18 definiții pentru incomplet incomplect


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

incomplet, ~ă av, a [At: DA / Pl: ~eți, ~e / V: (nrc) ~ect / E: fr incomplet] 1-2 (Într-un mod) care nu este complet Si: necomplet.

INCOMPLÉT, -Ă, incompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, necomplet. [Var.: incompléct, -ă adj.] – Din fr. incomplet.

INCOMPLÉT, -Ă, incompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, necomplet. [Var.: incompléct, -ă adj.] – Din fr. incomplet.

INCOMPLÉT, -Ă, incompleți, -te, adj. Care nu este complet, căruia îi lipsește una sau mai multe din părțile sale; cu lipsuri; necomplet. Raportul prezentat a fost incomplet.

INCOMPLÉT, -Ă adj. Care nu este complet; necomplet. [Var. incomplect, -ă adj. / cf. fr. incomplet, it. incompleto].

INCOMPLÉT, -Ă adj. care nu este complet. (< fr. incomplet)

INCOMPLÉT ~tă (~ți, ~te) Care nu este complet; fără unul sau mai multe elemente constitutive; necomplet; imperfect. [Sil. -com-plet] /<fr. incomplet[1]

  1. Var. incomplect (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

*incomplét, -ă adj. (lat. in-completus). Care nu e complet. Bot. Se zice despre o floare lipsită de vre-un organ. Adv. În mod incomplet: a trata o chestiune incomplet.

incomplect, ~ă a, av vz incomplet

INCOMPLÉCT, -Ă adj. v. incomplet.

INCOMPLÉCT, -Ă adj. v. incomplet.

INCOMPLÉCT, -Ă adj. v. incomplet.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incomplét adj. m., pl. incompléți; f. incomplétă, pl. incompléte

incomplét adj. m. complet[1]

  1. Var. incomplect (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INCOMPLÉT adj. 1. v. fragmentar. 2. lacunar. (Text ~.)[1]

  1. Var. incomplect (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

INCOMPLET adj. 1. fragmentar, necomplet, parțial. (Publicarea ~ a unei opere.) 2. lacunar. (Text ~.)

Incomplet ≠ complet[1]

  1. Var. incomplect (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
Intrare: incomplet
incomplet adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incomplet
  • incompletul
  • incompletu‑
  • incomple
  • incompleta
plural
  • incompleți
  • incompleții
  • incomplete
  • incompletele
genitiv-dativ singular
  • incomplet
  • incompletului
  • incomplete
  • incompletei
plural
  • incompleți
  • incompleților
  • incomplete
  • incompletelor
vocativ singular
plural
incomplect adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incomplect
  • incomplectul
  • incomplectu‑
  • incomplectă
  • incomplecta
plural
  • incomplecți
  • incomplecții
  • incomplecte
  • incomplectele
genitiv-dativ singular
  • incomplect
  • incomplectului
  • incomplecte
  • incomplectei
plural
  • incomplecți
  • incomplecților
  • incomplecte
  • incomplectelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incomplet incomplect

  • 1. Care nu este complet, întreg; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: necomplet antonime: complet (adj.) un exemplu
    exemple
    • Raportul prezentat a fost incomplet.
      surse: DLRLC

etimologie: