13 definiții pentru animozitate
animozitate sf [At: DA / Pl: ~tăți / E: fr animosité] 1 Atitudine ostilă față de cineva. 2 Neînțelegere între două persoane.
ANIMOZITÁTE, animozități, s. f. Atitudine ostilă față de cineva; neînțelegere între două persoane. – Din fr. animosité, lat. animositas, -atis.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANIMOZITÁTE, animozități, s. f. Atitudine ostilă față de cineva; neînțelegere între două persoane. – Din fr. animosité, lat. animositas, -atis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ANIMOZITÁTE, animozități, s. f. Atitudine ostilă față de cineva, înverșunare. Atmosferă de animozitate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANIMOZITÁTE, animozități, s. f. Atitudine ostilă față de cineva; înverșunare. – Fr. animosité (lat. lit. animositas, -atis).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
animozitáte s. f., g.-d. art. animozitắții; pl. animozitắți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ANIMOZITÁTE s. 1. v. neînțelegere. 2. v. dușmănie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ANIMOZITÁTE s.f. Dușmănie, ură; repulsie; înverșunare. [Cf. fr. animosité, lat. animositas].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANIMOZITÁTE s. f. dușmănie, ostilitate, ură; repulsie. (< fr. animosité, lat. animositas)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ANIMOZITÁTE ~ăți f. Atitudine ostilă față de cineva; dușmănie; ură. ~ în discuții. /<fr. animosite, lat. animositas, ~atis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
animozitate f. 1. ură înfocată; 2. violență în discuțiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*animozitáte f. (lat. animósitas, -átis). Ură, pornire, aprindere: a liniști animozitățile.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
animozitáte s. f., g.-d. art. animozității; pl. animozități
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ANIMOZITATE s. 1. ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gîlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zîzanie, (înv. și pop.) price, pricină, sfadă, (pop. și fam.) cîrcotă, dihonie, rîcă, (pop.) harță, (înv. și reg.) pricaz, scîrbă, toi, (reg.) bucluc, hîră, poancă, sfădălie, zoală, (Mold. și Transilv.) poară, (Bucov. și Transilv.) șcort, (înv.) dezunire, gîlcevire, împoncișare, județ, neașezare, neunire, pîră, pricinuire, pricire, prigoană, prigonire, zavistie, zurbavă, (grecism înv.) filonichie, (fig.) ciocnire. (S-a rezolvat ~ dintre ei.) 2. discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zîzanie, (livr.) inimiciție, (înv. și pop.) price, (pop. și fam.) dihonie, (pop.) pică, (înv. și reg.) ceartă, pizmă, pizmuire, scîrbă, (Mold.) poxie, (înv.) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urîciune, vrăjbie, (latinism înv.) rancoare. (O ~ aprigă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |