2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UZÁT, -Ă, uzați, -te, adj. Degradat, deteriorat, stricat, tocit (prin folosire îndelungată). ♦ Fig. (Despre oameni) Slăbit, consumat, epuizat. – V. uza.

UZÁT, -Ă, uzați, -te, adj. Degradat, deteriorat, stricat, tocit (prin folosire îndelungată). ♦ Fig. (Despre oameni) Slăbit, consumat, epuizat. – V. uza.

uzat, ~ă a [At: ECONOMIA, 38/15 / S și: usat / Pl: ~ați, ~e / E: uza] 1 (Înv) De care se face uz (1) în mod obișnuit, frecvent. 2 (Fig; d. cuvinte, construcții, expresii etc.) Care și-a pierdut valoarea expresivă prin întrebuințare frecventă. 3 Care s-a stricat în urma unei folosiri îndelungate Si: rablagit, deteriorat2, rupt, tocit1. 4 (Fig; d. oameni sau părți ale corpului lor) Care și-a pierdut forțele, sănătatea printr-o activitate îndelungată sau sub acțiunea anumitor factori Si: consumat3 (2), epuizat (4), obosit, slăbit.

UZÁT, -Ă, uzați, -te, adj. Tocit, degradat, deteriorat prin folosire îndelungată. Elena Lipan se uită... la scaunele cu plușul uzat. C. PETRESCU, C. V. 226. ♦ Fig. (Despre oameni sau părți ale corpului lor) Stors de vlagă, slăbit, obosit. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici decît ar fi arătat actul de naștere, cu ochii lor uzați, cu mîinile lor prelungi și uscate. C. PETRESCU, C. V. 11.

UZÁT, -Ă adj. Tocit, deteriorat (prin folosire îndelungată). ♦ (Fig.; despre oameni) Consumat, epuizat, slăbit. [< uza].

uzat a. 1. stricat de multă întrebuințare: haină uzată; 2. slăbit de vârstă, de boală; 3. fig. comun, banal: mijloc uzat.

*uzát, -ă adj. (d. a uza; fr. usé). Stricat, tocit, deteriorat de mult uz orĭ de timp: haĭne uzate. Fig. Trecut, slăbit, consumat: om uzat. Comun, banal: mijloace uzate.

UZÁ, uzez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin întrebuințare îndelungată). ♦ Refl. Fig. (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza. ♦ Refl. Fig. (Despre cuvinte, construcții, figuri de stil) A-și pierde valoarea expresivă (prin deasa întrebuințare). 2. Intranz. A face uz de...; a se folosi de..., a întrebuința. – Din fr. user.

UZÁ, uzez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin întrebuințare îndelungată). ♦ Refl. Fig. (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza. ♦ Refl. Fig. (Despre cuvinte, construcții, figuri de stil) A-și pierde valoarea expresivă (prin deasa întrebuințare). 2. Intranz. A face uz de...; a se folosi de..., a întrebuința. – Din fr. user.

uza [At: FM (1861), 101 / S și: usa / V: (înv) uzua (S și: usua, P: ~zu-a), uzui / Pzi: uzez / E: fr user] 1 vi A recurge la ceva pentru a face să acționeze, să producă Si: a întrebuința, a utiliza, a uzita (1). 2 vi A profita de ceva Si: a întrebuința, a utiliza, a uzita. 3 vi A se folosi de ... Si: a întrebuința, a utiliza, a uzita (2). 4 vt (Rar) A consuma prin întrebuințare. 5-6 vtr A (se) strica, a (se) degrada prin întrebuințare îndelungată sau excesivă Si: a (se) rablagi, a (se) deteriora (1-2), a odovăi, a rănțui, a (se) rupe, a (se) toci3. 7 vr (Fig; d. oameni sau d. părți ale corpului lor) A-și pierde forțele, sănătatea printr-o activitate îndelungată sau sub acțiunea anumitor factori Si: a consuma2 (1), a epuiza (8), a obosi, a slăbi. 8 vr (Rar) A-și pierde capacitatea, eficiența. 9 vr (Fig; d. cuvinte, construcții, figuri de stil) A-și pierde valoarea expresivă (prin frecventa întrebuințare).

UZÁ, uzez, vb. I. 1. Tranz. A toci prin folosire îndelungată, a deteriora, a degrada. (Refl.) Stofa s-a uzat.Refl. Fig. (Despre oameni) A slăbi, a se epuiza, a se consuma (de boală, de bătrînețe etc.). 2. Intranz. A face uz de...; a întrebuința, a (se) folosi. De cîte presiuni uzează politicianismul chiar în justiție. C. PETRESCU, C. V. 108.

UZÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) învechi, a (se) deteriora, a (se) toci (prin folosire). ♦ refl. (Fig.; despre persoane) A se epuiza, a se consuma. 2. intr. A întrebuința, a se folosi de... [< fr. user, it. usare].

UZÁ vb. I. tr., refl. a (se) învechi, a (se) deteriora, a (se) toci (prin folosire). II. refl. (fig.; despre persoane) a se epuiza, a se consuma. III. intr. a se folosi de... (< fr. user)

A SE UZÁ se ~eáză intranz. 1) (despre lucruri) A se învechi prin întrebuințare sau exploatare excesivă; a se jerpeli; a se ponosi. 2) fig. (despre persoane) A-și slei forțele fizice; a-și ruina sănătatea; a se consuma. 3) (despre îmbinări de cuvinte) A pierde expresivitatea, prospețimea. /<fr. user

A UZÁ ~éz 1. tranz. A face să se uzeze; a ponosi; a jerpeli. ~ metode moderne. 2. intranz. A face uz; a se servi, punând în aplicare; a se folosi. ~ează o tehnologie nouă. /<fr. user

uzà v. 1. a se servi, a face uz de; 2. a consuma prin întrebuințare: lampa uzează mult gaz; 3. a strica prin multă uzare: a uza repede încălțămintele; 4. fig. a slăbi, a distruge: necazurile l’au uzat (= fr. user).

*uzéz v. intr. (fr. user, lat. pop. *usare, d. uti, usus sum, a întrebuința). Întrebuințez, mă folosesc: a uza de un drept, de violență. V. tr. Consum, trec, stric: această lampă uzează mult petrol. Stric, tocesc, deteriorez: aceștĭ copiĭ uzează multe părechĭ de ghete. Fig. Consum, slăbesc: necazurile l-aŭ uzat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uzá (a ~) vb., ind. prez. 3 uzeáză

uzá vb., ind. prez. 1 sg. uzéz, 3 sg. și pl. uzeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UZÁT adj. 1. v. deteriorat. 2. v. ponosit. 3. v. vechi. 4. v. zdrențuit. 5. prăpădit, rupt, (pop. și fam.) paradit. (O cămașă ~.) 6. rupt, (înv.) spart. (Încălțăminte ~.)

UZAT adj. 1. degradat, deteriorat, învechit, stricat, (Mold.) hrentuit, (fam.) hîrbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) răblărit. (Un obiect ~.) 2. degradat, deteriorat, ponosit, ros, stricat, tocit. (Rochie ~.) 3. folosit, purtat, vechi. (Vînzător de haine ~.) 4. găurit, rupt, sfîșiat, zdrențăros, zdrențuit, (pop.) zdrențos. (Un cerșetor cu haine ~.) 5. prăpădit, (pop. și fam.) paradit. (O cămașă ~.) 6. rupt, (înv.) spart. (Încălțăminte ~.)

arată toate definițiile

Intrare: uzat
uzat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uzat
  • uzatul
  • uzatu‑
  • uza
  • uzata
plural
  • uzați
  • uzații
  • uzate
  • uzatele
genitiv-dativ singular
  • uzat
  • uzatului
  • uzate
  • uzatei
plural
  • uzați
  • uzaților
  • uzate
  • uzatelor
vocativ singular
plural
Intrare: uza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uza
  • uzare
  • uzat
  • uzatu‑
  • uzând
  • uzându‑
singular plural
  • uzea
  • uzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uzez
(să)
  • uzez
  • uzam
  • uzai
  • uzasem
a II-a (tu)
  • uzezi
(să)
  • uzezi
  • uzai
  • uzași
  • uzaseși
a III-a (el, ea)
  • uzea
(să)
  • uzeze
  • uza
  • uză
  • uzase
plural I (noi)
  • uzăm
(să)
  • uzăm
  • uzam
  • uzarăm
  • uzaserăm
  • uzasem
a II-a (voi)
  • uzați
(să)
  • uzați
  • uzați
  • uzarăți
  • uzaserăți
  • uzaseți
a III-a (ei, ele)
  • uzea
(să)
  • uzeze
  • uzau
  • uza
  • uzaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

uzat

etimologie:

  • vezi uza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

uza

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin întrebuințare îndelungată).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: degrada deteriora strica toci (vb.) un exemplu
    exemple
    • Stofa s-a uzat.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: slăbi
    • 1.2. reflexiv figurat (Despre cuvinte, construcții, figuri de stil) A-și pierde valoarea expresivă (prin deasa întrebuințare).
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. intranzitiv A face uz de...; a se folosi de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: întrebuința un exemplu
    exemple
    • De cîte presiuni uzează politicianismul chiar în justiție. C. PETRESCU, C. V. 108.
      surse: DLRLC

etimologie: