2 intrări

38 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

domesticí [At: MARIAN, O. II, 397 / V: (înv) dum~, ~stnicí / Pzi: ~césc / E: domestic] 1-2 vtrp (C. i. animale) A îmblânzi. 3-4 vtrp (C. i. pământ) A cultiva (1-3). 5-6 vtr (Fig) A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil.

DOMESTICÍ, domesticesc, vb. IV. Tranz. A obișnui un animal sălbatic să trăiască alături de oameni (spre a le aduce anumite foloase); a îmblânzi. ◊ Refl. Cerbul s-a domesticit.Tranz. și refl. Fig. A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil. – Din domestic.

DOMESTICÍ, domesticesc, vb. IV. Tranz. A obișnui un animal sălbatic să trăiască alături de oameni (spre a le aduce anumite foloase); a îmblânzi. ◊ Refl. Cerbul s-a domesticit.Tranz. și refl. Fig. A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil. – Din domestic.

DOMESTICÍ, domesticesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la un animal) A obișnui să trăiască pe lîngă casă; a îmblînzi. Ne spunea că... nu este cal pe care să nu-l domesticească. BOLINTINEANU, O. 429. ◊ Refl. pas. Se simțea neputincioasă ca un vultur cu aripile tăiate, domesticit de nevoie. CAMIL PETRESCU, N. 137.

domesticí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domesticésc, imperf. 3 sg. domesticeá; conj. prez. 3 domesticeáscă

domesticí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domesticésc, imperf. 3 sg. domesticeá; conj. prez. 3 sg. și pl. domesticeáscă

DOMESTICÍ vb. a îmblânzi, (înv.) a dumesnici, a supune. (A ~ un animal sălbatic.)

A domestici ≠ a sălbătici

DOMESTICÍ vb. IV. tr., refl. A (se) face domestic; a (se) îmblânzi. [Cf. fr. domestiquer].

DOMESTICÍ vb. tr., refl. a (se) face domestic; a (se) îmblânzi. (< fr. domestiquer)

A SE DOMESTICÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) (despre animale) A deveni domestic. 2) fig. (despre persoane) A deveni mai liniștit sau mai sociabil. /Din domestic

A DOMESTICÍ ~ésc tranz. 1) (animale sălbatice) A face domestic; a îmblânzi. 2) A face să se domesticească. /Din domestic

domesticì v. a face domestic, a îmblânzi.

doméstec, ~ă a vz domestic

doméstic, ~ă [At: PRAV. 61 / V: ~tec, (înv) ~stnic, duméstec, dumés~, (îvr) domné~, dumné~ /Pl: ~i, ~e / E: fr domestique, lat domestius] 1 a (D. animale) Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri. 2 sm (rar) f (Înv) Om civilizat. 3 a Care este specific vieții gospodărești. 4 a (Pex) Intim. 5 a (Pex) Privat. 6 a (D. pământ) Cultivat. 7 a (Reg; d. fân) Care crește pe lângă casă. 8 a (Reg; d. fân) De bună calitate. 9 (Înv) Obișnuit. 10 sm (Frr) Servitor.

doméstnic, ~ă a vz domestic

domnéstic, ~ă a vz domestic

DOMÉSTIC, -Ă, domestici, -ce, adj. 1. (Despre animale) Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri. 2. Care este legat de casă, de gospodărie, de familie, specific vieții gospodărești; p. ext. intim, privat. – Din fr. domestique, lat. domesticus.

DOMÉSTIC, -Ă, domestici, -ce, adj. 1. (Despre animale) Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri. 2. Care este legat de casă, de gospodărie, de familie, specific vieții gospodărești; p. ext. intim, privat. – Din fr. domestique, lat. domesticus.

Intrare: domestic
domestic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular domestic domesticul domestică domestica
plural domestici domesticii domestice domesticele
genitiv-dativ singular domestic domesticului domestice domesticei
plural domestici domesticilor domestice domesticelor
vocativ singular
plural
domestec
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
domestnic
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
domnestic
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: domestici
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) domestici domesticire domesticit domesticind singular plural
domesticește domesticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) domesticesc (să) domesticesc domesticeam domesticii domesticisem
a II-a (tu) domesticești (să) domesticești domesticeai domesticiși domesticiseși
a III-a (el, ea) domesticește (să) domesticească domesticea domestici domesticise
plural I (noi) domesticim (să) domesticim domesticeam domesticirăm domesticiserăm, domesticisem*
a II-a (voi) domesticiți (să) domesticiți domesticeați domesticirăți domesticiserăți, domesticiseți*
a III-a (ei, ele) domesticesc (să) domesticească domesticeau domestici domesticiseră
domestnici
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)