5 intrări

49 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

copt2, coáptă a [At: MARDARIE, L. 4458 / Pl: ~pți, coápte / E: ml coctus] 1 (D. alimente) Care a fost supus, fără apă sau alt lichid, acțiunii focului pentru a putea fi mâncat. 2 (Fam; îlav) ~necopt Cu orice preț Si: neapărat, necondiționat. 3 (Rar; d. materii argiloase) Ars în cuptor. 4 (D. lemn) Înnegrit. 5 (D. fructe, plante) Ajuns la deplină maturitate sub acțiunea luminii, a soarelui, a ploii etc. 6 (Mai ales d. fructe) Bun de mâncat. 7 (Îe) A se uita la cineva ca la un cireș ~ A avea o mare admirație pentru cineva. 8 (Îe) Pică de copt Excesiv de copt. 9 (Fig; îae) Care întrece măsura obișnuită Si: culmea, formidabil. 10 (Rar; d. gândaci) Ajuns la stadiul dezvoltării complete. 11 (Fig; d. om, vârsta, mintea lui etc.) Ajuns la maturitate Si: matur. 12 (Fig; d. om) Cu experiență. 13 (Îe) A fi ~ la os A fi bătrân. 14 (Fig; îae) A fi trecut prin multe. 15 (Fig; d. om și acțiunile lui) Care e gata, bun de... 16 (Fig; d. porci puși la îngrășat) Bun de tăiat. 17 (D. o rană, bubă etc.) Care a făcut puroi. 18 (D. om; îe) A ședea ca o bubă coaptă A fi gata să izbucnească. 19 (Fig; d. om; îe) A fi bubă coaptă A fi supărăcios, pus pe ceartă. 20 (Îe) A umbla cu (sau pe lângă) cineva ca cu (sau ca pe lângă) o bubă coaptă A se purta cu cineva cu grijă, pentru a nu-l supăra. 21 (Îae) A menaja. 22 (Îe) (A fi) bolnav ~ (A fi) foarte bolnav 23 (Îe) (A fi) răcit ~ sau ~ de răcit (A fi) foarte răcit. 24 (D. lemn, pânză etc.) Care este prea uscat sau putrezit din cauza soarelui.

copt3, coptă [At: GHICA, S. 307 / Pl: ~pți, ~e / E: fr copte, it copto] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația indigenă a Egiptului, după creștinare. 3 sf Limbă derivată din vechea egipteană, folosită de copți (1) ca limbă de cult. 4 a Care aparține copților (1). 5 a Care se referă la copți (1). 6 a Care este specific copților (1).

copt1 sn [At: PANN, P. V. II, 106 / Pl: ~uri / E: coace] 1 Coacere. 2 Timp când se coc fructele sau grânele. 3 (Îe) A da în (sau spre) ~ sau în vremea ~ului A începe să se coacă Si: a se pârgui. 4 (Fig; d. o rană, bubă etc.; îae) A face puroi.

COPT3, -Ă, copți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populația indigenă a Egiptului, după creștinare; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. ♦ Creștin care aparține unei secte din Egipt și din Etiopia. 2. Adj. Care aparține copților3 (1), care se referă la copți. ♦ (Substantivat, f.) Limbă derivată din vechea egipteană, folosită de copți3 (1) ca limbă de cult și vorbită până în sec. XVII. – Din fr. copte.

COPT2, COÁPTĂ, copți, coapte, adj. I. 1. (Despre alimente) Care a fost supus (fară apă sau alt lichid) acțiunii indirecte a focului pentru a putea fi mâncat. ◊ Expr. (Fam.) Mort-copt = cu orice preț, necondiționat, neapărat. 2. (Despre fructe și plante) Ajuns la deplină dezvoltare sub acțiunea unor condiții naturale; bun de mâncat. ◊ Expr. Pică de coaptă! = a) excesiv de copt, foarte copt; b) (fig.) întrece măsura obișnuită, formidabil, culmea! II. Fig. 1. (Despre acțiuni, situații, condiții etc.) Care e gata, bun (de)..., potrivit (să)..., pregătit (pentru)... 2. (Despre oameni sau despre mintea, gândurile lor) Matur, deplin dezvoltat. III. (Despre abcese, bube etc.) Care a făcut puroi și este gata să se spargă. – Lat. coctus.

COPT1, copturi, s. n. Faptul de a (se) coace.Expr. A da în copt = a începe să se coacă, a se pârgui. – V. coace.

COPT2, COAPTĂ, copți, coapte, adj. I. 1. (Despre alimente) Care a fost supus, fără apă sau alt lichid, acțiunii focului pentru a putea fi mâncat. ◊ Expr. (Fam.) Mort-copt = cu orice preț, necondiționat, neapărat. 2. (Despre fructe și plante) Ajuns la deplină dezvoltare sub acțiunea unor condiții naturale; bun de mâncat. ◊ Expr. Pică de coaptă! = a) excesiv de copt, foarte copt; b) (fig.) întrece măsura obișnuită, formidabil, culmea! II. Fig. 1. (Despre acțiuni, situații, condiții etc.) Care e gata, bun (de)..., potrivit (să)..., pregătit (pentru)... 2. (Despre oameni sau despre mintea, gândurile lor) Matur, deplin dezvoltat. III. (Despre abcese, bube etc.) Care a făcut puroi și este gata să se spargă. – Lat. coctus.

COPT1 s. n. Faptul de a (se) coace.Expr. A da în copt = a începe sa se coacă, a se pârgui. – V. coace.

COPT3, -Ă, copți, -te, s. m. și f., adj. 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului. ♦ Creștin care aparține unei secte din Egipt și din Etiopia. 2. Adj. Care aparține copților3 (1), care se referă la copți. ♦ (Substantivat, f.) Limbă derivată din vechea egipteană, folosită de copți3 (1) ca limbă de cult. – Din fr. copte.

COPT2, COÁPTĂ, copți, coapte, adj. I. (în opoziție cu crud) 1. (Despre alimente nelichide) Care a fost supus, fără apă sau alt lichid, acțiunii focului pentru a putea fi mîncat. Pîine coaptă.Expr. (Familiar) Mort-copt = cu orice preț, necondiționat, neapărat, în orice caz. Împăratul... dete poruncă ca, mort-copt, să facă ce-o ști el și să-i aducă mere de aur. ISPIRESCU, U. 59. ♦ (Despre lemne) Prea uscat, vechi, răscopt. 2. (Despre fructe și plante) Ajuns la deplină dezvoltare, la maturitate, sub acțiunea unor condiții naturale; bun de mîncat. Pe dealuri, în coapte podgorii... Se-ngînă, departe, prigorii. CAZIMIR, L. U. 15. Încep a cărăbăni la cireșe în sîn, crude, coapte, cum se găseau. CREANGĂ, A. 48. Iarba coaptă strălucește, ea se clatină la vînt, Și-a ei umbră lin se mișcă în dungi negre pe pămînt. ALECSANDRI, O. 182. ◊ Expr. (Familiar) Pică de coaptă = e de necrezut! e culmea! Toate au fost cum au fost, dar asta pică de coaptă! CREANGĂ, P. 125. II. 1. (Despre acțiuni, situații, condiții etc.) Care e gata, bun (de... ), potrivit (să... ), pregătit (pentru...). Condițiunile generale prielnice luptei cooperatiste erau coapte. SAHIA, U.R.S.S. 202. 2. (Despre oameni sau despre mintea lor) Matur, pe deplin dezvoltat. Anii prefac copilul nebunatic în omul cu mintea coaptă. RUSSO, O. 68. El e mare, căci e domn, Dar cît e de domn și mare Minte coaptă încă n-are! ALECSANDRI, P. P. 209. III. (Despre abcese, bube etc.) Care a făcut puroi și e gata să spargă.

COPT1 s. n. Faptul de a (se) coace. Se apropie coptul cireșelor.Expr. A da în copt = a) a începe să se coacă, a se pîrgui. Cînd holda începe să se îngălbenească, se zice că dă în copt, dă în pîrg. PAMFILE, A. R. 115. Vezi d-ta, colo departe, niște lanuri frumoase de grîu care dă în copt? CREANGĂ, P. 155; b) (despre o rană) a face puroi.

COPT, -Ă adj., s. m. f. individ aparținând populației indigene din Egipt și din Etiopia după creștinare, care profesa monofizismul. ◊ (s. f.) limbă derivată din vechea egipteană folosită de copți ca limbă de cult și vorbită până în sec. XVII. (< fr. copte)

COPT coáptă (copți, coápte) 1) (despre alimente) Care este pregătit pentru mâncare prin încălzirea în cuptor. 2) (despre fructe sau despre plante) Care a ajuns în ultima fază de dezvoltare naturală; bun pentru consum. Măr ~. Cireșe coapte.Mort-~ în orice condiții; cu orice preț. 3) fig. (despre oameni) Care are suficientă experiență de viață; ajuns la maturitate; matur. ◊ Om ~ la minte om cu bună judecată; om serios. 4) (despre stări de lucruri) Care este de acum gata de ceva; ajuns în faza superioară de dezvoltare. 5) (despre abcese) Care a făcut puroi și este gata să se spargă. /<lat. coctus

copt a. 1. gătit la cuptor; 2. fiert, prăjit: ou copt; 3. se zice despre roadele pământului gata de a fi culese sau mâncate: poame coapte; 4. gata de a se sparge: bubă coaptă; 5. fig. ajuns la deplină desvoltare (fizică sau morală): om copt, dela 30-60 de ani: minte coaptă, judecată solidă. ║ n. coacere: grâul începe a da în copt.

2) cópt, coáptă adj. (d. coc). Preparat la foc: pîne coaptă, oŭ copt, mere coapte. Matur, copt de soare: mere coapte. Fig. Maĭ înaintat în etate: om copt. Serios, solid: minte coaptă. Prăpădit de boală: e copt, săracu! Bubă coaptă, gata să se spargă. Fig. Om supărăcĭos: Ce bubă coaptă acest copil: plînge îndată!

1) copt n., pl. urĭ. Coacere repetată la foc: coptu pîniĭ. Coacere repetată la soare: grîu începe a da în copt.

coáce [At: (a. 1560) CUV. D. BĂTR. I, 10 /II / Pzi: coc / E: ml cocere] 1-2 vtr A (se) supune un aliment acțiunii căldurii (în cuptor) pentru a-l face bun de mâncat. 3 vt (Trs) A prăji alimente date prin pesmet. 4-5 (Îe) A i-o ~ sau, înv, a-i ~ turta A pregăti cuiva o neplăcere sau pieirea. 6 (Îae) A încerca să-i facă rău cuiva. 7 (Îae) A-i întinde cuiva o cursă. 8 (Înv; îe) A " pe cineva A pândi pe cineva pentru a se răzbuna. 9 (Înv; îe) A ~ pe cineva la inimă A dori răul cuiva. 10 (Înv; îe) A aștepta (sau a lăsa) până se ~ pietroiul A nu mai rămâne nici o speranță. 11 vta (Înv; îe) A mai gusta până s-o ~ A avea răbdare. 12 vr (D. alimente) A deveni bun de mâncat sub acțiunea căldurii (din cuptor). 13 vr (D. fructe, plante etc.) A ajunge la maturitate (devenind bun de mâncat) sub acțiunea soarelui. 14 vr (D. plante) A ajunge să aibă sămânța formată. 15 vr (Îrg; îe) Se ~-pălește A se pârgui. 16 vt (C.i. soarele sau căldura) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate. 17 vr (Fig; d. oameni) A se maturiza. 18 vr (Fig; d. oameni) A se forma din punct de vedere intelectual, psihic etc. 19 vr (Fig; d. oameni) A îmbătrâni. 20 vr (Fig; d. ființe) A se înnăbuși de căldură. 21-22 vtr (D. bube, inflamații, pex, d. părți ale corpului) A (se) face puroi. 23-24 vtr (D. cărămidă) A (se) arde. 25-26 vtr (D. tort) A (se) opări. 27 vt (C.i. focul) A arde ceva. 28 vt (Fig; c.i. senzații) A chinui. 29 vta (Fig) A plănui (în mod răuvoitor). 30 vt (Pex; fig) A urzi. 31 vr (Îrg; d. gândaci) A ajunge la maturitate. 32 vr (îrg; d. porci) A se îngrășa peste măsură. 33 vi (Reg) A dormi foarte mult. 34 vr (D. oameni) A lenevi la soare. 35 vr (D. sâni) A se inflama în lipsa alăptării. 36 vr (Îvp; d. oi) A se îmbolnăvi de plămâni. 37 vr (D. materiale) A se deteriora sub acțiunea soarelui, a timpului, intemperiilor etc.

cóptă sf [At: LB / V: cóftă / Pl: ~te / E: nct] (Reg) 1 Gaură făcută de apă în țărmul râurilor, lacurilor unde se retrage șarpele, racul sau păstrăvul. 2 Scobitură de pe un mormânt. 3 (Îf coftă) Scobitură.

COÁCE, coc, vb. III. 1. Tranz. A supune un aliment la acțiunea căldurii în cuptor pentru a deveni bun de mâncat. ◊ Expr. A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă. ♦ Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii din cuptor. 2. Refl. (Despre fructe, semințe) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat; (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată. ♦ Tranz. (Despre soare sau căldură) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță. ♦ Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza. 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se încinge, a se înăbuși de căldură. 4. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare; a urzi. 5. Intranz. (Despre bube și inflamații, p. ext. despre părți ale corpului) A face puroi. – Lat. pop. cocere (= coquere).

arată toate definițiile

Intrare: copt (acțiune)
copt3 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copt
  • coptul
  • coptu‑
plural
  • copturi
  • copturile
genitiv-dativ singular
  • copt
  • coptului
plural
  • copturi
  • copturilor
vocativ singular
plural
Intrare: copt (al copților)
copt1 (adj. (copți)) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copt
  • coptul
  • coptu‑
  • coptă
  • copta
plural
  • copți
  • copții
  • copte
  • coptele
genitiv-dativ singular
  • copt
  • coptului
  • copte
  • coptei
plural
  • copți
  • copților
  • copte
  • coptelor
vocativ singular
plural
Intrare: copt (rezultat)
copt4 (adj. (coace)) adjectiv
adjectiv (A43)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copt
  • coptul
  • coptu‑
  • coaptă
  • coapta
plural
  • copți
  • copții
  • coapte
  • coaptele
genitiv-dativ singular
  • copt
  • coptului
  • coapte
  • coaptei
plural
  • copți
  • copților
  • coapte
  • coaptelor
vocativ singular
plural
Intrare: copt (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copt
  • coptul
  • coptu‑
plural
  • copți
  • copții
genitiv-dativ singular
  • copt
  • coptului
plural
  • copți
  • copților
vocativ singular
  • coptule
  • copte
plural
  • copților
Intrare: coace (vb.)
verb (VT661)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coace
  • coacere
  • copt
  • coptu‑
  • cocând
  • cocându‑
singular plural
  • coace
  • coaceți
  • coceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coc
(să)
  • coc
  • coceam
  • copsei
  • copsesem
a II-a (tu)
  • coci
(să)
  • coci
  • coceai
  • copseși
  • copseseși
a III-a (el, ea)
  • coace
(să)
  • coa
  • cocea
  • coapse
  • copsese
plural I (noi)
  • coacem
(să)
  • coacem
  • coceam
  • coapserăm
  • copseserăm
  • copsesem
a II-a (voi)
  • coaceți
(să)
  • coaceți
  • coceați
  • coapserăți
  • copseserăți
  • copseseți
a III-a (ei, ele)
  • coc
(să)
  • coa
  • coceau
  • coapseră
  • copseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

copt (acțiune)

  • 1. Faptul de a (se) coace.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Se apropie coptul cireșelor.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A da în copt = a începe să se coacă, a se pârgui.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pârgui 2 exemple
      exemple
      • Cînd holda începe să se îngălbenească, se zice că dă în copt, dă în pîrg. PAMFILE, A. R. 115.
        surse: DLRLC
      • Vezi d-ta, colo departe, niște lanuri frumoase de grîu care dă în copt? CREANGĂ, P. 155.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A da în copt = (despre o rană) a face puroi.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi coace
    surse: DEX '09

copt (al copților)

etimologie:

copt (rezultat)

  • 1. (Despre alimente) Care a fost supus (fară apă sau alt lichid) acțiunii indirecte a focului pentru a putea fi mâncat.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX antonime: crud necopt un exemplu
    exemple
    • Pâine coaptă.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre fructe și plante) Ajuns la deplină dezvoltare, la maturitate, sub acțiunea unor condiții naturale; bun de mâncat.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX antonime: crud necopt verde (adj.) 3 exemple
    exemple
    • Pe dealuri, în coapte podgorii... Se-ngînă, departe, prigorii. CAZIMIR, L. U. 15.
      surse: DLRLC
    • Încep a cărăbăni la cireșe în sîn, crude, coapte, cum se găseau. CREANGĂ, A. 48.
      surse: DLRLC
    • Iarba coaptă strălucește, ea se clatină la vînt, Și-a ei umbră lin se mișcă în dungi negre pe pămînt. ALECSANDRI, O. 182.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Pică de coaptă! = excesiv de copt, foarte copt.
      surse: DEX '09
    • 2.2. expresie figurat familiar Pică de coaptă! = întrece măsura obișnuită, culmea!
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: formidabil un exemplu
      exemple
      • Toate au fost cum au fost, dar asta pică de coaptă! CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
  • 3. figurat (Despre acțiuni, situații, condiții etc.) Care e gata, bun (de)..., potrivit (să)..., pregătit (pentru)...
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Condițiunile generale prielnice luptei cooperatiste erau coapte. SAHIA, U.R.S.S. 202.
      surse: DLRLC
  • 4. figurat (Despre oameni sau despre mintea, gândurile lor) Deplin dezvoltat.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: matur 2 exemple
    exemple
    • Anii prefac copilul nebunatic în omul cu mintea coaptă. RUSSO, O. 68.
      surse: DLRLC
    • El e mare, căci e domn, Dar cît e de domn și mare Minte coaptă încă n-are! ALECSANDRI, P. P. 209.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie Om copt la minte = om cu bună judecată; om serios.
      surse: NODEX
  • 5. (Despre abcese, bube etc.) Care a făcut puroi și este gata să se spargă.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX

etimologie:

coace (vb.)

  • 1. tranzitiv A supune un aliment la acțiunea căldurii în cuptor pentru a deveni bun de mâncat.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Preacuviosul cocea oul la lumînare ca să mai ușureze din cele păcate. CREANGĂ, P, 111.
      surse: DLRLC
    • Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă și plăcinte și colaci. EMINESCU, O. I 87.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei lasă tu, meștere papagal, că ți-o coc eu ție. SADOVEANU, D. P. 42.
        surse: DLRLC
      • Nu putură mistui vorbele ciobănașului. Își puseră în gînd să i-o coacă. ISPIRESCU, L. 247.
        surse: DLRLC
      • Pasămite, frații mei îmi cocea turta. ISPIRESCU, L. 303.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv (Despre alimente) A deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii din cuptor.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Am pus turta în foc, să se coacă. ISPIRESCU, L. 335.
        surse: DLRLC
      • Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă. EMINESCU, O. I 84.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat Despre o durere, o senzație, mai ales despre sete:
    surse: DLRLC sinonime: arde chinui 2 exemple
    exemple
    • Nu mai poți de foame, ori te coace setea, ori ce te-a apucat? RETEGANUL, P. III 46.
      surse: DLRLC
    • Ori încotro s-o întoarce, Tot plînge și lăcrămi stoarce, Focul inimioara-i coace. TEODORESCU, P. P. 285.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre fructe, semințe) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat; (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Pe vremea ciupercilor, Cînd se coc cireșele... ȘEZ. I 49.
      surse: DLRLC
    • Busuioace, nu te-ai coace, Și sămînță n-ai mai face, Că din sămîncioara ta S-o scociorît dragostea. ȘEZ. I 112.
      surse: DLRLC
    • figurat Este în floarea tinereții, tocmai cînd se coace talentul. CARAGIALE, O. III 210.
      surse: DLRLC
    • figurat Soacră, soacră, poamă acră! De te-ai coace cît te-ai coace. Dulce tot nu te-i mai face. CREANGĂ, P. 10.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie Se coace-pălește = dă în copt, se înroșește abia, începe a se coace la suprafață, se pârguiește.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • La vro două locuri din sat, era cîte un cireș văratic: care se cocea-pălea de duminica-mare. CREANGĂ, A. 47.
        surse: DLRLC
    • 3.2. tranzitiv (Despre soare sau căldură) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Razele cele din soare coc a țarinei cîmpii. CONACHI, P. 291.
        surse: DLRLC
      • figurat Trandafir cu trei boboci, Ce cu foc din ochi îl coci. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
      • rar Nalt e mărul pîn’ la cer, Cu coaja de argințel... Mere face, Nu le coace. TEODORESCU, P. P. 81.
        surse: DLRLC
    • 3.3. figurat (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: maturiza 2 exemple
      exemple
      • Deci a rămas răgaz ca toată învățătura să se coacă în mintea și în sufletul ucenicului. SADOVEANU, D. P. 22.
        surse: DLRLC
      • E tînăr și s-o mai face, Tigva de i să va coace. PANN, P. V. I 80.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv figurat (Despre ființe) A se încinge, a se înăbuși de căldură; a sta lungit lenevind la căldura soarelui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încinge (arde) înăbuși un exemplu
    exemple
    • Cînd mă urcam pe casă să mă coc la soare și să văd omenirea de sus, aveam perspectiva haotică a triajului B. M. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 13.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: unelti urzi țese un exemplu
    exemple
    • Nu spunea nimic, dar de mult cocea în minte un plan dușmănos.
      surse: DLRLC
    • 5.1. rar (Despre oameni) A pândi pe cineva spre a se răzbuna, a-i purta sâmbetele.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ah! înșelătorul, cum m-a amăgit, zicea Păcală. Ei! da-l voi coace eu! ȘEZ. III 131.
        surse: DLRLC
  • 6. intranzitiv (Despre bube și inflamații, prin extensiune despre părți ale corpului) A face puroi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Buba cap nu face, Pînă nu să coace. PANN, P. V. I 60.
      surse: DLRLC
    • Îmi coace un deget.
      surse: DLRLC

etimologie:

copt, -ă (persoană) copt coptă

  • 1. (la) plural Populația indigenă a Egiptului, după creștinare.
    surse: DEX '09
    • 1.1. (la) singular Persoană care face parte din această populație.
      surse: DEX '09
      • diferențiere Individ aparținând populației indigene din Egipt și din Etiopia după creștinare, care profesa monofizismul.
        surse: MDN '00
    • 1.2. Creștin care aparține unei secte din Egipt și din Etiopia.
      surse: DEX '09

etimologie: