2 intrări

O definiție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

muci v vz munci

Intrare: mucire
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mucire
  • mucirea
plural
  • muciri
  • mucirile
genitiv-dativ singular
  • muciri
  • mucirii
plural
  • muciri
  • mucirilor
vocativ singular
plural
Intrare: muci
verb (VT406)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muci
  • mucire
  • mucit
  • mucitu‑
  • mucind
  • mucindu‑
singular plural
  • mucește
  • muciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mucesc
(să)
  • mucesc
  • muceam
  • mucii
  • mucisem
a II-a (tu)
  • mucești
(să)
  • mucești
  • muceai
  • muciși
  • muciseși
a III-a (el, ea)
  • mucește
(să)
  • mucească
  • mucea
  • muci
  • mucise
plural I (noi)
  • mucim
(să)
  • mucim
  • muceam
  • mucirăm
  • muciserăm
  • mucisem
a II-a (voi)
  • muciți
(să)
  • muciți
  • muceați
  • mucirăți
  • muciserăți
  • muciseți
a III-a (ei, ele)
  • mucesc
(să)
  • mucească
  • muceau
  • muci
  • muciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)