16 definiții pentru zurbavă

din care

Explicative DEX

ZURBAVĂ, zurbave, s. f. (Înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

zurba sf [At: TDRG / Pl: ~ve, (reg) ~băvi / E: ctm zurba + gâlceavă] 1 (Buc) Răzvrătire. 2 (Îvr) Scandal.

zurba s.f. (înv., reg) Ceartă, gîlceavă, scandal. • pl. -e. /zurba + gîlceavă, prin contaminare.

ZURBA sf. Mold., pop. Gîlceavă, ceartă: La ~ s’a ’ntărtat Și-a pățit cum i-am cîntat SPER. [zurba + (gîlcea)vă].

ZURBAVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

ZURBAVĂ, zurbave, s. f. (Învechit și arhaizant) Ceartă, gîlceavă, scandal. Poveștile din crîșma lui tata Pascali vorbeau despre o mulțime de lucruri... zurbave necontenite, petreceri și serbări. SADOVEANU, O. V 431. Cînd Pîrvu se arăta în prag, repezind ușa de părete și cătînd ofărît ș-a zurbavă înainte-i, bătrînul se ridica încetinel în capul oaselor, îl măsura c-o privire dojenitoare. VLAHUȚĂ, N. 127. Părinții fetei, ca să nu să mai facă zurbavă. i-o mai dat ginerelui... pe deasupra zestrei. ȘEZ. VII 65.

ZURBAVĂ, zurbave, s. f. (Înv. și arh.) Ceartă, gîlceavă, scandal. – Din zurba + [gîlcea]vă.

zurbávă, V. zurba.

zurbav, -ă adj. 1 (înv.) Care este răzvrătit. 2 (înv.) Care este gălăgios. 3 (reg.) Care este scandalagiu. • pl. -i, -e. /de la zurbavă, prin derivare regresivă.

zurbá și zúrbă f. (din maĭ vechĭu zorba, rebel, d. turc. zorba, rebel, pers. zorbaz, din zor, putere, și baz, jucător, adică „atlet”. V. zor). Revoltă. Azĭ. Rar. Fam. Bătaĭe, ceartă, scandal. – În Mold. zurbavă, pl. e și ăvĭ (după gîlceavă): noaptea trecuse fără zurbavă (Sov. 177).

Ortografice DOOM

zurba (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zurbavei; pl. zurbave

zurba (înv.) s. f., g.-d. art. zurbavei; pl. zurbave

zurba s. f., g.-d. art. zurbavei; pl. zurbave

zurba (înv.) s. f., art. zurbaua, g.-d. art. zurbalei; pl. zurbale

Sinonime

ZURBA s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.

zurba s. v. ANIMOZITATE. CEARTĂ. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENȚĂ. GÎLCEAVĂ. ÎNVRĂJBIRE. LITIGIU. NEÎNȚELEGERE. VRAJBĂ. ZÎZANIE.

Intrare: zurbavă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zurba
  • zurbava
plural
  • zurbave
  • zurbavele
genitiv-dativ singular
  • zurbave
  • zurbavei
plural
  • zurbave
  • zurbavelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zurba, zurbavesubstantiv feminin

etimologie:
  • zurba + [gâlcea] DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „zurbavă

Visit YouGlish.com