20 de definiții pentru privat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIVÁT, -Ă, privați, -te, s. f. 1. Adj. Particular, individual. 2. S. f. (Pop.) Closet. – Din fr. privé, lat. privatus.

privat, ~ă [At: CANTEMIR, I.I. II, 329 / V: (reg) preva (Pl: prevăzi, prevezi) sf, ~a (Pl: ~văzi, ~vezi) sf ~văd s / Pl: (1-6) ~ați, (7) ~văți / E: lat privatus, ger privat, fr privé] 1 a (Liv) Particular. 2-3 a, sm (Liv) (Care aparține unui) particular. 4-5 av, a (Liv) (În mod) individual. 6 a (Înv) Diferit. 7 sf (Pop) Closet. 8 sf (Pop) Una dintre figurile realizate cu un fir de ață înnodat și petrecut printre degete într-un anumit fel, la jocul de copii numit „chipurile cu ața”.

PRIVÁT, -Ă, privați, -te, s. f. 1. Adj. (Livr.) Particular, individual. 2. S. f. (Pop.) Closet. – Din fr. privé, lat. privatus.

PRIVÁT, -Ă, privați, -te, adj. (În opoziție cu public, de stat, obștesc) Particular, individual. Proprietatea privată asupra mijloacelor de producție împiedică subordonarea producției nevoilor de consum ale societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 31. Restrîns în întrebuințarea casnică și în relațiile private, dialectul putea să piară. RUSSO, S. 71. Trăia de zgomot departe, într-o cameră privată. ALEXANDRESCU, M. 208.

PRIVÁT, -Ă adj. Particular, individual. [< lat. privatus, cf. fr. privé].

PRIVÁT, -Ă adj. particular, individual. (< fr. privé, lat. privatus)

PRIVÁT ~tă (~ți, ~te) Care aparține unei persoane ca individ izolat; care este al unei singure persoane; particular; personal; individual. Întreprindere ~tă. /<fr. privé, lat. privatus

privat a. 1. fără funcțiuni publice: om privat; 2. ce n’are un caracter public: vieață privată, afaceri private.

*privát, -ă adj. (lat. privatus). Fără funcțiunĭ publice: om privat. Particular, care nu-ĭ a statuluĭ: școală privată. Interior, intim: vĭața privată. Adv. Ca om privat: a trăi privat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

privat1 adj. m., s. m., pl. privați; adj. f. priva, pl. private

*privat adj. m., pl. privați; f. privată, pl. private

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIVÁT adj. 1. individual, particular, personal, propriu. (Proprietate ~.) 2. domestic, intim, particular, personal. (Probleme ~.) 3. v. intim.

privat adj. v. INDIVIDUAL. PARTICULAR. PERSONAL. PROPRIU.

PRIVAT adj. domestic, intim, particular, personal. (Probleme ~.)

Intrare: privat
privat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • privat
  • privatul
  • privatu‑
  • priva
  • privata
plural
  • privați
  • privații
  • private
  • privatele
genitiv-dativ singular
  • privat
  • privatului
  • private
  • privatei
plural
  • privați
  • privaților
  • private
  • privatelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • privăd
  • privădul
plural
  • privăzi
  • privăzii
genitiv-dativ singular
  • privăd
  • privădului
plural
  • privăzi
  • privăzilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

privat, privaadjectiv

  • 1. Individual, particular. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Proprietatea privată asupra mijloacelor de producție împiedică subordonarea producției nevoilor de consum ale societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 31. DLRLC
    • format_quote Restrîns în întrebuințarea casnică și în relațiile private, dialectul putea să piară. RUSSO, S. 71. DLRLC
    • format_quote Trăia de zgomot departe, într-o cameră privată. ALEXANDRESCU, M. 208. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.