6 intrări

school Articole pe această temă:

59 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUMĂTĂȚÍ, jumătățesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A înjumătăți. – Din jumătate.

JUMĂTĂȚÍ, jumătățesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A înjumătăți. – Din jumătate.

jumătăți vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (cscj) ~ța / Pzi: esc / E: jumătate css] A înjumătăți.

JUMĂTĂȚÍ vb. IV v. înjumătăți.

ÎNJUMĂTĂȚÍ, înjumătățesc, vb. IV. Tranz. A împărți, a tăia, a desface etc. în două; a reduce la jumătate, a jumătăți. ♦ A amesteca pe din două cu altceva, a îndoi cu... – În + jumătate.

ÎNJUMĂTĂȚÍ, înjumătățesc, vb. IV. Tranz. A împărți, a tăia, a desface etc. în două; a reduce la jumătate, a jumătăți. ♦ A amesteca pe din două cu altceva, a îndoi cu... – În + jumătate.

JUMÁ s. f. v. jumătate.

JUMÁTE s. f. v. jumătate.

JUMĂTÁTE, jumătăți, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. ◊ Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. ◊ Loc. adv. Pe (sau în) jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; p. ext. segmentat, trunchiat. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt. (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ. Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gură(sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm. Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt. ♦ (Adverbial) în parte, întrucâtva. 2. (Glumeț) Soție. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (Reg.) Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [Var.: (fam. și reg.) jumá, jumáte s. f.] – Et. nec.

înjumătăța v vz înjumătăți

înjumătăți vt [At: PSALT. HUR. 106/38 / V: a / Pzi: esc / E: în- + jumătate] 1-3 (A împărți) (a tăia sau) a desface în două. 4 (C. i. vase) A umple pe jumătate. 5 (C. i. băuturi) A îndoi cu apă. 6 (C. i. cuvinte) A rosti numai pe jumătate. 7 (Pex) A reduce la jumătate.

jumătate [At: CORESI, EV. 97/13 / V: (prin haplologie) juma[1], jumate, jumăta / Pl: ~tăți / E: nct] 1 sf Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg. 2 sf Parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. 3 sf (Îe) Un om și ~ sau un măgar (dobitoc, prost, hoț, drac, porc de câine, ramolit etc.) și ~ Om care-i întrece pe toți ceilalți în destoinicie, prostie, măgărie, dobitocie etc. 4 sf (Îe) ~ de măsură Măsură fragmentară, incompletă. 5 sf (Fig; îae) Treabă incompletă. 6 sf (Mtp; îc) ~-de-om Ființă omenească închipuită numai cu o mână, cu un picior și cu un ochi, care poate muri și învia. 7 sf (Pop; îe) ~ de naș Persoană care, fără să fie nașul copilului, îi retează acestuia părul. 8 sf (Orn; înv; îc) ~-de-pasăre Codobatură (Motacilla alba). 9 sf (Îc) ~-de-pită Constelație alcătuită din trei stele în formă de triunghi. 10 sf (Îvr; îla) Prin ~ Înjumătățit. 11 sf (Îlav) Pe (sau în) ~ În două părți egale. 12 sf (Îal) Incomplet. 13 sf (Pex; îal) Segmentat. 14 sf (Îe) Cu ~ de preț (sau în ~ prețul) Cu reducere de 50%. 15 sf (Înv; îe) La calea (drumul) ~ sau la ~ calea (sau drumul) ori la ~a căii (drumului) La egală distanță și de locul de unde a pornit cineva și de locul unde vrea să ajungă. 16 sf (Îe) A se opri la calea ~ A nu termina ceea ce a început. 17 sf (Îae) A termina rău ceea ce a fost început bine. 18 sf (Îe) A face ceva pe ~ A nu duce un lucru până la capăt. 19 sf (Îe) Cu ~ de gură (sau de glas) ori cu ~ gura (sau gură) sau cu gura (pe) ~ Cu voce scăzută. 20 sf (Îae) Fără convingere. 21 sf (Îae) Fără entuziasm. 22 sf (Îae) Fără curaj. 23 sf (Îe) Cu ~ de inimă sau cu inima pe ~ Fără curaj. 24 sf (Îae) Fără hotărâre. 25 sf (Îal) Fără avânt. 26-27 sf (Înv; spc; eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 28 sf (Nob; lpl; șîs jumătăți de ghete) Pantofi. 29 sf (Înv) Parte din față a ghetei. 30 sf (Agr; Mol; eliptic) Nuia cu care se măsoară pământul. 31 sf (Agr; Mol) Claie mică din snopi așezați în formă de cruce Si: cârstac, cârstă, cruce, petiță. 32 sf (Țes; reg) Măsură de 600 de fire de tort. 33 sf (Reg; eliptic) Șopron. 34 sf (Fam; gmț) Soție sau soț. 35 sf Punct care marchează mijlocul unei distanțe atât în spațiu cât și în timp. 36 sf (Îe) O dată și ~ Exprimă ideea de superlativ. 37 av Mai puțin. 38 av În mare parte. 39 av Aproape de tot. 40 av Întrucâtva. corectată

