNOI, înnoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Privitor la un obiect) A face din nou, a face (ca) nou (înlocuind sau reparînd ce era vechi, uzat); a reface, a repara, a drege. V. restaura. A înnoit casa de nici n-o mai cunoști. ♦ A pune un lucru nou în locul altuia vechi; a schimba, a primeni. A înnoi parcul de mașini. A înnoi garderoba.Înnoi de mai multe ori vinul din oală. SADOVEANU, O. I 48. ♦ Refl. A se îmbrăca cu ceva nou; a-și face haine noi. Să ne cîrpim, că nu putem tot să ne înnoim. PANN, P. V. III 71. 2. Intranz. A crește din nou, a se reface. Am umblat multă vreme pe miriști, prin mlaștini... apoi am dat de fînețe cosite, pe care înnoia otava. SADOVEANU, O. I 361. ♦ Refl. Fig. A se împrospăta, a se regenera, a se preface, a se transforma, a se redeștepta. Ș-o da o ploaie cu soare Nuielile să se-nmoaie Frunza să li se-nverzească, Dragostea să se înnoiască. BIBICESCU, P. P. 65. 3. Tranz. (Privitor la o acțiune, un document etc.) A face încă o dată, a repeta; a prelungi valabilitatea. Primești a-ți înnoi mărturisirile? NEGRUZZI, S. III 341. Costantin Basarab, urcîndu-se pe tron la 1655, înnoi hrisovul lui Matei-vv. împotriva grecilor și a dezrobirii monastirilor. BĂLCESCU, O. I 70. ◊ Refl. A fost un rîs pe toate tonurile, care trei zile s-a înnoit la fiecare masă. SADOVEANU, O. VI 294.

A ÎNNOI ~iesc 1. tranz. 1) A face să se înnoiască. 2) A amenaja cu obiecte noi, schimbându-le pe cele vechi. ~ camera. ~ o vitrină. 3) A începe din nou; a reîncepe; a relua. ~ tratativele. 4) (documente) A face să fie valabil pe un termen nou. 2. intranz. rar A crește din nou. /în + nou

A SE ÎNNOI mă ~iesc intranz. 1) A se face ca nou. 2) A se îmbrăca cu ceva nou; a-și pune haine noi. 3) fig. A deveni mai proaspăt. /în + nou

înnoì v. 1. a face nou (înlocuind cele vechi), a restaura; 2. a cumpăra din nou: să ne cârpim, că nu putem să ne tot înnoim PANN.

înoĭésc v. tr. (d. noŭ). Fac din noŭ, înlocuĭesc, schimb, restaurez: a înoi o haĭnă, un gard. V. refl. Mă îmbrac în haĭna noŭă. – Și înnoĭesc. Greșit reînoĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înnoire s. f., g.-d. art. înnoirii; pl. înnoiri

înnoire s. f., g.-d. art. înnoirii; pl. înnoiri

înnoire s. f., g.-d. art. înnoirii; pl. înnoiri

înnoi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnoiesc, 3 sg. înnoiește, imperf. 1 înnoiam; conj. prez. 1 sg. să înnoiesc, 3 să înnoiască

înnoi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnoiesc, imperf. 3 sg. înnoia; conj. prez. 3 înnoiască

înnoi vb., ind. prez. 1 sg. și. 3 pl. înnoiesc, imperf. 3 sg. înnoia; conj. prez. 3 sg. și pl. înnoiască

înnoi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnoiesc, conj. înnoiască)

înnoesc, -iască 3 conj., -iam 1 imp., -ind ger.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNNOIRE s. 1. v. renovare. 2. v. modernizare. 3. prelungire. (~ autorizației.) 4. v. inovație.

ÎNNOIRE s. 1. inovare, inovație. (~ unui procedeu.) 2. modernizare. (~ mijloacelor de predare în școală.) 3. prelungire. (~ autorizației.)

ÎNNOI vb. 1. v. inova. 2. v. moderniza. 3. v. prelungi.

ÎNNOI vb. 1. a inova. (A ~ un procedeu, o tehnologie.) 2. a moderniza. (A ~ mijloacele de predare didactică.) 3. a prelungi. (Și-a ~ abonamentul.)

A (se) înnoi ≠ a (se) învechi

Intrare: înnoire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnoire
  • ‑nnoire
  • înnoirea
  • ‑nnoirea
plural
  • înnoiri
  • ‑nnoiri
  • înnoirile
  • ‑nnoirile
genitiv-dativ singular
  • înnoiri
  • ‑nnoiri
  • înnoirii
  • ‑nnoirii
plural
  • înnoiri
  • ‑nnoiri
  • înnoirilor
  • ‑nnoirilor
vocativ singular
plural
Intrare: înnoi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înnoi
  • ‑nnoi
  • înnoire
  • ‑nnoire
  • înnoit
  • ‑nnoit
  • înnoitu‑
  • ‑nnoitu‑
  • înnoind
  • ‑nnoind
  • înnoindu‑
  • ‑nnoindu‑
singular plural
  • înnoiește
  • ‑nnoiește
  • înnoiți
  • ‑nnoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înnoiesc
  • ‑nnoiesc
(să)
  • înnoiesc
  • ‑nnoiesc
  • înnoiam
  • ‑nnoiam
  • înnoii
  • ‑nnoii
  • înnoisem
  • ‑nnoisem
a II-a (tu)
  • înnoiești
  • ‑nnoiești
(să)
  • înnoiești
  • ‑nnoiești
  • înnoiai
  • ‑nnoiai
  • înnoiși
  • ‑nnoiși
  • înnoiseși
  • ‑nnoiseși
a III-a (el, ea)
  • înnoiește
  • ‑nnoiește
(să)
  • înnoiască
  • ‑nnoiască
  • înnoia
  • ‑nnoia
  • înnoi
  • ‑nnoi
  • înnoise
  • ‑nnoise
plural I (noi)
  • înnoim
  • ‑nnoim
(să)
  • înnoim
  • ‑nnoim
  • înnoiam
  • ‑nnoiam
  • înnoirăm
  • ‑nnoirăm
  • înnoiserăm
  • ‑nnoiserăm
  • înnoisem
  • ‑nnoisem
a II-a (voi)
  • înnoiți
  • ‑nnoiți
(să)
  • înnoiți
  • ‑nnoiți
  • înnoiați
  • ‑nnoiați
  • înnoirăți
  • ‑nnoirăți
  • înnoiserăți
  • ‑nnoiserăți
  • înnoiseți
  • ‑nnoiseți
a III-a (ei, ele)
  • înnoiesc
  • ‑nnoiesc
(să)
  • înnoiască
  • ‑nnoiască
  • înnoiau
  • ‑nnoiau
  • înnoi
  • ‑nnoi
  • înnoiseră
  • ‑nnoiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înnoire, înnoirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Înnoirea fațadei unei case. DLRLC
    • 1.1. figurat Prefacere, regenerare, transformare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Susținea sus și tare că trebuiesc înnoiri pe care nu le poate realiza decît el. VORNIC, P. 103. DLRLC
      • format_quote Acești cîrtitori de la orașe se pun împotriva înnoirii, se pun împotriva democrației. SADOVEANU, E. 29. DLRLC
    • 1.2. Reluare, repetare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Înnoirea unor promisiuni. DLRLC
etimologie:
  • vezi înnoi DEX '09 DEX '98

înnoi, înnoiescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) face ca nou (înlocuind ce era vechi, uzat); a (se) reface, a (se) repara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A înnoit casa de nici n-o mai cunoști. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A pune un lucru nou în locul altuia vechi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A înnoi parcul de mașini. A înnoi garderoba. DLRLC
      • format_quote Înnoi de mai multe ori vinul din oală. SADOVEANU, O. I 48. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se îmbrăca cu ceva nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să ne cîrpim, că nu putem tot să ne înnoim. PANN, P. V. III 71. DLRLC
  • 2. intranzitiv A crește din nou, a se reface. DLRLC
    sinonime: reface
    • format_quote Am umblat multă vreme pe miriști, prin mlaștini... apoi am dat de fînețe cosite, pe care înnoia otava. SADOVEANU, O. I 361. DLRLC
  • 3. reflexiv figurat A se împrospăta, a se redeștepta, a se regenera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ș-o da o ploaie cu soare Nuielile să se-nmoaie Frunza să li se-nverzească, Dragostea să se înnoiască. BIBICESCU, P. P. 65. DLRLC
  • 4. tranzitiv A face încă o dată, a relua o acțiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Primești a-ți înnoi mărturisirile? NEGRUZZI, S. III 341. DLRLC
    • format_quote reflexiv A fost un rîs pe toate tonurile, care trei zile s-a înnoit la fiecare masă. SADOVEANU, O. VI 294. DLRLC
    • 4.1. A prelungi valabilitatea unei autorizații, a unui document. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Costantin Basarab, urcîndu-se pe tron la 1655, înnoi hrisovul lui Matei-vv. împotriva grecilor și a dezrobirii monastirilor. BĂLCESCU, O. I 70. DLRLC
etimologie:
  • În + nou DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.