15 definiții pentru robust
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ROBUST, -Ă, robuști, -ste, adj. Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică; rezistent la muncă, la oboseală, la boală; voinic, viguros, vânjos. – Din fr. robuste.
ROBUST, -Ă, robuști, -ste, adj. Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică; rezistent la muncă, la oboseală, la boală; voinic, viguros, vânjos. – Din fr. robuste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
robust, ~ă a [At: ARISTIA, S. 1/7 / V: (rar) ~biust / Pl: ~uști, ~e / E: fr robuste] 1 Înzestrat cu o constituție fizică puternică Si: viguros, voinic. 2 Rezistent la muncă, la oboseală Si: viguros, voinic. 3 (Pan; d. organisme) Rezistent (4). 4 (D. obiecte) Rezistent (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROBUST, -Ă, robuști, -ste, adj. Înzestrat cu o constituție fizică puternică, viguroasă, rezistentă. Era un bărbat oacheș, mijlociu de statură, robust și cu ochii negri sprîncenați. CAMIL PETRESCU, O. I 207. [Rănitul] a fost bine îngrijit la ambulanță înainte de a ajunge aci. Și este un organism robust – un om tare. C. PETRESCU, Î. II 45. Musculoși, calmi, fără nervi, cu osatura robustă și crupa lată, [boii] abia se clinteau greoi pe loc. BART, S. M. 84. ◊ Fig. În loc să caut, după pilda tatei, cărarea muncii robuste... m-am rătăcit în visuri. GALACTION, O. I 9. ◊ (Despre acțiunile omului și despre tot ce ține de natura omenească) Respira o sănătate robustă, cuceritoare. VORNIC, P. 9. Ne-ar plăcea să vedem că începe să se ridice o poezie nouă, sănătoasă, robustă. VLAHUȚĂ, O. A. 465.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROBUST, -Ă adj. Tare, zdravăn, voinic, viguros. [< fr. robuste, cf. lat. robustus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROBUST, -Ă adj. tare, zdravăn, voinic, viguros; rezistent. (< fr. robuste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ROBUST ~stă (~ști, ~ste) 1) (despre persoane) Care are o constituție fizică puternică; bine dezvoltat fizic. 2) Care manifestă putere și rezistență; puternic și rezistent. /<fr. robuste
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
robust a. 1. plin de vigoare; 2. ferm, neclintit: o credință robustă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*robúst, -ă adj. (lat. robustus). Zdravăn, puternic: copac, copil robust.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
robiust, ~ă a vz robust
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
robust adj. m., pl. robuști; f. robustă, pl. robuste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
robust adj. m., pl. robuști; f. robustă, pl. robuste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
robust adj. m., pl. robuști; f. sg. robustă, pl. robuste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ROBUST adj. 1. puternic, solid, tare, viguros, vânjos, voinic, zdravăn, (pop.) țeapăn, vânos, vârtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. și Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoș, (fig.) verde. (Om ~.) 2. legat, solid, viguros, vânjos, voinic, zdravăn. (Extrem de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROBUST adj. 1. puternic, solid, tare, viguros, vînjos, voinic, zdravăn, (pop.) țeapăn, vînos, vîrtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. și Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoș, (fig.) verde. (Om ~.) 2. legat, solid, viguros, vînjos, voinic, zdravăn. (Extrem de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Robust ≠ firav, indolent, pipernicit, plăpând, slab, slăbănog
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
robust, robustăadjectiv
- 1. Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică; rezistent la muncă, la oboseală, la boală. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Era un bărbat oacheș, mijlociu de statură, robust și cu ochii negri sprîncenați. CAMIL PETRESCU, O. I 207. DLRLC
- [Rănitul] a fost bine îngrijit la ambulanță înainte de a ajunge aci. Și este un organism robust – un om tare. C. PETRESCU, Î. II 45. DLRLC
- Musculoși, calmi, fără nervi, cu osatura robustă și crupa lată, [boii] abia se clinteau greoi pe loc. BART, S. M. 84. DLRLC
- În loc să caut, după pilda tatei, cărarea muncii robuste... m-am rătăcit în visuri. GALACTION, O. I 9. DLRLC
- Respira o sănătate robustă, cuceritoare. VORNIC, P. 9. DLRLC
- Ne-ar plăcea să vedem că începe să se ridice o poezie nouă, sănătoasă, robustă. VLAHUȚĂ, O. A. 465. DLRLC
-
etimologie:
- robuste DEX '09 DEX '98 DN