  1. În original, accentuat greșit: juma LauraGellner

JUMĂTÁTE, jumătăți, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. ◊ Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. ◊ Loc. adv. Pe (sau în) jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; p. ext. segmentat, trunchiat. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt. (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ. Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gura (sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm. Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt. ♦ (Adverbial) În parte, întrucâtva. 2. Soție. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (Reg.) Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [Var.: (fam. și reg.) jumá, jumáte s. f.] – Et. nec.

ÎNJUMĂTĂȚÍ, înjumătățesc, vb. IV. Tranz. A împărți, a tăia, a desface în două; p. ext. a reduce la jumătate, a diminua. Ciuma... a înjumătățit oamenii satului. BOGZA, C. O. 297. Ciudat mod de favorizare, acesta de a-mi înjumătăți partea cuvenită. CAMIL PETRESCU, U. N. 36. – Variantă: (popular) jumătățí (TEODORESCU, P. P. 664) vb. IV.

JUMĂTÁTE, jumătăți, s. f. (Cu valoare de numeral) 1. Fiecare din cele două părți egale în care se poate împărți un întreg (v. doime); (sens curent) o parte dintr-un întreg împărțit în două părți aproximativ egale. Răsturnă mămăliga pe măsuța joasă și rotundă, tăie jumătate și o întinse pe un fundișor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28. Ad-o colea jumătatea milionului ce-ai cîștigat astă-noapte. ALECSANDRI, T. I 405. (În corelație cu sine însuși) Plăcinta era jumătate cu carne, jumătate cu brînză. CAMIL PETRESCU, O. I 197. Hainele curate, jumătate de tîrgoveț, jumătate de țăran, dovedeau bunăstare. C. PETRESCU, Î. II 141. (Precedat de prep. «pe») La foc vei putea deosebi bucăți mari de carne frigîndu-se: un picior, un cap pe jumătate pîrlit, pe jumătate fript. GHEREA, ST. CR. I 100. ◊ (Precedat de întreg, de care se leagă prin conj. «și», a cărei omisiune este nerecomandabilă) Un metru și jumătate. Un kilogram și jumătate.E ora 12 jumătate. C. PETRESCU, Î. II 242. Îți dau doi lei jumătate pe oca. PANN, P. V. I 64. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumătate = a lăsa (un lucru) neisprăvit, a nu duce pînă la capăt, a nu termina. (Urmînd după un substantiv sau un adjectiv substantivat) Și jumătate (sau o dată și jumătate), marchează ideea de superlativ. Bărbat o dată și jumătate.Să-ți trăiască părintele, că-i un om și jumătate. REBREANU, R. I 15. Așa-ți trebuie dacă ești un prost și jumătate. ȘEZ. IV 186. ◊ (Urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. «de», «din» exprimînd întregul) Luptele între imperiul roman și goți cresc în prima jumătate a secolului al IV-lea, sub Constantin. IST. R.P.R. 51. Trei ani de armată cu chiu cu vai i-a făcut, cu jumătate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU, O. VII 357. Să-i deie fata și jumătate de împărăție. CREANGĂ, P. 228. ◊ (Rar, cu omisiunea prepoziției) Această plimbare... este departe de Viena ca o jumătate ceas. GOLESCU, Î. 68. ◊ (Rar, în urma substantivului) S-aprinse-odat-o casă pe-nserate Și-a ars din ea Bagdadul jumătate. COȘBUC, P. III 282. ◊ Expr. Jumătate de măsură = măsură fragmentară, trunchiată, necompletă, nedusă pînă la capăt. Jumătățile de măsură nu aduc niciodată soluții în probleme așa de grave. SADOVEANU, E. 30. Cu jumătate de gură (sau de glas) sau cu jumătate gura (sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, încet, fără convingere, evaziv. Vorbea cu jumătate de glas, înfricoșat parcă de ceva. SADOVEANU, O. VIII 18. Grigore protestă mai cu jumătate gura. REBREANU, R. I 172. Aceste vorbe, oarecum ciudate, Citindu-le cu jumătate gură... Am zis. TOPÎRCEANU, B. 96. Bun sosit la noi, voinice, zise craiul cam cu jumătate de gură. CREANGĂ, P. 197. Cu jumătate de inimă = fără avînt, fără curaj, fără hotărîre. Treaba o făcuseră numai cu jumătate de inimă. DUMITRIU, N. 15. ♦ (Adverbial, uneori precedat de prep. «în», «pe») Parte, în parte, întrucîtva. Înainte oamenii nu-l crezuseră decît pe jumătate. DUMITRIU, N. 15. Cu ochii închiși pe jumătate, vedea crescînd din sînul mării, gigantic, amfiteatrul Cornului de Aur. BART, E. 44. (Cu pronunțare regională) Dă-ți mînia după spate, Ca să bem în giumătate. ALECSANDRI, P. P. 73. Loc. adj. Pe jumătate = care reprezintă (aproximativ) o doime din întreg; trunchiat. E ceru-ntunecat ca o pădure În care luna, nici pe jumătate, Lucește. D. BOTEZ, P. O. 29. 2. (Glumeț) Soție, nevastă. Vino să te prezint jumătății mele. D. ZAMFIRESCU, R. 22. Ce ți s-a întîmplat, babo? zise el cum își văzu jumătatea. ISPIRESCU, L. 96. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu; mijloc. Omătul se așternea în troiene pînă spre jumătatea ferăstruicii. V. ROM. ianuarie 1952, 109. O barbă roșcată și neîngrijită îi acoperă mai mult de jumătate figura. VLAHUȚĂ, O. A. III 20. ◊ (Juxtapus, adesea postpus) Eu plec cu sacu-n spate, La calea jumătate Cer plata. COȘBUC, P. I 63. Ajungînd în vînătoare pîn’la jumătate cale... De urma unei fiare a dat. TEODORESCU, P. P. 163. Și mă cată, mamă, cată Unde-s cătane grămadă, La tabăra jumătate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324. ♦ Momentul care marchează mijlocul unui interval de timp. A luat chenzina la jumătatea lunii. ◊ (Eliptic) Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile, jumătățile și ceasurile. SADOVEANU, F. J. 518. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate, reprezentînd 1/2 dintr-un litru sau dintr-un kilogram. Sătul, încălzit de jumătatea de vin, prinse din nou curaj. C. PETRESCU, C. V. 39. 5. (Mold.) Claie mică făcută din mai mulți snopi așezați unul peste altul în formă de cruce și cu spicele înăuntru. Holda mîndră... Se ridică-n snopi de aur, se clădește-n jumătăți. ALECSANDRI, P. III 67. – Variante: (familiar și regional) jumá (GALAN, B. I 164), jumătá (ȘEZ. III 30), jumáte s. f.

A ÎNJUMĂTĂȚÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte integrale) A împărți în jumătăți. 2) A reduce la jumătate; a face să fie de două ori mai mic. 3) pop. (mai ales lichide) A amesteca în jumătate (cu altceva). /în + jumătate

JUMÁ f. v. JUMĂTATE. ◊ ~-~ împărțeală dreaptă (în două jumătăți). /Din jumătate

arată toate definițiile

Intrare: jumătăți (pantof)
jumătăți2 (s.f.) substantiv feminin plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • jumătăți
  • jumătățile
genitiv-dativ singular
plural
  • jumătăți
  • jumătăților
vocativ singular
plural
Intrare: jumătăți (vb.)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jumătăți
  • jumătățire
  • jumătățit
  • jumătățitu‑
  • jumătățind
  • jumătățindu‑
singular plural
  • jumătățește
  • jumătățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jumătățesc
(să)
  • jumătățesc
  • jumătățeam
  • jumătății
  • jumătățisem
a II-a (tu)
  • jumătățești
(să)
  • jumătățești
  • jumătățeai
  • jumătățiși
  • jumătățiseși
a III-a (el, ea)
  • jumătățește
(să)
  • jumătățească
  • jumătățea
  • jumătăți
  • jumătățise
plural I (noi)
  • jumătățim
(să)
  • jumătățim
  • jumătățeam
  • jumătățirăm
  • jumătățiserăm
  • jumătățisem
a II-a (voi)
  • jumătățiți
(să)
  • jumătățiți
  • jumătățeați
  • jumătățirăți
  • jumătățiserăți
  • jumătățiseți
a III-a (ei, ele)
  • jumătățesc
(să)
  • jumătățească
  • jumătățeau
  • jumătăți
  • jumătățiseră
Intrare: înjumătăți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înjumătăți
  • ‑njumătăți
  • înjumătățire
  • ‑njumătățire
  • înjumătățit
  • ‑njumătățit
  • înjumătățitu‑
  • ‑njumătățitu‑
  • înjumătățind
  • ‑njumătățind
  • înjumătățindu‑
  • ‑njumătățindu‑
singular plural
  • înjumătățește
  • ‑njumătățește
  • înjumătățiți
  • ‑njumătățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înjumătățesc
  • ‑njumătățesc
(să)
  • înjumătățesc
  • ‑njumătățesc
  • înjumătățeam
  • ‑njumătățeam
  • înjumătății
  • ‑njumătății
  • înjumătățisem
  • ‑njumătățisem
a II-a (tu)
  • înjumătățești
  • ‑njumătățești
(să)
  • înjumătățești
  • ‑njumătățești
  • înjumătățeai
  • ‑njumătățeai
  • înjumătățiși
  • ‑njumătățiși
  • înjumătățiseși
  • ‑njumătățiseși
a III-a (el, ea)
  • înjumătățește
  • ‑njumătățește
(să)
  • înjumătățească
  • ‑njumătățească
  • înjumătățea
  • ‑njumătățea
  • înjumătăți
  • ‑njumătăți
  • înjumătățise
  • ‑njumătățise
plural I (noi)
  • înjumătățim
  • ‑njumătățim
(să)
  • înjumătățim
  • ‑njumătățim
  • înjumătățeam
  • ‑njumătățeam
  • înjumătățirăm
  • ‑njumătățirăm
  • înjumătățiserăm
  • ‑njumătățiserăm
  • înjumătățisem
  • ‑njumătățisem
a II-a (voi)
  • înjumătățiți
  • ‑njumătățiți
(să)
  • înjumătățiți
  • ‑njumătățiți
  • înjumătățeați
  • ‑njumătățeați
  • înjumătățirăți
  • ‑njumătățirăți
  • înjumătățiserăți
  • ‑njumătățiserăți
  • înjumătățiseți
  • ‑njumătățiseți
a III-a (ei, ele)
  • înjumătățesc
  • ‑njumătățesc
(să)
  • înjumătățească
  • ‑njumătățească
  • înjumătățeau
  • ‑njumătățeau
  • înjumătăți
  • ‑njumătăți
  • înjumătățiseră
  • ‑njumătățiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jumătăți
  • jumătățire
  • jumătățit
  • jumătățitu‑
  • jumătățind
  • jumătățindu‑
singular plural
  • jumătățește
  • jumătățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jumătățesc
(să)
  • jumătățesc
  • jumătățeam
  • jumătății
  • jumătățisem
a II-a (tu)
  • jumătățești
(să)
  • jumătățești
  • jumătățeai
  • jumătățiși
  • jumătățiseși
a III-a (el, ea)
  • jumătățește
(să)
  • jumătățească
  • jumătățea
  • jumătăți
  • jumătățise
plural I (noi)
  • jumătățim
(să)
  • jumătățim
  • jumătățeam
  • jumătățirăm
  • jumătățiserăm
  • jumătățisem
a II-a (voi)
  • jumătățiți
(să)
  • jumătățiți
  • jumătățeați
  • jumătățirăți
  • jumătățiserăți
  • jumătățiseți
a III-a (ei, ele)
  • jumătățesc
(să)
  • jumătățească
  • jumătățeau
  • jumătăți
  • jumătățiseră
înjumătăța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jumătate
jumătate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumătate
  • jumătatea
plural
  • jumătăți
  • jumătățile
genitiv-dativ singular
  • jumătăți
  • jumătății
plural
  • jumătăți
  • jumătăților
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F165)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juma
  • jumaua
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F117)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumate
  • jumatea
plural
  • jumăți
  • jumățile
genitiv-dativ singular
  • jumăți
  • jumății
plural
  • jumăți
  • jumăților
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F165)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumăta
  • jumătaua
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-om
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumătate-de-om
  • jumătatea-de-om
plural
genitiv-dativ singular
  • jumătăți-de-om
  • jumătății-de-om
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-pasăre
jumătate-de-pasăre substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumătate-de-pasăre
  • jumătatea-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular
  • jumătăți-de-pasăre
  • jumătății-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jumătăți (pantof)

etimologie:

jumătăți (vb.)

etimologie:

  • jumătate
    surse: DEX '09 DEX '98

înjumătăți înjumătățire înjumătățit jumătăți înjumătăța înjumătățare

  • 1. A împărți, a tăia, a desface etc. în două; a reduce la jumătate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: diminua jumătăți (vb.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ciuma... a înjumătățit oamenii satului. BOGZA, C. O. 297.
      surse: DLRLC
    • Ciudat mod de favorizare, acesta de a-mi înjumătăți partea cuvenită. CAMIL PETRESCU, U. N. 36.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + jumătate
    surse: DEX '09 DEX '98

jumătate juma jumate jumăta

  • 1. Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 5 exemple
    exemple
    • Răsturnă mămăliga pe măsuța joasă și rotundă, tăie jumătate și o întinse pe un fundișor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28.
      surse: DLRLC
    • Ad-o colea jumătatea milionului ce-ai cîștigat astă-noapte. ALECSANDRI, T. I 405.
      surse: DLRLC
    • În corelație cu sine însuși:
      exemple
      • Plăcinta era jumătate cu carne, jumătate cu brînză. CAMIL PETRESCU, O. I 197.
        surse: DLRLC
      • Hainele curate, jumătate de tîrgoveț, jumătate de țăran, dovedeau bunăstare. C. PETRESCU, Î. II 141.
        surse: DLRLC
      • La foc vei putea deosebi bucăți mari de carne frigîndu-se: un picior, un cap pe jumătate pîrlit, pe jumătate fript. GHEREA, ST. CR. I 100.
        surse: DLRLC
    • Precedat de întreg, de care se leagă prin conjuncția «și», a cărei omisiune este nerecomandabilă:
      exemple
      • Un metru și jumătate. Un kilogram și jumătate.
        surse: DLRLC
      • E ora 12 jumătate. C. PETRESCU, Î. II 242.
        surse: DLRLC
      • Îți dau doi lei jumătate pe oca. PANN, P. V. I 64.
        surse: DLRLC
    • Urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prepozițiile «de», «din» exprimând întregul:
      exemple
      • Luptele între imperiul roman și goți cresc în prima jumătate a secolului al IV-lea, sub Constantin. IST. R.P.R. 51.
        surse: DLRLC
      • Trei ani de armată cu chiu cu vai i-a făcut, cu jumătate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU, O. VII 357.
        surse: DLRLC
      • Să-i deie fata și jumătate de împărăție. CREANGĂ, P. 228.
        surse: DLRLC
      • rar (Cu omisiunea prepoziției) Această plimbare... este departe de Viena ca o jumătate ceas. GOLESCU, Î. 68.
        surse: DLRLC
      • rar (În urma substantivului) S-aprinse-odat-o casă pe-nserate Și-a ars din ea Bagdadul jumătate. COȘBUC, P. III 282.
        surse: DLRLC
    • 1.1. Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Jumătățile de măsură nu aduc niciodată soluții în probleme așa de grave. SADOVEANU, E. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe (sau în) jumătate = în două părți (aproximativ) egale, pe din două.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: incomplet parțial (parte) attach_file un exemplu
      exemple
      • E ceru-ntunecat ca o pădure În care luna, nici pe jumătate, Lucește. D. BOTEZ, P. O. 29.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.4. expresie (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Bărbat o dată și jumătate.
        surse: DLRLC
      • Să-ți trăiască părintele, că-i un om și jumătate. REBREANU, R. I 15.
        surse: DLRLC
      • Așa-ți trebuie dacă ești un prost și jumătate. ȘEZ. IV 186.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gura (sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 4 exemple
      exemple
      • Vorbea cu jumătate de glas, înfricoșat parcă de ceva. SADOVEANU, O. VIII 18.
        surse: DLRLC
      • Grigore protestă mai cu jumătate gura. REBREANU, R. I 172.
        surse: DLRLC
      • Aceste vorbe, oarecum ciudate, Citindu-le cu jumătate gură... Am zis. TOPÎRCEANU, B. 96.
        surse: DLRLC
      • Bun sosit la noi, voinice, zise craiul cam cu jumătate de gură. CREANGĂ, P. 197.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: indecis attach_file un exemplu
      exemple
      • Treaba o făcuseră numai cu jumătate de inimă. DUMITRIU, N. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.7. (și) adverbial În parte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întrucâtva attach_file 3 exemple
      exemple
      • Înainte oamenii nu-l crezuseră decît pe jumătate. DUMITRIU, N. 15.
        surse: DLRLC
      • Cu ochii închiși pe jumătate, vedea crescînd din sînul mării, gigantic, amfiteatrul Cornului de Aur. BART, E. 44.
        surse: DLRLC
      • cu pronunțare regională Dă-ți mînia după spate, Ca să bem în giumătate. ALECSANDRI, P. P. 73.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Juma-juma = împărțeală dreaptă (în două jumătăți).
      surse: NODEX
  • 2. glumeț Persoană căsătorită de sex feminin în raport cu bărbatul ce i-a devenit soț.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: femeie nevastă soție attach_file 2 exemple
    exemple
    • Vino să te prezint jumătății mele. D. ZAMFIRESCU, R. 22.
      surse: DLRLC
    • Ce ți s-a întîmplat, babo? zise el cum își văzu jumătatea. ISPIRESCU, L. 96.
      surse: DLRLC
  • 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: mijloc attach_file 5 exemple
    exemple
    • Omătul se așternea în troiene pînă spre jumătatea ferăstruicii. V. ROM. ianuarie 1952, 109.
      surse: DLRLC
    • O barbă roșcată și neîngrijită îi acoperă mai mult de jumătate figura. VLAHUȚĂ, O. A. III 20.
      surse: DLRLC
    • Juxtapus, adesea postpus:
      exemple
      • Eu plec cu sacu-n spate, La calea jumătate Cer plata. COȘBUC, P. I 63.
        surse: DLRLC
      • Ajungînd în vînătoare pîn’ la jumătate cale... De urma unei fiare a dat. TEODORESCU, P. P. 163.
        surse: DLRLC
      • Și mă cată, mamă, cată Unde-s cătane grămadă, La tabăra jumătate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324.
        surse: DLRLC
    • A luat chenzina la jumătatea lunii.
      surse: DLRLC
    • eliptic Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile, jumătățile și ceasurile. SADOVEANU, F. J. 518.
      surse: DLRLC
  • 4. eliptic Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Sătul, încălzit de jumătatea de vin, prinse din nou curaj. C. PETRESCU, C. V. 39.
      surse: DLRLC
  • 5. regional Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Holda mîndră... Se ridică-n snopi de aur, se clădește-n jumătăți. ALECSANDRI, P. III 67.
      surse: DLRLC

etimologie:

jumătate-de-pasăre

etimologie: