21 de definiții pentru util
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
- specializate (1)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UTIL, -Ă, utili, -e, adj. Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar. ◊ Loc. adv. În timp util = la timp, la momentul oportun. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce servește, folosește la ceva. – Din fr. utile, lat. utilis.
UTIL, -Ă, utili, -e, adj. Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar. ◊ Loc. adv. În timp util = la timp, la momentul oportun. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce servește, folosește la ceva. – Din fr. utile, lat. utilis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
util, ~ă a [At: NEGULICI / V: (îvr) utile ain / A și: util / Pl: ~i, ~e / E: fr utile, lat utilis] 1 Care poate fi utilizat Vz profitabil. 2 Care se poate practica în mod avantajos, satisfăcând o cerință Si: profitabil. 3 (Îlav) În timp ~ Până nu e prea târziu. 4 (Îal) La timp. 5 (D. persoane) Care este de ajutor pentru cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UTIL, -Ă, utili, -e, adj. Care servește la ceva; folositor, necesar. Era grozav de leneș... și fără altă regulă de activitate decît fantazia și bunul său plac, care însă îl împingeau la muncă utilă foarte rar. GALACTION, O. I 114. Spune-mi la ce pot să-ți fiu util. CARAGIALE, O. VII 29. Femeile chiar, ieșind din starea de lucruri la care sexul lor este condamnat de prejudecăți, vor lua datinile omului și vor deveni utile societății. BOLINTINEANU, O. 258. ◊ Loc. adv. În timp util = la timp, la momentul oportun. ◊ (Substantivat) A uni utilul cu frumosul.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UTIL, -Ă adj. Folositor, trebuincios, necesar. ♦ În timp util = la timp, la momentul potrivit. ♦ s.n. Ceea ce folosește la ceva. [Cf. fr. utile, lat. utilis].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UTIL, -Ă adj. (și s. n.) folositor, trebuincios, necesar. ♦ în timp ~ = la momentul potrivit. (< fr. utile, lat. utilis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
UTIL ~ă (~i, ~e) și substantival Care satisface o necesitate; cu folos; folositor. Sfat ~. Publicație ~ă. /<fr. utile, lat. utilis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
util a. folositor. ║ n. ceea ce este util: a împreuna utilul cu plăcutul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*útil, -ă adj. (lat. útilis). Folositor. Adv. A lucra util. – Fals utíl (fr. utile).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
utile ain vz util
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UTILE DULCI (lat.) = Folositorul plăcut. Cutare știe să împletească în scrisul său utile dulci.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
util adj. m., pl. utili; f. utilă, pl. utile (și: util tuturor)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
util adj. m., pl. utili; f. utilă, pl. utile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
util adj. m., pl. utili; f. sg. utilă, pl. utile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
util.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UTIL adj. 1. folositor, necesar, trebuincios, (rar) trebuitor, (înv.) trebnic. (O muncă ~.) 2. v. binevenit. 3. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, (rar) operant, (înv.) putincios. (O metodă ~.) 4. v. judicios.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UTIL adj. 1. folositor, necesar, trebuincios, (rar) trebuitor, (înv.) trebnic. (O muncă ~.) 2. binevenit, folositor, salutar, (fig.) binecuvîntat. (O ploaie ~; o măsură ~.) 3. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, (rar) operant, (înv.) putincios. (O metodă ~.) 4. bun, chibzuit, folositor, gîndit, înțelept, judicios, rațional, rezonabil, socotit, (fig.) sănătos. (Iată un sfat ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Util ≠ gratuit, inutil, neutil, vătămător
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ÎNCĂRCĂTURĂ UTILĂ parte a aeronavei compusă din echipaj și aparatura din cadrul sistemelor de comandă, dirijare și control.
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
OMNE TULIT PUNCTUM, QUI MISCUIT UTILE DULCI (lat.) cine îmbină utilul cu frumosul, întrunește sufragiile tuturor – Horațiu, „Ars poetica”, 343. Acesta este pentru poet criteriul măiestriei artistice.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UTILE DULCI v. OMNE TULIT PUNCTUM, QUI MISCUIT UTILE DULCI
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Utile dulci (lat. „Utilul și plăcutul”) – Horațiu, Arta poetică, ultimele cuvinte din versul 343: Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci („Toate sufragiile pentru cel ce îmbină folositorul cu plăcutul”). Horațiu explică limpede: Poeții sau învață sau vor să desfăteze Sau vor de-odată a spune și bune și plăcute. Dar fii scurt în precepte, căci lucrul grabnic spus Se-ntipărește-n inimi și prinde rădăcină. Din pieptul plin prisosul îndată se revarsă. P-acela toți l-aplaudă ce știe a uni frumosul cu utilul. Horațiu folosește formula: Omne tulit punctum, (a obține toate punctele, adică toate sufragiile), după obiceiul electoral de atunci. Cînd votau comițiile și se constatau voturile, sub numele fiecărui candidat, care era strigat de pe vot, se punea un punct; a strînge toate punctele însemna deci a obține toate sufragiile, aprobarea tuturor. Astăzi, cînd vrem să spunem că utilul și plăcutul trebuie să meargă mînă în mînă, nu se citează decît sfîrșitul versului horațian, care rezumă întreaga idee în două cuvinte: Utile dulci. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
util, utilăadjectiv
- 1. Care poate servi la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: folositor necesar trebuincios
- Era grozav de leneș... și fără altă regulă de activitate decît fantazia și bunul său plac, care însă îl împingeau la muncă utilă foarte rar. GALACTION, O. I 114. DLRLC
- Spune-mi la ce pot să-ți fiu util. CARAGIALE, O. VII 29. DLRLC
- Femeile chiar, ieșind din starea de lucruri la care sexul lor este condamnat de prejudecăți, vor lua datinile omului și vor deveni utile societății. BOLINTINEANU, O. 258. DLRLC
- 1.1. Ceea ce servește, folosește la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A uni utilul cu frumosul. DLRLC
-
- În timp util = la timp, la momentul oportun. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- utile DEX '09 DEX '98 DN
- utilis DEX '09 DEX '98 DN