4 intrări

Articole pe această temă:

55 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

continuí v [At: DA / Pzi: ~ésc / E: continua css] 1-3 A continua (1-3).

continua [At: BĂLCESCU, M. V. 2, 23 / P: ~nu-a / Pzi: ~tinuu / E: fr continuer, lat continuare] 1 vi A nu întrerupe Si: a urma. 2 vt A prelungi. 3 vt A duce mai departe un lucru început.

continuu, ~uă [At: BĂLCESCU, M. V. 3 / P: ~nu-u / Pl: ~ui, ~ue / E: fr continu, lat continuus] 1 a Care are loc fără întrerupere. 2 a Care se prelungește fără pauză. 3 a (Îs) Curent ~ Curent electric care are un singur sens. 4 a (Mat; îs) Funcție ~uă Funcție care, la o variație mică a variabilelor sale, prezintă o variație foarte mică. 5 a (Mat; îs) Proporție ~uă Proporție ai cărei interni sunt egali între ei. 6 a (Muz; îs) Bas ~ Bas care se aude neîntrerupt în timpul unei bucăți muzicale. 7 av (Șîlav În ~) Neîncetat. 8-9 a, sf (Lin; d. consoane) Constrictiv (1).

conțíne [At: GHICA, S. 377 / Pzi: 3 conțíne / E: fr contenir] 1 vt (D. un recipient) A fi umplut total sau parțial cu... 2 vt A avea în interior Si: a cuprinde. 3 vt (Pan; d. cărți, scrisori) A fi alcătuit din... 4-5 vtr (Înv) A (se) stăpâni.

CONTINUÁ, contínui, vb. I. Intranz. A urma, a nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi. ♦ Tranz. A duce mai departe un lucru început. [Pr.: -nu-a.Prez. ind. și: contínuu] – Din fr. continuer, lat. continuare. corectată

CONTÍNUU, -UĂ, continui, -ue, adj. (Adesea adverbial) Care are loc fără întrerupere, care se prelungește fără pauză; neîntrerupt, neîncetat, necurmat. ◊ Curent continuu = curent electric care are un singur sens. ♦ (Lingv.; despre consoane; și substantivat, f.) Constrictiv. [Pr.: -nu-u] – Din fr. continu, lat. continuus.

CONȚÍNE, pers. 3 conțíne, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a avea în interior... 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine. – Din fr. contenir, lat. continere (după ține).

CONȚÍNE, pers. 3 conțíne, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a avea în interior... 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine. – Din fr. contenir, lat. continere (după ține).

CONTINUÁ, contínuu, vb. I. Intranz. A urma, a nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi. ♦ Tranz. A duce mai departe un lucru început. [Pr.: -nu-a] – Din fr. continuer, lat. continuare.

CONTÍNUU, -UĂ, continui, -ue, adj. Care are loc fără întrerupere, care se prelungește fără pauză; neîntrerupt, neîncetat, necurmat. ◊ Curent continuu = curent electric care are un singur sens. ♦ (Lingv.; despre consoane; și substantivat, f.) Constrictiv. [Pr.: -nu-u] – Din fr. continu, lat. continuus.

CONTINUÁ, continuu, vb. I. Intranz. (În opoziție cu a înceta) A urma, a nu înceta, a nu se opri, a nu se întrerupe; a se prelungi, a merge înainte. Consfătuirile continuară zile de-a rîndul. REBREANU, R. I 188. ◊ (Exprimînd ideea de aspect durativ al acțiunii) Oltul continua să plece în lume, încărcat de toate întîmplările acestor piscuri. BOGZA, C. O. 36. Cei de la masă, cu excepția lui Sinești, continuau să fie agitați și vorbăreți. CAMIL PETRESCU, N. 165. Sura continua să plîngă. SAHIA, N. 93. ◊ Tranz. A duce mai departe, fără întrerupere, un lucru început. – Pronunțat: -nu-a.

CONTÍNUU, -Ă, continui, -e, adj. Care se prelungește fără pauză, care nu se întrerupe, nu încetează și nu mai alternează cu altceva; necurmat, neîntrerupt, neîncetat. Becuri electrice... luminau faldurile steagurilor agitate de un curent continuu. SAHIA, U.R.S.S. 24. Omenirea merge într-un progres continuu. BĂLCESCU, O. II 10. ◊ Curent continuu = curent electric care are un singur sens.

CONȚÍNE, conțín, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a închide în sine. Butoiul conține vin. 2. (Despre o publicație, o scriere) A cuprinde, a fi. alcătuit din..., a avea în sine. Volumul conține nuvele și schițe. Scrisoarea conține multe noutăți.

CONTINUÁ vb. I. intr. A urma, a merge înainte; a se prelungi. ♦ tr. A duce mai departe (ceva început). [Pron. -nu-a, p. i. contínuu, 2 -ui. / < fr. continuer, it., lat. continuare].

CONTÍNUU, -UĂ adj. Neîntrerupt, neîncetat. ◊ (Fiz.) Curent continuu = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcție continuă = funcție care, la o variație mică a variabilelor sale, prezintă o variație foarte mică. ♦ (Lingv.) Constrictiv. [Pron. -nu-u, pl. -ui, -ue. / cf. fr. continu, it. continue, lat. continuus].

CONȚÍNE vb. III. tr. 1. A fi umplut cu; a avea un anumit conținut, cuprins; a cuprinde. 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din. [P.i. 1,6 conțín, conj. -nă. / < lat. continere, cf. fr. contenir, după ține].

CONTINUÁ vb. I. intr., refl. a urma pe cineva, a merge înainte; a se prelungi. II. tr. a duce mai departe ceva început. (< fr. continuer, lat. continuare)

CONTÍNUU, -UĂ adj. 1. neîntrerupt, neîncetat. ◊ (fig.) curent continuu = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcție continuă = funcție care prezintă continuitate (2). 2. (lingv.) constrictiv. (< fr. continu, lat. continuus)

CONȚÍNE vb. tr. 1. (despre un recipient) a fi umplut cu... 2. (despre cărți, texte) a fi alcătuit din. (< lat. continere, după fr. contenir)

A CONTINUÁ contínuu 1. intranz. 1) (despre acțiuni, fenomene etc.) A se desfășura înainte (în timp); a ține; a dura; a se prelungi. Ploaia continuă. 2) (despre localități, lanuri, drumuri etc.) A se întinde mai departe; a se prelungi. 2. tranz. 1) (acțiuni începute) A duce mai departe. 2) (linii, rute) A lungi în spațiu; a prelungi. [Sil. -nu-a] /<fr. continuer, lat. continuare

CONTÍNUU contínuă (contínui, contínue) 1) Care se produce fără întrerupere; neîntrerupt; neîncetat; persistent. Mișcare continuă. Efort continuu. 2) Care se prelungește fără întrerupere; constituit din părți neseparate. Linie continuă. Funcție continuă. /<fr. continu, lat. continuus

arată toate definițiile

Intrare: continui
continui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: continua
  • silabație: -nu-a
verb (VT110)
Nerec. ind., conj. prez. pers. I sg.: continuu.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • continua
  • continuare
  • continuat
  • continuatu‑
  • continuând
  • continuându‑
singular plural
  • continuă
  • continuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • continuu
  • continui
(să)
  • continuu
  • continui
  • continuam
  • continuai
  • continuasem
a II-a (tu)
  • continui
(să)
  • continui
  • continuai
  • continuași
  • continuaseși
a III-a (el, ea)
  • continuă
(să)
  • continue
  • continua
  • continuă
  • continuase
plural I (noi)
  • continuăm
(să)
  • continuăm
  • continuam
  • continuarăm
  • continuaserăm
  • continuasem
a II-a (voi)
  • continuați
(să)
  • continuați
  • continuați
  • continuarăți
  • continuaserăți
  • continuaseți
a III-a (ei, ele)
  • continuă
(să)
  • continue
  • continuau
  • continua
  • continuaseră
Intrare: continuu
continuu adjectiv
  • silabație: -nu-u
adjectiv (A106)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • continuu
  • continuul
  • continuu‑
  • continuă
  • continua
plural
  • continui
  • continuii
  • continue
  • continuele
genitiv-dativ singular
  • continuu
  • continuului
  • continue
  • continuei
plural
  • continui
  • continuilor
  • continue
  • continuelor
vocativ singular
plural
Intrare: conține
verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conține
  • conținere
  • conținut
  • conținutu‑
  • conținând
  • conțiind
  • conținându‑
  • conțiindu‑
singular plural
  • conține
  • conțineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conțin
  • conțiu
(să)
  • conțin
  • conțiu
  • conțineam
  • conținui
  • conținusem
a II-a (tu)
  • conții
(să)
  • conții
  • conțineai
  • conținuși
  • conținuseși
a III-a (el, ea)
  • conține
(să)
  • conți
  • conție
  • conținea
  • conținu
  • conținuse
plural I (noi)
  • conținem
(să)
  • conținem
  • conțineam
  • conținurăm
  • conținuserăm
  • conținusem
a II-a (voi)
  • conțineți
(să)
  • conțineți
  • conțineați
  • conținurăți
  • conținuserăți
  • conținuseți
a III-a (ei, ele)
  • conțin
(să)
  • conți
  • conție
  • conțineau
  • conținu
  • conținuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

continua

  • 1. A nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dura (ține) prelungi urma ține antonime: opri înceta 4 exemple
    exemple
    • Consfătuirile continuară zile de-a rîndul. REBREANU, R. I 188.
      surse: DLRLC
    • Oltul continua să plece în lume, încărcat de toate întîmplările acestor piscuri. BOGZA, C. O. 36.
      surse: DLRLC
    • Cei de la masă, cu excepția lui Sinești, continuau să fie agitați și vorbăreți. CAMIL PETRESCU, N. 165.
      surse: DLRLC
    • Sura continua să plîngă. SAHIA, N. 93.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A duce mai departe un lucru început.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

continuu

etimologie:

conține

  • 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a avea în interior...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: cuprinde (umple, include) un exemplu
    exemple
    • Butoiul conține vin.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Volumul conține nuvele și schițe. Scrisoarea conține multe noutăți.
      surse: DLRLC

etimologie: