proteja [At: HELIADE, O. I, 200 / V: (înv) ~tege, ~tegia^[1] / Pzi: ~jez / E: fr protéger, lat protegere, it proteggere] 1 vt A ajuta pe cineva facilitându-i reușita prin recomandări, sprijin material sau moral Si: a ocroti, (îvr) a protecsui, (înv) a protecta, (rar) a protegui (1), a sprijini. 2 vt (Spc) A favoriza (2). 3-4 vtr A (se) apăra (27-28).

PROTEJÁ, protejez, vb. I. Tranz. 1. A apăra (pe cineva sau ceva) de un pericol, de acțiuni exterioare dăunătoare etc.; a păzi, a feri. A proteja sănătatea muncitorilor. 4 A înlesni o operație militară. Batalionul nostru va proteja retragerea diviziei. CAMIL PETRESCU, U. N. 355. 2. A ocroti, a sprijini (pe cineva sau ceva). Cercase să protejeze doi negustori în pragul falimentului. VORNIC, O. 222. Se vede că te protejează Eugenia. REBREANU, R. 1173. Legile care protejează pe cetățeni se întorc contra lor. BOLINTEANU, O. 259. ◊ A favoriza, a părtini. A proteja un candidat.

PROTEJÁ vb. I. tr. 1. A apăra, a păzi, a feri, a ocroti (de un pericol). 2. A ajuta, a sprijini; a favoriza, a părtini. [< fr. protéger, cf. lat. protegere].

PROTEJÁ vb. I. tr., refl. a (se) apăra de acțiuni vătămătoare, de un pericol, a (se) feri. II. tr. a ajuta, a sprijini; a favoriza, a părtini. (< fr. protéger, lat. protegere)

A PROTEJÁ ~éz tranz. 1) (ființe, lucruri) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a ocroti; a supraveghea; a veghea; a păzi; a apăra. 2) (persoane) A susține în mod abuziv, acordând protecție (adesea nemotivat și în detrimentul altora); a avantaja; a privilegia; a părtini; a favoriza. /<fr. protéger, lat. protegere

protejà v. 1. a lua sub protecțiunea sa, a da ajutor și sprijin: a proteja artele și științele; 2. a se interesa, a contribui la prosperitate: a proteja pe un începător; 3. a pune la adăpost: zăgazul protejează țarinile.

protege v vz proteja

PROTÉGE, protég, vb. III. Tranz. (Învechit) A proteja. Dar ducele care protegea pe Tasso, dar papii din epoca Renașterii, au fost admirabili cunoscători în ale artei. GHEREA, ST. CR. I 231.

*protejéz v. tr. (fr. protéger, d. lat. prótego, -tégere, d. pro, înainte, și tégere, tectum, a acoperi. V. protector, detectiv, țiglă). Ĭaŭ supt protecțiune, apăr, ajut, sprijin, ocrotesc, susțin, favorizez: a proteja săraciĭ, literatura, artele. Susțin în concurs, în competițiune, în concurență: a proteja un candidat, un postulant, o industrie. Apăr de dușmanĭ: un fort proteja podu. – Se zice rar și protege, să proteagă, numaĭ la pers. III după lat.). Barb. proteguĭesc (ca și diriguĭesc).

protejá (a ~) vb., ind. prez. 3 protejeáză, 1 pl. protejắm; conj. prez. 3 să protejéze; ger. protejấnd

protejá vb., ind. prez. 1 sg. protejéz, 3 sg. și pl. protejeáză, 1 pl. protejăm; conj. prez. 3 sg. și pl. protejéze; ger. protejând

proteja (ind. prez. 3 sg. și pl. protejează, 1 pl. protejăm, ger. protejînd)

protejez, -jează 3, -jam 1 imp.

PROTEJÁ vb. 1. v. ajuta. 2. v. apăra. 3. a favoriza, (înv.) a prii. (Să iubim până ce Amor ne va ~.) 4. v. părtini.

PROTEJA vb. 1. a (se) ajuta, a (se) ajutora, a (se) ocroti, a (se) sprijini, a (se) susține, (rar) a (se) protegui, (înv. și pop.) a (se) înlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (înv.) a (se) îndemîna, a (se) protecta, (fam. fig.) a (se) propti. (L-a ~ mult în viață.) 2. a apăra, a feri, a ocroti, a păzi, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (astăzi rar) a scuti, (înv. și pop.) a oblădui, (înv. și reg.) a ocoli, (înv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (Să-i ~ de primejdii.) 3. a favoriza, (înv.) a prii. (Să iubim pînă ce Amor ne va ~.) 4. a avantaja, a favoriza, a părtini, a privilegia, (înv. și reg.) a pristăni, (înv.) a fățărnici. (Arbitrul l-a ~.)

protejá (protejéz, proteját), vb. A ocroti. – Var. protege, protegui. Fr. protéger. – Der. protecți(un)e, s. f., din fr. protection; protector (var. proteguitor), adj., din fr. protecteur; protecționism, s. n. (protejare a drepturilor economice indigene); protecționist, adj., din fr.