20 de definiții pentru repeta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPETÁ, repét, vb. I. Tranz. A spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs. ♦ A citi un text de două sau de mai multe ori pentru a înțelege bine; spec. a face repetiția unui rol, a unei piese de teatru, muzicale etc. -f (Despre elevi sau studenți) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (în care a rămas repetent). ♦ Refl. A se produce, a se întâmpla, a avea loc din nou. [Var.: (înv.) repețí vb. IV] – Din fr. répéter, germ. repetieren.

repeta [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 68/17 / V: ~eți / Pzi: repet, (înv) ~tez / Cj și: 3 să ~tească, să ~teze / E: fr répéter, ger repederen] 1 vt A spune, a face încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs mai înainte Si: (înv) a repetui, (îvr) a repetirui, a repetălui. 2 vt A citi sau a spune de mai multe ori un text, o lecție etc. pentru a le reține sau a le înțelege mai bine Si: a recapitula (5). 3 vt (Spc) A face repetiția (4) unui rol, a unei piese de teatru etc. 4 vt (D. elevi, studenți) A urma din nou cursurile anului de studii (în care a rămas repetent). 5 vr A se întâmpla din nou Si: a se reproduce (8).

REPETÁ, repét, vb. I. Tranz. A spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs. ♦ A citi sau a spune încă o dată un rol, o lecție, pentru a le reține, pentru a le fixa în memorie sau pentru a le înțelege mai bine conținutul; (despre artiști) a face exerciții pregătitoare în vederea unui spectacol sau a unei audiții publice, a face repetiția unui rol, a unei piese de teatru etc. ♦ (Despre elevi, studenți) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (în care a rămas repetent). ♦ Refl. A se produce, a se întâmpla încă o dată (sau de mai multe ori), a avea loc din nou. [Var.: (înv.) repețí vb. IV] – Din fr. répéter, germ. repetieren.

REPETÁ, repét, vb. I. Tranz. A spune, a face încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus sau făcut mai înainte. Bălean trecu spre fereastra Mariei să repete loviturile. DAVIDOGLU, M. 18. Iorgu Vasiliu își repetă afirmarea. SADOVEANU, B. 180. Repetă dictonul lui favorit. NEGRUZZI, S. I 72. ◊ Absol. Eleonora asculta clipind din ochi, întrebînd-o din cînd în cînd sau cerîndu-i să repete. DUMITRIU, B. F. 146. ♦ (Cu privire la o lecție, un rol) A citi sau a spune încă o dată (sau de mai multe ori) pentru a reține, pentru a fixa în memorie; (mai ales despre artiști) a face exerciții în vederea unui spectacol sau a unei audiții publice. ♦ (Despre elevi sau studenți) A urma încă un an cursurile clasei sau anului în care a rămas repetent. ♦ Refl. A se produce, a se întîmpla (ceva) încă o dată (sau de mai multe ori), a avea loc din nou. În toate zilele se repetă această scenă. CARAGIALE, O. III 144. În fiece noapte se repeta acest vis, în fiece noapte el îmbla cu Maria în lumea solară a ceriurilor. EMINESCU, N. 68. – Prez. ind. și: repetez (ALEXANDRESCU, M. 15). – Variantă: repețí, repețesc (GHEREA, ST. CR. I 78, EMINESCU, O. I 25), vb. IV.

REPETÁ vb. I. tr. A face, a spune, a produce încă o dată (ceva ce a mai fost făcut, spus sau produs mai înainte). ♦ A face repetiția unui rol, a unei piese de teatru etc. ♦ refl. A se întâmpla din nou. [P.i. repét. / < fr. répéter, cf. lat. repetere].

REPETÁ vb. I. tr. a face, a spune (ceva) încă o dată. ◊ a face repetiția unui rol (în teatru). II. refl. a se întâmpla din nou. (< fr. répéter, germ. repetieren)

A REPETÁ repét tranz. 1) A face să se repete. 2) A enunța a doua oară (sau de mai multe ori). ~ rugămintea. 3) (roluri, lecții etc.) A reproduce de mai multe ori (pentru a fixa în memorie). 4) (anul de învățământ) A urma încă o dată (nefiind promovat). /<fr. répéter, germ. repetieren

A SE REPETÁ mă repét intranz. A avea loc încă o dată (sau de mai multe ori); a se produce din nou. /<fr. répéter, germ. repetieren

repetà v. 1. a zice din nou ceeace s’a mai zis; 2. a spune după alții: nu repeta calomnia; 3. a zice în particular, ca exercițiu, ceeace va trebui apoi zis în public: a repeta un rol; 4. a reîncepe: a repeta o experiență; 5. a spune mereu aceleași lucruri: se repetă într’una.

REPEȚÍ vb. IV v. repeta.

*repét, a v. tr. (fr. répéter, d. lat. répeto, -pétere. V. pețesc). Spun ĭar: a repeta o întrebare. Spun ceĭa ce a maĭ zis altu: a repeta o calomnie. Citesc orĭ exercitez de maĭ multe orĭ ca să știŭ bine pe urmă: a repeta lecțiunea, rolu. Fac ĭar, reproduc: a repeta o experiență. V. refl. Spun ĭar ceĭa ce a fost destul să se spună o dată: acest om se repetă pînă la plictiseală. – Rar a repeți (după pețesc).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

repeta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. repet, 2 sg. repeți, 3 repe; conj. prez. 1 sg. să repet, 3 să repete

repeta (a ~) vb., ind. prez. 3 repe

repetá vb., ind. prez. 1 sg. repét, 3 sg. și pl. repétă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REPETÁ vb. 1. (înv. și reg.) a prociti, (prin Ban.) a prozice, (înv.) a poftori. (Te rog să ~ tot ce ți-am spus.) 2. (livr.) a reitera. (A ~ o propunere.) 3. v. recapitula. 4. v. memoriza. 5. v. reedita. 6. v. reînnoi. 7. v. răsfrânge.

REPETA vb. 1. (înv. și reg.) a prociti, (prin Ban.) a prozice, (înv.) a poftori. (Te rog să ~ tot ce ți-am spus.) 2. a recapitula, a revedea. (A ~ materia pentru examen.) 3. a învăța, a memora, a memoriza, (reg.) a proba. (A ~ o poezie.) 4. a reedita. (A ~ performanța de anul trecut.) 5. a reînnoi, (înv.) a preînnoi. (Și-a ~ propunerea.) 6. a se răsfrînge. (Sunetele se ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

repetá (repét, -át), vb. – A spune, a produce din nou. – Var. repeți. Fr. répéter, var. prin adaptare la peți.Der. repetent, s. m. (elev care repetă clasa); repetenție (var. rară repetență), s. f. (situația elevului repetent); repetitor, s. m., din fr. répétiteur; repetitor(iu), s. n. (sală de studiu în licee); repetiți(un)e, s. f., din fr. répétition.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Bis repetita placent (lat. „Lucrurile repetate plac”) – Originea acestui aforism se află în Arta poetică a lui Horațiu care spune în versul 365: „Haec placuit semel, haec deciens repetita placebit”, adică: sînt lucruri care plac numai o dată, dar altele, chiar dacă ar fi repetate de zece ori, tot plac. În acest sens trebuie folosit adagiul de mai sus. Și într-adevăr, cu aceeași semnificație s-a referit la el Tudor Arghezi, cînd în „tableta” închinată Bucureștiului, aprecia că acest oraș e un subiect care, chiar dacă e tratat de zece ori, tot plăcut rămîne. LIT.

Intrare: repeta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repeta
  • repetare
  • repetat
  • repetatu‑
  • repetând
  • repetându‑
singular plural
  • repe
  • repetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repet
(să)
  • repet
  • repetam
  • repetai
  • repetasem
a II-a (tu)
  • repeți
(să)
  • repeți
  • repetai
  • repetași
  • repetaseși
a III-a (el, ea)
  • repe
(să)
  • repete
  • repeta
  • repetă
  • repetase
plural I (noi)
  • repetăm
(să)
  • repetăm
  • repetam
  • repetarăm
  • repetaserăm
  • repetasem
a II-a (voi)
  • repetați
(să)
  • repetați
  • repetați
  • repetarăți
  • repetaserăți
  • repetaseți
a III-a (ei, ele)
  • repe
(să)
  • repete
  • repetau
  • repeta
  • repetaseră
verb (VT306.1)
Formele flexionare absente sunt înlocuite de cele ale verbului a repeta.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repeți
  • repețire
  • repețit
  • repețitu‑
  • repețind
  • repețindu‑
singular plural
  • repețiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repeț
(să)
  • repeț
  • repețeam
  • repeții
  • repețisem
a II-a (tu)
  • repeți
(să)
  • repeți
  • repețeai
  • repețiși
  • repețiseși
a III-a (el, ea)
  • repețea
  • repeți
  • repețise
plural I (noi)
  • repețim
(să)
  • repețim
  • repețeam
  • repețirăm
  • repețiserăm
  • repețisem
a II-a (voi)
  • repețiți
(să)
  • repețiți
  • repețeați
  • repețirăți
  • repețiserăți
  • repețiseți
a III-a (ei, ele)
  • repețeau
  • repeți
  • repețiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

repeta, repetverb

  • 1. A spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Bălean trecu spre fereastra Mariei să repete loviturile. DAVIDOGLU, M. 18. DLRLC
    • format_quote Iorgu Vasiliu își repetă afirmarea. SADOVEANU, B. 180. DLRLC
    • format_quote Repetă dictonul lui favorit. NEGRUZZI, S. I 72. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Eleonora asculta clipind din ochi, întrebînd-o din cînd în cînd sau cerîndu-i să repete. DUMITRIU, B. F. 146. DLRLC
    • 1.1. A citi un text de două sau de mai multe ori pentru a înțelege bine. DEX '09 DLRLC
      • 1.1.1. prin specializare A face repetiția unui rol, a unei piese de teatru, muzicale etc. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.2. (Despre elevi sau studenți) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (în care a rămas repetent). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. reflexiv A se produce, a se întâmpla, a avea loc din nou. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote În toate zilele se repetă această scenă. CARAGIALE, O. III 144. DLRLC
      • format_quote În fiece noapte se repeta acest vis, în fiece noapte el îmbla cu Maria în lumea solară a ceriurilor. EMINESCU, N. 68. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: repetez. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.