12 definiții pentru putincios putencios


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUTINCIÓS, -OÁSĂ, putincioși, -oase, adj. (Înv.) Care este posibil, cu putință. ♦ Care are putere; eficace. – Putință + suf. -ios.

PUTINCIÓS, -OÁSĂ, putincioși, -oase, adj. (Înv.) Care este posibil, cu putință. ♦ Care are putere; eficace. – Putință + suf. -ios.

putincios, ~oa a [At: N. COSTIN, L. II, 13/17 / V: (înv) puten~ / Pl: ~oși, ~oase / E: putință + -ios] 1-2 (Înv) Puternic (1, 5). 3 (Îvr; d. lucruri) Rezistent. 4 (Înv) Puternic (10). 5 (Înv) Influent. 6 (Bis; cu referire la divinitate) Atotputernic. 7 (Rar; îs) ~ din avuție Înstărit. 8 (Înv) Puternic (17). 9 (Îrg) Posibil. 10 (Îvr) Necesar. 11 (Înv; d. acțiuni) Eficace.

PUTINCIÓS, -OÁSĂ, putincioși, -oase, adj. (Învechit și popular) Posibil, cu putință. [Romînia] este determinată a opune toată rezistența putincioasă pentru libertatea sa. GHICA, A. 130. [Basta] făgăduia că, cu cea mai mare grabă putincioasă, va alerga cu toată oastea spre a da ascultare poruncilor cezarului și a sluji pe Mihai. BĂLCESCU, O. II 304. ♦ Care are putere, eficace. Tirania timpilor trecuți nu mai este putincioasă astăzi. BOLINEANU, O. 258. Nici un guvern nu este putincios la o nație demnă, decît bazat pe libertate. id. ib. 255.

PUTINCIÓS ~oásă (~ósi, ~oáse) 1) Care este cu putință; posibil. 2) Care are putere; voinic. /putință + suf. ~ios

putincĭós, -oásă adj. (d. putință). Vechĭ. Puternic. Capabil, în stare. Azĭ. Rar. Posibil. V. neputincĭos.

putencios, ~oa a vz putincios[1] corectată

  1. În original, incorect tipărit: vz putencios LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

putinciós (înv.) adj. m., pl. putincióși; f. putincioásă, pl. putincioáse

putinciós adj. m., pl. putincióși; f. sg. putincioásă, pl. putincioáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUTINCIÓS adj. v. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, eficace, eficient, experimentat, folositor, încercat, înzestrat, operativ, posibil, practic, pregătit, priceput, productiv, puternic, robust, solid, tare, util, valoros, versat, viguros, vânjos, voinic, vrednic, zdravăn.

putincios adj. v. BUN. CAPABIL. COMPETENT. DESTOINIC. DOTAT. EFICACE. EFICIENT. EXPERIMENTAT. FOLOSITOR. ÎNCERCAT. ÎNZESTRAT. OPERATIV. POSIBIL. PRACTIC. PREGĂTIT. PRICEPUT. PRODUCTIV. PUTERNIC. ROBUST. SOLID. TARE. UTIL. VALOROS. VERSAT. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. VREDNIC. ZDRAVĂN.

Intrare: putincios
putincios adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putincios
  • putinciosul
  • putinciosu‑
  • putincioa
  • putincioasa
plural
  • putincioși
  • putincioșii
  • putincioase
  • putincioasele
genitiv-dativ singular
  • putincios
  • putinciosului
  • putincioase
  • putincioasei
plural
  • putincioși
  • putincioșilor
  • putincioase
  • putincioaselor
vocativ singular
plural
putencios adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putencios
  • putenciosul
  • putencioa
  • putencioasa
plural
  • putencioși
  • putencioșii
  • putencioase
  • putencioasele
genitiv-dativ singular
  • putencios
  • putenciosului
  • putencioase
  • putencioasei
plural
  • putencioși
  • putencioșilor
  • putencioase
  • putencioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

putincios putencios

etimologie:

  • Putință + sufix -ios.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX