2 intrări

school Articole pe această temă:

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEGHEÁT, -Ă, vegheați, -te, adj. (Înv.) Care veghează; treaz: vigilent, precaut. – V. veghea.

vegheat2, ~ă a [At: VARLAAM, C. 58 / V: (reg) vig~ / Pl: ~ați, ~e / E: veghea] 1 (Rar) Care este ținut sub observație Si: păzit2. 2 (Înv; îs) Voie ~ă Favorizare (a cuiva). 3 (Înv; îas) Atitudine părtinitoare. 4 (Îvr; îs) Carte de voie ~ă Salvconduct. 5 (Înv) Vădit2 (6). 6 (Înv) Fățiș (3). 7 (Înv; îs) Faptă ~ă Flagrant delict. 8 (Îrg) Atent (1). 9 (Îrg) Treaz. 10 (Îrg) Vigilent (1).

vegheat1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ? / E: veghea] (Rar) 1-2 Veghe (8-9).

vegheat2, -ă adj. (înv.) 1 (despre oameni) Care este ținut sub observație, sub pază, sub control; păzit. 2 Care veghează; treaz; vigilent, precaut. 3 Voie vegheată = a) favorizare, avantajare, atitudine părtinitoare; b) rea intenție. • pl. -ți, -te. /v. veghea.

vegheat1 s.n. Veghere. Au obosit de atîta vegheat (STANCU). • /v. veghea.

VEGHEÁT, -Ă, vegheați, -te, adj. (Înv.) Care veghează; treaz; vigilent, precaut. – V. veghea.

VEGHEÁT, -Ă, vegheați, -te, adj. (Învechit) Care veghează; treaz, vigilent, precaut. Așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. COȘBUC, P. II 39. Dar simțirile-i... sînt în veci deștepte; inima-i vegheată este mereu în mișcare și urîtul fuge. ODOBESCU, S. III 17. ◊ Expr. Cu voie vegheată = din proprie inițiativă, de bunăvoie, cu bunăvoință. Da, da! Cam așa, jupîne! Ce să zic. Eu am citit. Dar nu cu voie vegheată: Chiar dumnealor m-au poftit. HASDEU, R. V. 28.

vegheat a. 1. deștept, treaz: le ținea mintea vegheată; 2. Jur. vădit: nimeni nu poate fi arestat afară de cazul de vină vegheată; faptă vegheată, flagrant delict.

VEGHEÁ, veghez, vb. I. 1. Intranz. A sta treaz noaptea, a nu dormi în timpul nopții. 2. Tranz. A îngriji un bolnav (stând noaptea la căpătâiul lui). 3. Tranz. A păzi, a sta de strajă. ♦ A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. – Lat. vigilare.

VEGHEÁ, veghez, vb. I. 1. Intranz. A sta treaz noaptea, a nu dormi în timpul nopții. 2. Tranz. A îngriji un bolnav (stând noaptea la căpătâiul lui). 3. Tranz. A păzi, a sta de strajă. ♦ A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. – Lat. vigilare.

veghea [At: COD. VOR2. 16r/9 / V: (înv) veghi / Pzi: ~ez, (înv) veghi / Cj și: (înv) să veghi / C-o și: 3 (îvr) vegheare / E: ml vigilare] 1 vt A ține sub observație Si: a păzi, a străjui. 2 vi A sta de pază. 3 vt (Îvr) A reține pe cineva. 4 vt (Îrg; d. Dumnezeu sau d. sfinți; adesea cu determinări introduse prin pp „de”) A apăra (de un rău, de o primejdie). 5 vt (Îrg; d. Dumnezeu sau d. sfinți; adesea cu determinări introduse prin pp „de”) A lua sub ocrotirea sa Si: a ocroti, a proteja. 6 vr (Înv; adesea cu determinări introduse prin pp „de”) A se feri1 (de un rău, de o primejdie). 7-8 vtr(p) A fi (sau a face să fie) cu luare aminte (la ...). 9-10 vtr(p) A (se) învăța minte. 11 vt (Înv) A ține seama de ... 12-13 vtrm (Înv; îe) A(-i) (se) ~ voia (sau voie) (cuiva) A favoriza (pe cineva). 14-15 vtrm (Înv; îae) A avea (față de cineva) atitudine părtinitoare Si: a părtini. 16-17 vtr (Îvr; în construcții negative) A avea milă de... 18 vt (Înv) A respecta un precept religios. 19 vt (Îvr) A menține (în aceeași stare, în aceeași situație etc.) Si: a păstra. 20 vi A rămâne treaz (în mod intenționat) noaptea sau în orele în general consacrate somnului Si: (îvp ) a priveghea. 21 vt (Rar) A priveghea (un mort). 22 vt(a) A avea grijă de un bolnav, de un copil (mai ales în timpul nopții). 23 vi (Udp „asupra”, „la”, „peste”, „pentru”) A fi atent la... 24 vi (Udp „asupra”, „la”, „peste”, „pentru”) A se interesa în mod stăruitor de ceva sau cineva. 25 vi (Udp „asupra”, „la”, „peste”, „pentru”) A fi vigilent.

veghea vb. I. I 1 intr. A rămîne treaz noaptea (sau o parte din noapte), a nu dormi în timpul nopții (destinat somnului). 2 tr., intr. A îngriji un bolnav, un copil (stînd noaptea la căpătîiul lui). 3 intr. (mai ales cu determ. introduse prin prep. „asupra”, „la”, „peste”, „pentru”) A fi atent la..., a se preocupa, a se interesa (în mod stăruitor) de...; a supraveghea. Și-a propus să vegheze asupra soartei lui (VIN.). II 1 tr. A ține sub observație, sub pază, sub control. O santinelă de noapte... veghează în tăcere mișcările unei tabere inamice (FIL.). ♦ (intr.) A sta de pază, de strajă. Să vegheze la post necontenit să nu se pomenească cu vreun atac prin surprindere (REBR.). ◊ Fig. O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului (EMIN.). 2 tr. (relig.; mai ales despre Dumnezeu) A apăra, a proteja, a feri de primejdii, de nenorociri; a lua sub protecția, sub ocrotirea sa. Tu, Doamne, hrănește-ne și veghie-ne (COR.). 3 refl., tr. (înv.) A (se) feri, a (se) apăra de... 4 tr. (înv.) A ține seama de..., a lua în considerație. ◊ Expr. A(-i) veghea voia (cuiva) ori (refl. impers.) a i se veghea voie (cuiva) = a favoriza, a avantaja pe cineva, a părtini. 5 tr. (relig.; compl. indică precepte, reguli etc.) A respecta, a ține, a nu încălca. Aceea este iubirea lui Dumnezeu cum porîncitele lui să veghem (COR.). • prez.ind. -ez. și (înv.) veghi vb. IV. /lat. vigilare.

VEGHEÁ, veghez, vb. I. 1. Intranz. A sta noaptea treaz, a nu dormi în timpul nopții. Bătrîna care veghea bună parte din noapte, așteptînd utrenia, se odihnea. GALACTION, O. I 321. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cîntă tot mai tare. TOPÎRCEANU, B. 74. Fig. În fereastra bătrînalui conac veghea aceeași lumină sfioasă. REBREANU, R. II 207. Felinarele pustii veghează la colțuri și rareori, în lumina murdară, își arată chipul muncitori întîrziați. DUNĂREANU, CH. 107. Și țintirimul singur cu strîmbe cruci veghează, O cucuvaie sură pe una se așază. EMINESCU, O. I 69. ♦ (Popular) A sta treaz cu gîndul la cineva sau la ceva. Să-l văd seara ce cinează Și la ochii cui veghează. HODOȘ, P. P. 58. 2. Tranz. A îngriji un bolnav (stînd la căpătîiul lui). Bătrîna o veghease și se rugase. GALACTION, O. I 321. Zi și noapte l-a vegheat, Perne albe i-a mutat, Cînd la cap, cînd la picioare. ALECSANDRI, P. P. 112. ◊ (În construcții figurate) Numai focurile înalte ale conacelor și hambarelor vegheau somnul cîmpiei. DUMITRIU, B. F. 62. 3. Tranz. A păzi, a sta de pază, a străjui. Oile umblau îmbulzite la vale, cu cîinii veghindu-le cu urechile ciulite. DUMITRIU, N. 199. ◊ Intranz. Adorm și ea la capu-mi surîde și veghează. EMINESCU, O. IV 82. Precum veghează o mamă bună Lîngă copilul ce-i adormit. ALECSANDRI, T. I 341. ♦ A supraveghea o activitate. Dănilă... veghea mulsul caprelor. GALACTION, O. I 158.

A VEGHEÁ ~éz 1. intranz. A sta treaz în timpul nopții din motive diferite. 2. tranz. 1) (bolnavi) A avea în grijă stând noaptea la căpătâi. 2) (persoane, bunuri materiale) A ține în veghe; a păzi; a străjui. 3) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a ocroti; a păzi; a proteja; a apăra; a supraveghea. /<lat. vigilare

veghià v. 1. a nu dormi noaptea (sau o parte a nopții), a rămânea treaz: a veghea târziu; 2. a fi de pază; 3. fig. a lua seama, a fi cu luare aminte. [Lat. VIGILARE].

veghéz și (vechĭ) veghĭ, a -gheá v. tr. (lat. vigĭlo, vigĭlare, it. vegliare, vegghiare, pv. velhar, fr. veiller. V. pri- și supra-veghez). Vechĭ. Păzesc, protejez: Doamne, veghe-ne (= veghează-ne!). A veghea voĭa (saŭ fața cuĭva), a-ĭ face pe plac, a-l favoriza, a-l părtini. Azĭ. V. intr. Păzesc, priveghez. Staŭ deștept, nu dorm (după fr.). V. refl. L. V. Mă feresc, mă păzesc. Să nu să veghe ochĭul tăŭ pre el (Bibl. 1688), să nu vegheze pentru el, asupra luĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vegheá (a ~) vb., ind. prez. 3 vegheáză, 1 pl. veghém, 2 pl. vegheáți; conj. prez. 3 să veghéze; ger. veghínd; part. vegheát

vegheá vb., ind. prez. 1 sg. veghéz, 3 sg. și pl. vegheáză 1 pl. veghém, 2 pl. vegheáți; conj. prez. 3 sg. și pl. veghéze; ger. veghínd; part. vegheát

veghea (ind. prez. 3 sg. și pl. veghează, 1 pl. veghem, part. vegheat)

veghez, -ghiază 3, -gheze 3 conj., -ghiam 1 imp., -ghere inf. s., -ghetor adj. v.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VEGHEÁT adj. v. atent, circumspect, deștept, grijuliu, neadormit, precaut, prevăzător, prudent, treaz, vigilent.

arată toate definițiile

Intrare: vegheat
vegheat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vegheat
  • vegheatul
  • vegheatu‑
  • veghea
  • vegheata
plural
  • vegheați
  • vegheații
  • vegheate
  • vegheatele
genitiv-dativ singular
  • vegheat
  • vegheatului
  • vegheate
  • vegheatei
plural
  • vegheați
  • vegheaților
  • vegheate
  • vegheatelor
vocativ singular
plural
Intrare: veghea
verb (VT209)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • veghea
  • veghere
  • vegheat
  • vegheatu‑
  • veghind
  • veghindu‑
singular plural
  • veghea
  • vegheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • veghez
(să)
  • veghez
  • vegheam
  • vegheai
  • vegheasem
a II-a (tu)
  • veghezi
(să)
  • veghezi
  • vegheai
  • vegheași
  • vegheaseși
a III-a (el, ea)
  • veghea
(să)
  • vegheze
  • veghea
  • veghe
  • veghease
plural I (noi)
  • veghem
(să)
  • veghem
  • vegheam
  • veghearăm
  • vegheaserăm
  • vegheasem
a II-a (voi)
  • vegheați
(să)
  • vegheați
  • vegheați
  • veghearăți
  • vegheaserăți
  • vegheaseți
a III-a (ei, ele)
  • veghea
(să)
  • vegheze
  • vegheau
  • veghea
  • vegheaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vegheat

  • 1. învechit Care veghează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: precaut treaz vigilent attach_file 2 exemple
    exemple
    • Așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. COȘBUC, P. II 39.
      surse: DLRLC
    • Dar simțirile-i... sînt în veci deștepte; inima-i vegheată este mereu în mișcare și urîtul fuge. ODOBESCU, S. III 17.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cu voie vegheată = din proprie inițiativă, de bunăvoie, cu bunăvoință.
      exemple
      • Da, da! Cam așa, jupîne! Ce să zic. Eu am citit. Dar nu cu voie vegheată: Chiar dumnealor m-au poftit. HASDEU, R. V. 28.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi veghea
    surse: DEX '98 DEX '09

veghea

  • 1. intranzitiv A sta treaz noaptea, a nu dormi în timpul nopții.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 5 exemple
    exemple
    • Bătrîna care veghea bună parte din noapte, așteptînd utrenia, se odihnea. GALACTION, O. I 321.
      surse: DLRLC
    • Singur eu veghez în noapte, Ploaia cîntă tot mai tare. TOPÎRCEANU, B. 74.
      surse: DLRLC
    • figurat În fereastra bătrînului conac veghea aceeași lumină sfioasă. REBREANU, R. II 207.
      surse: DLRLC
    • figurat Felinarele pustii veghează la colțuri și rareori, în lumina murdară, își arată chipul muncitori întîrziați. DUNĂREANU, CH. 107.
      surse: DLRLC
    • figurat Și țintirimul singur cu strîmbe cruci veghează, O cucuvaie sură pe una se așază. EMINESCU, O. I 69.
      surse: DLRLC
    • 1.1. popular A sta treaz cu gândul la cineva sau la ceva.
      exemple
      • Să-l văd seara ce cinează Și la ochii cui veghează. HODOȘ, P. P. 58.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A îngriji un bolnav (stând noaptea la căpătâiul lui).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Bătrîna o veghease și se rugase. GALACTION, O. I 321.
      surse: DLRLC
    • Zi și noapte l-a vegheat, Perne albe i-a mutat, Cînd la cap, cînd la picioare. ALECSANDRI, P. P. 112.
      surse: DLRLC
    • figurat Numai focurile înalte ale conacelor și hambarelor vegheau somnul cîmpiei. DUMITRIU, B. F. 62.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A sta de strajă.
    exemple
    • Oile umblau îmbulzite la vale, cu cîinii veghindu-le cu urechile ciulite. DUMITRIU, N. 199.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Adorm și ea la capu-mi surîde și veghează. EMINESCU, O. IV 82.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Precum veghează o mamă bună Lîngă copilul ce-i adormit. ALECSANDRI, T. I 341.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: supraveghea attach_file un exemplu
      exemple
      • Dănilă... veghea mulsul caprelor. GALACTION, O. I 158.
        surse: DLRLC

etimologie: