3 intrări

42 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂUTÁT2, -Ă, căutați, -te, adj. (Despre stil, vorbire, gesturi etc.) Ales cu grijă exagerată; afectat, pedant. [Pr.: -că-u-] – V. căuta.

CĂUTÁT2, -Ă, căutați, -te, adj. (Despre stil, vorbire, gesturi etc.) Ales cu grijă exagerată; afectat, pedant. [Pr.: -că-u-] – V. căuta.

CĂUTÁT1 s. n. Căutare. [Pr.: că-u-] – V. căuta.

CĂUTÁT1 s. n. Căutare. [Pr.: că-u-] – V. căuta.

căutat2, ~ă a [At: DA / P: că-u~ / V: căt~, ~ă cot~, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: căuta] Interesant. 2 Descântat2. 3 Supravegheat2. 4 Păzit2. 5 (Înv) Primit cu ospitalitate. 6 Administrat2. 7 Cercetat2. 8 Iscodit2. 9-10 Care (s-a pierdut și) se încearcă a fi găsit Si: (înv) cercetat2 (9-10). 11 (D. vânat) Urmărit2. 12 (D. marfă) Cerut de mulți cumpărători. 13 (D. oameni) Frecventat2. 14 Ochit2.

căutát1 sn [At: COD. VOR., 138/8-9 / P: că-u~ / V: căt~, cot~ / Pl: ~uri / E: căuta] 1-52 Căutare (1-52).

CĂUTÁT2, -Ă, căutați, -te, adj. 1. Prețuit, apreciat. Plăcintele și gugoașele erau mult mai căutate. NEGRUZZI, S. I 286. 2. (Despre stil, vorbire, gesturi etc.) Ales cu grijă exagerată; afectat, pedant. V. prețios. Limbaj căutat. – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-tat).

CĂUTÁT1 s. n. Acțiunea de a căuta, căutare. - – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-tat).

CĂUTÁT1 s. n. Căutare. – V. căuta.

CĂUTÁT2, -Ă, căutați, -te, adj. (Despre stil, vorbire, gesturi etc.) Ales cu grijă exagerată; afectat, pedant. – V. căuta.

CĂTÁ vb. I v. căuta.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.

căutá [At: CORESI, ap. C P 4-5 / P: că-u~ / V: căotá, căltá, captá, cătá, cotá / Pzi: cáut / E: ml *cautare] 1 vi (Cu pp. „de”) A se interesa. 2 vi A se ocupa (de sau cu ceva). 3 vi A se preocupa. 4 vi A avea mereu gândul la ceva. 5-6 vt (Îe) A-și ~ treaba (sau de treabă) A-și vedea de treburile sale (fară a se interesa de ale altora). 7-8 vt (Îe) A-și ~ calea (sau de cale, de drum, de ducă) A se ocupa numai de drumul său (fără a se interesa de altceva). 9 vt (Îae) A-și continua drumul. 10 vt (Îae) A pleca. 11 vi (Îe; nob) A-și ~ de seamă A-și vedea de drum. 12 vi (Îe) A-și ~ de sănătate A se trata. 13-14 vi (Îe) A-și ~ de obiele A-și vedea de interese (descurcându-se fără ajutor). 15 vi (Îe) A-și ~ de suflet A fi cu gândul la cele recomandate de biserică pentru viața sufletească. 16 vt (Îe) A ~ unui mort de suflet A face cele recomandate de credința religioasă pentru mântuirea sufletului mortului. 17 vi (Îe) A-i ~ cuiva de dreptate A se interesa de cauza cuiva, ajutându-l să i se facă dreptate. 18 vi A se îngriji de ceva. 19 vt A îngriji pe cineva. 20 vi A purta grijă cuiva. 21 vt (Spc) A îngriji un bolnav. 22 vt (Înv; d. medici) A face unui bolnav vizita medicală. 23 vt (Înv; d. medici) A trata. 24 vi (Îe; gmț) Du-te și te ~ Ai nevoie de medic. 25 vt (Spc; d. deocheați) A descânta. 26 vt (D. copii mici, pui) A supraveghea. 27 vt (D. vite) A păzi. 28 vt (D. străini) A primi cu ospitalitate. 29 vt (D. călători) A adăposti. 30 vt (D. moșii) A îngriji cu atenție. 31 vt (Pex) A administra. 32 vi (Construit cu conjunctivul sau imperativul) A fi atent. 33 vi A băga de seamă. 34 vt A vrea cu tot dinadinsul. 35 vt A-și da silința sau osteneala să... 36 vi A tinde. 37 vt A examina. 38 vt A observa. 39 vt A iscodi. 40 vt (Îe) A ~ pasăre de ou A examina, spre a vedea dacă are ou în ea. 41-42 vt (Îe) A ~ ouăle A examina ouăle, spre a vedea dacă sunt proaspete (sau au plod). 43 vt A studia o afacere. 44-45 vt (Jur; înv) A cerceta (11-12). 46 vti (Îe) A-și ~ (cu) judecata cu cineva A se răfui cu cineva la judecată. 47 vt (Îe) A ~ pe cineva cu legea (sau la judecată) A da pe cineva în judecată. 48 vr (Îe) A se ~ A-și căuta dreptatea. 49 vt (Șîe A ~ cu ochii) A îndrepta privirea spre ceva. 50 vi (Pex) A privi la ceva. 51 vr (Îe) A-și ~ în ochi A se privi reciproc. 52 vi (Îe) A ~ la cineva cu ochi buni A privi cu bunăvoință, cu dragoste pe cineva. 53 vi (Îe) A ~ rău (sau nu bine) cuiva A se uita urât, cu dușmănie la cineva. 54 vi (Îe) A ~ în coarnele cuiva (sau a-i ~ cuiva în coarne) A asculta cu supunere pe cineva, fucându-i toate voile. 55 vi (Îe) A ~ la mâna altuia A aștepta să-i dea alții ce-i trebuie. 56 vt A ținti (cu pușca). 57 vi (împreună cu adverbe sau adjective predicative) A avea înfățișarea... 58 vi (Îe) Caută a... Are înfățișarea, expresia, ca și când ar fi... 59 vi (Îe) Caută a băț Dorește bătaie. 60 vi (Fig) A fi îndreptat cu fața spre (ca și cum ar privi într-acolo). 61 vi (Pan; înv; d. obiecte) A fi situat (sau așezat) spre... 62 vi A se îndrepta într-o direcție. 63 vt A avea legătură cu... 64 vi (Înv) A se referi (la ceva). 65 vt A lua în considerare. 66 vi A ține seamă de... 67 vi A se lua după... 68 vi A se lăsa influențat de... 69 vt (Adesea îoc „a găsi”, „a pierde”) A încerca să găsești pe cineva (sau ceva) pierdut Si: (înv) a cerca (22), a cerceta (9). 70 vt (D. vânători) A umbla singuri (sau cu câinii) după vânat. 71 vt (Îe) A ~ ziua de ieri A căuta inutil ceva ce nu se mai poate găsi. 72 vt (Îe) A ~ ceva cu lumânarea A urmări cu tot dinadinsul. 73 vti (Îe) A ~ (cuiva) ceartă (nob de ceartă sau pricină vrajbă) cu lumânarea A urmări motiv de ceartă. 74 vt (Îe) A ~ (cuiva) nod în papură A se strădui să găsească vinovat pe cel fără vină, să-i găsească cusururi pe care nu le are, ca să-l poată certa, pedepsi. 75 vi (Îe) A ~ cu gândul A încerca să-ți aduci aminte. 76 vt (C. este omul și îmbrăcămintea lui) A percheziționa. 77 vi (Îe) A-i ~ (cuiva) prin cap A vedea dacă nu are păduchi (sau lindini). 78 vt (Îae) A bate. 79 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) de lindină A-i căuta cuiva ceartă. 80 vt (Cu determinare locală, cu complementul „ce”, în interogații și negații; îs) Ce cauți acolo? sau N-ai ce ~ acolo! A nu avea dreptul să faci ceva. 81 vt (Îas) A nu avea nici un interes să... 82 vi (Spc; cu determinarea „în palmă”, „în cărți”, „în bobi” etc.; complementul este „soarta”, „viitorul”) A ghici din palmă, din cărți, din bobi etc. trecutul și viitorul cuiva. 83 vt A încerca să procuri ceva, a te strădui să ajungi în posesia unui lucru. 84 vr (D. un lucru de preț) A avea succes. 85 vr (D. o marfa) A se vinde. 86 vt (Înv; d. impozite) A încasa. 87 vr (D. oameni) A se vizita. 88 vt (Nob) A cere. 89 vim (Urmat de infinitiv sau de conjunctiv) A fi în interesul cuiva Si: a trebui. 90 vim A fi obligatoriu să... 91 vt (Impersonal) A-i veni vremea să...

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. (Adesea în opoziție cu găsi) A încerca să găsești pe cineva sau ceva (pierdut, ascuns sau amestecat printre alte lucruri asemănătoare); a umbla după... Caut cartea în bibliotecă.Nu așteaptă să-i mai zică o dată, ci primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8. Vînătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vînatul ajutat de cîinele său. ODOBESCU, S. III 15. Săcuii se apucară a căuta prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind. BĂLCESCU, O. II 258. ◊ (Cu privire la abstracte) Își caută prilej unul altuia de a se dondăni. ȘEZ. III 182. ◊ Expr. A căuta (cuiva) ceartă sau pricină (cu lumînarea) = a se sili să afle prilej de ceartă. Nemaiavînd ce pricină să le caute, rămîne pe gînduri. CREANGĂ, P. 265. Dumneata, moșule... cauți pricină, ziua-n amiaza mare, cu lumînarea. CREANGĂ, P. 82. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descoperi (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. Căută cu ochii și văzu pendula scumpă. DUMITRIU, N. 65. A căuta cu gîndul = a se sili sa-și aducă aminte. Veta: De la Iunion? (caută cu gîndul). CARAGIALE, O. I 69. A căuta privirile cuiva = a încerca să întîlnești privirile cuiva. A căuta vreme cu prilej v. prilej. A căuta ziua de ieri v. ieri. A căuta, (cuiva) nod în papură v. papură. A căuta pe dracul v. drac.Refl. Se căută apoi prin buzunare și află un taler, pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL, P. I 72. Moș Drăgan, cum auzea, De pe Șalga jos sărea Și la brîu se căuta. TEODORESCU, P. P. 691. ♦ Intranz. (Cu o determinare locală) A cerceta, a scotoci. Ivan atunci... aprinde luminarea și începe a căuta prin casă în toate părțile, dar nu găsește pe nimene. CREANGĂ, P. 302. ♦ (Cu privire la persoane; uneori urmat de determinări locale) A se deplasa undeva pentru a găsi sau a întîlni pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva, a întreba de cineva. Să știi că mă cheamă Făt-Frumos și să mă cauți la mănăstirea-de-tămîie. CREANGĂ, P. 88. Sosind acasă, slugile îmi spuseră că polițmaistrul și... doctorul S. mă căutaseră. NEGRUZZI, S. I 54. 2. (Cu privire la obiecte concrete sau la noțiuni abstracte) A încerca să procuri, a tinde să obții, să dobîndești ceva, a avea ca scop, a urmări ceva, a umbla după ceva. A-și căuta dreptatea.C-un geamăt sfîșietor deschidea ochii, căutîndu-și salvarea în ochii plini de bunătate ai infirmierei. BART, E. 380. Du-te de caută nouă piei de bivol. ISPIRESCU, L. 27. Știința nouă... căutînd realizarea în omenire a dreptății și a frăției. BĂLCESCU,. O. II 9. ◊ (Mai ales în întrebări introduse prin «ce» și în unire cu o determinare locală) Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei. SAHIA, N. 17. La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91. ◊ Expr. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, rațiune să te afli sau să vii (undeva); n-ai dreptul sau permisiunea să mai vii (undeva); îți este interzis să o faci. Nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193. ♦ Refl. pas. (Despre o marfă sau un lucru de preț) A avea trecere, a se cere. Au ieșit cartofii noi; cei vechi nu se mai caută. II. 1. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. «de») A se interesa, a se ocupa de..., a nu se lăsa abătut de la..., a se îngriji de... Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă, cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI, S. I 147. ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi) = a) a-și vedea (în mod conștiincios) de ocupațiile sale, fără a se amesteca în probleme ce nu-l privesc. De m-aș vedea scăpat... să-mi caut de nevoi și treburi. SADOVEANU, D. P. 122. Cuminte... ca totdeauna, îmi căutai de treabă. HOGAȘ, M. N. 13. Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul. CREANGĂ, P. 166; b) (la imperativ) nu-ți face griji zadarnice / nu te amesteca în lucruri care nu te privesc / lasă-mă în pace / Ba mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38. Te poftesc, dă-mi pace și-ți caută de treaba dumitale. NEGRUZZI, S. I 84. A-și căuta de drum (sau de cale) = a) a porni în drumul lui, a pleca. Domnule, fă-mi plăcerea de a-ți căuta de drum. ALECSANDRI, T. 753. Se despart cu sănătate... și-și caută fiecare de cale. RETEGANUL, P. III 85; b) (la imperativ, familiar) cară-te! pleacă! A-și căuta de sănătate = a-și îngriji sănătatea, a se supune unui tratament medical. ◊ Tranz. În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din uscăciunea nopții, flori cu frunze galbene. EMINESCU, N. 28. 2. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A purta de grijă (unui bolnav)..., a se îngriji de..., a supraveghea, a păzi. Au căutat... de tată-său, cînd a fost bolnav. SBIERA, P. 1. Am s-o învăț eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat! CREANGĂ, P. 126. ◊ Tranz. Înduioșată de soarta nenorocită a negresei, o căuta cu îngrijiri materne. BART, E. 376. A căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291. Din ora ce m-am îmbolnăvit, el n-a voit să se dezlipească de lîngă patul în care sufeream. Ah! mămucă, cu ce îngrijire m-a căutat! ALECSANDRI, T. I 341. Nani, nani, copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că mama te-a legăna Și mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă. Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381. ◊ Refl. Se vede că omul cel din car e bolnav... și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330. 3. Intranz. (Mai ales la imperativ) A fi atent, a băga de seamă, a urmări atent. Pe mine, căutați să nu mă smintiți: fata și ochii din cap! CREANGĂ, P. 266. 4. Tranz. (Construit cu o completivă directă) A vrea cu tot dinadinsul a-și da silința, osteneala, a se strădui să... Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33. Cînd vei ajunge și tu o dată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223. La blînda ta mustrare... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund. EMINESCU, O. I 91. 5. Tranz. impers. (Mai ales în forma căta) A trebui, a se cuveni, a fi necesar să... Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună, hatmane. SADOVEANU, Z. C. 112. Cată să le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI, S. I 109. De-ar fi apa pînă-n piept, La mîndra cată să trec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. III. 1. Intranz. A urmări cu ochii, a se uita, a privi. Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr. EMINESCU, O. I 130. Lențo... caută drept în ochii mei. ALECSANDRI, T. 1453. Să se așeze... de alăturea oștilor și de acolo să caute la război. BĂLCESCU, O. I 28. Lelița Mărie, Plină de trufie Cu a sale gene, Ochișori, sprîncene, Că de-i cauți în ochi Mori ca de deochi. ANT. LIT. POP. 310. ◊ Fig. Florile căutau în jos La pămîntul negricios. CASSIAN, în POEZ. N. 108. ◊ Expr. (Familiar) A căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Refl. A se privi, a se examina (în oglindă). Mă caut în păretele de oglinzi. EMINESCU, O. I 80. ♦ Intranz. A avea privirea sau uitătura într-un anumit fel. (Atestat în forma căta) Cată cam pieziș din fire. PANN, P. V. I 26. ♦ Intranz. Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... (Atestat în forma căta) Șase argați nu le da de cap [vitelor] pînă nu se potoleau de bunăvoie și nu cătau spre obor. DELAVRANCEA, S. 18. Soarele acum căta spre asfințit. BĂLCESCU, O. II 90. 2. Tranz. A cerceta, a examina. Căutară rața... peana-i era din aripa cea dreaptă picată. RETEGANUL, P. III 19. După ce le-au luat [ploștile], au început să le caute pe toate părțile și să se mire de lucrul cel rar și iscusit. SBIERA, P. 69. Măi băiete, ia să vedem, n-ai tu vrun semn la picior? Caută băietul, îl vede cu pecetea la picior. ȘEZ.I 6. ◊ Expr. A căuta o pasăre de ou = a o examina pipăind-o, pentru a-și da seama dacă are ou. Și cum i-o dau [pupăza] în mînă, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior. CREANGĂ, A. 57. ◊ Refl. pas. Calul de dar nu se caută în gură. NECRUZZI, S. I 249. 3. Intranz. (În legătură cu adverbe sau adjective predicative) A avea aspectul, înfățișarea... Caută mai voioasă, C-ai plecat spre-a dumitale casă. TEODORESCU, P. P. 165. ♦ A da aspectul sau înfățișarea de...; a exprima, a trăda o anumită stare sufletească. Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie. DELAVRANCEA, la TDRG. ◊ Expr. (Rar) Caută a...= dorește ceva, tînjește după... (în forma căta) Adeseori Radu, cu ochii aiurit pironiți în deșert, parc-ar fi cătat a drum, rămînea... dus pe gînduri. VLAHUȚĂ, N. 12. 4. Intranz. Fig. A ține socoteală, a lua în considerație, a se lua după... M-aș năimi pînă ce-a cînta cucul, și ce se atinge de simbrie, eu caut mai mult la oameni și sînt îndestulat dac-oi avea ce mînca. SBIERA, P. 7. ◊ Tranz. (Urmat de o completivă directă) Nu căuta că-s mic, dar trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea înfrunte. CREANGĂ, P. 152. Nu căuta că-s rușinos dinaintea oamenilor... îs tare cu duh cînd sînt singur. ALECSANDRI, T. I 54. 5. Intranz. (În superstiții, urmat de determinări introduse prin prep. «cu», «la» sau «în») A cerceta viitorul (din poziția stelelor, a bobilor etc.). A îmbiat pe la vraci și filozofi ca să le caute la stele și să le ghicească. ISPIRESCU, L. 1. Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446. În bobi nu se poate căuta decît cu grăunțe de păpușoi. ȘEZ. III 126. – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-ta). – Variantă: cătá, cat (BENIUC, V. 41, SADOVEANU, Z. C. 112, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 38), vb. I.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsești pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta (cuiva) ceartă sau pricină (cu lumânarea) = a căuta prilej de ceartă cu orice preț. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descoperi (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnești privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obții ceva, a urmări ceva. Du-te de caută nouă piei de bivol (ISPIRESCU). ◊ Expr. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, e interzis să te afli sau să vii (undeva).** Refl. (Despre mărfuri) A avea trecere, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi) = a-și vedea de ocupațiile sale, fără a se amesteca în treburile altora. A-și căuta de drum (sau de cale) = a-și continua drumul, a-și vedea de treburile sale. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. Pe mine căutați să nu mă smintiți (CREANGĂ). 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui (ISPIRESCU). 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună (SADOVEANU). III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. ◊ Expr. A căuta o pasăre de ou = a examina o pasăre pipăind-o, pentru a-și da seama dacă are ou. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie (DELAVRANCEA). 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic (CREANGĂ). 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Var.: cătá vb. I] – Lat. *cautare.

A CĂUTÁ cáut 1. tranz. 1) A încerca să găsească. ~ o carte. ~ prietenul. ~ izvorul.~ cu ochii (pe cineva sau ceva) a încerca să descopere pe cineva sau ceva (într-o mulțime). ~ pe dracul a) a fi imprevizibil; b) a-și provoca neplăceri. N-ai ce căuta (undeva sau la cineva) nu există motiv pentru a pleca undeva sau la cineva. 2) A încerca cu insistență să obțină. ~ bani. ~ slavă. ~ ajutor.~ pricină a căuta motiv de ceartă. 3) (urmat, de obicei, de un verb la modul conjunctiv) A depune eforturi; a face tot posibilul. Caută să te întorci mai repede. 4) A privi cu atenție; a examina; a cerceta. 5) A avea în grijă; a îngriji. ~ un bolnav. 6) (mai ales în construcții negative) A lua în considerare. Nu căuta că-s tânăr. 2. intranz. 1) A-și îndrepta ochii (pentru a vedea); a se uita; a privi. ◊ ~ (cuiva) în coarne a răsfăța; a intra în voie. 2) A manifesta interes; a se interesa. ~ de sănătate. 3) A avea grijă; a îngriji. ~ de un bolnav. 4) pop. (în superstiții) A prezice viitorul (dând în cărți, în bobi etc.); a ghici. 5) (mai ales la pasiv sau reflexiv pasiv) A solicita cu insistență; a întreba. Marfa aceasta este căutată. 6) (mai ales în construcții negative) A ține cont; a avea în vedere; a se uita. /<lat. cautare

A SE CĂUTÁ mă cáut intranz. A ține la sănătatea sa. /<lat. cautare

cătà v. 1. a căuta; 2. a privi, a se uita: cată la mine; 3. (impers.) trebue: cată să știi. [Banat căpta = lat. CAPTARE]. V. căutà.

arată toate definițiile

Intrare: căutat (adj.)
căutat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: că-u-tat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căutat
  • căutatul
  • căutatu‑
  • căuta
  • căutata
plural
  • căutați
  • căutații
  • căutate
  • căutatele
genitiv-dativ singular
  • căutat
  • căutatului
  • căutate
  • căutatei
plural
  • căutați
  • căutaților
  • căutate
  • căutatelor
vocativ singular
plural
cătat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Participiu „a căta”.
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătat
  • cătatul
  • cătatu‑
  • căta
  • cătata
plural
  • cătați
  • cătații
  • cătate
  • cătatele
genitiv-dativ singular
  • cătat
  • cătatului
  • cătate
  • cătatei
plural
  • cătați
  • cătaților
  • cătate
  • cătatelor
vocativ singular
plural
Intrare: căutat (s.n.)
  • silabație: că-u-tat info
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căutat
  • căutatul
  • căutatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • căutat
  • căutatului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătat
  • cătatul
  • cătatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cătat
  • cătatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: căuta
  • silabație: că-u-ta info
verb (VT45)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căuta
  • căutare
  • căutat
  • căutatu‑
  • căutând
  • căutându‑
singular plural
  • caută
  • căutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caut
(să)
  • caut
  • căutam
  • căutai
  • căutasem
a II-a (tu)
  • cauți
(să)
  • cauți
  • căutai
  • căutași
  • căutaseși
a III-a (el, ea)
  • caută
(să)
  • caute
  • căuta
  • căută
  • căutase
plural I (noi)
  • căutăm
(să)
  • căutăm
  • căutam
  • căutarăm
  • căutaserăm
  • căutasem
a II-a (voi)
  • căutați
(să)
  • căutați
  • căutați
  • căutarăți
  • căutaserăți
  • căutaseți
a III-a (ei, ele)
  • caută
(să)
  • caute
  • căutau
  • căuta
  • căutaseră
verb (VT43)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căta
  • cătare
  • cătat
  • cătatu‑
  • cătând
  • cătându‑
singular plural
  • ca
  • cătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cat
(să)
  • cat
  • cătam
  • cătai
  • cătasem
a II-a (tu)
  • cați
(să)
  • cați
  • cătai
  • cătași
  • cătaseși
a III-a (el, ea)
  • ca
(să)
  • cate
  • căta
  • cătă
  • cătase
plural I (noi)
  • cătăm
(să)
  • cătăm
  • cătam
  • cătarăm
  • cătaserăm
  • cătasem
a II-a (voi)
  • cătați
(să)
  • cătați
  • cătați
  • cătarăți
  • cătaserăți
  • cătaseți
a III-a (ei, ele)
  • ca
(să)
  • cate
  • cătau
  • căta
  • cătaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

căutat (adj.) cătat

etimologie:

  • vezi căuta
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

căutat (s.n.) cătat

  • 1. Acțiunea de a căuta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: căutare

etimologie:

  • vezi căuta
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

căuta căta

  • 1. tranzitiv A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Caut cartea în bibliotecă.
      surse: DLRLC
    • Nu așteaptă să-i mai zică o dată, ci primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8.
      surse: DLRLC
    • Vînătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vînatul ajutat de cîinele său. ODOBESCU, S. III 15.
      surse: DLRLC
    • Săcuii se apucară a căuta prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Își caută prilej unul altuia de a se dondăni. ȘEZ. III 182.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se căută apoi prin buzunare și află un taler, pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL, P. I 72.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Moș Drăgan, cum auzea, De pe Șalga jos sărea Și la brîu se căuta. TEODORESCU, P. P. 691.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Nemaiavînd ce pricină să le caute, rămîne pe gînduri. CREANGĂ, P. 265.
        surse: DLRLC
      • Dumneata, moșule... cauți pricină, ziua-namiaza mare, cu lumînare. CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Căută cu ochii și văzu pendula scumpă. DUMITRIU, N. 65.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Veta: De la Iunion? (caută cu gîndul). CARAGIALE, O. I 69.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie A căuta vreme cu prilej.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A căuta ziua de ieri.
      surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A căuta (cuiva) nod în papură.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A căuta pe dracul.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Ivan atunci... aprinde lumînarea și începe a căuta prin casă în toate părțile, dar nu găsește pe nimene. CREANGĂ, P. 302.
        surse: DLRLC
    • 1.11. A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Să știi că mă cheamă Făt-Frumos și să mă cauți la mănăstirea-de-tămîie. CREANGĂ, P. 88.
        surse: DLRLC
      • Sosind acasă, slugile îmi spuseră că polițmaistrul și... doctorul S. mă căutaseră. NEGRUZZI, S. I 54.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A încerca să obțină ceva, a urmări ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: urmări attach_file 6 exemple
    exemple
    • A-și căuta dreptatea.
      surse: DLRLC
    • C-un geamăt sfîșietor deschidea ochii, căutîndu-și salvarea în ochii plini de bunătate ai infirmierei. BART, E. 380.
      surse: DLRLC
    • Du-te de caută nouă piei de bivol. ISPIRESCU, L. 27.
      surse: DLRLC
    • Știința nouă... căutînd realizarea în omenire a dreptății și a frăției. BĂLCESCU,. O. II 9.
      surse: DLRLC
    • Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei. SAHIA, N. 17.
      surse: DLRLC
    • La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cere attach_file un exemplu
      exemple
      • Au ieșit cartofii noi; cei vechi nu se mai caută.
        surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv A se interesa, a se ocupa de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: interesa attach_file 2 exemple
    exemple
    • Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă, cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI, S. I 147.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din uscăciunea nopții, flori cu frunze galbene. EMINESCU, N. 28.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • De m-aș vedea scăpat... să-mi caut de nevoi și treburi. SADOVEANU, D. P. 122.
        surse: DLRLC
      • Cuminte... ca totdeauna, îmi căutai de treabă. HOGAȘ, M. N. 13.
        surse: DLRLC
      • Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
      • (la) imperativ Ba mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38.
        surse: DLRLC
      • (la) imperativ Te poftesc, dă-mi pace și-ți caută de treaba dumitale. NEGRUZZI, S. I 84.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A-și căuta de drum (sau de cale) = a porni în drumul lui.
      surse: DLRLC sinonime: pleca attach_file 2 exemple
      exemple
      • Domnule, fă-mi plăcerea de a-ți căuta de drum. ALECSANDRI, T. 753.
        surse: DLRLC
      • Se despart cu sănătate... și-și caută fiecare de cale. RETEGANUL, P. III 85.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie (la) imperativ familiar A-și căuta de drum (sau de cale) = cară-te! pleacă!
      surse: DLRLC sinonime: pleca
    • 3.4. expresie A-și căuta de sănătate = a-și îngriji sănătatea, a se supune unui tratament medical.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv tranzitiv A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păzi supraveghea îngriji attach_file 8 exemple
    exemple
    • Au căutat... de tată-său, cînd a fost bolnav. SBIERA, P. 1.
      surse: DLRLC
    • Am s-o învăț eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat! CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • Înduioșată de soarta nenorocită a negresei, o căuta cu îngrijiri materne. BART, E. 376.
      surse: DLRLC
    • A căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291.
      surse: DLRLC
    • Din ora ce m-am îmbolnăvit, el n-a voit să se dezlipească de lîngă patul în care sufeream. Ah! mămucă, cu ce îngrijire m-a căutat! ALECSANDRI, T. I 341.
      surse: DLRLC
    • Nani, nani, copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că mama te-a legăna Și mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă. Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se caută la doctor.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • reflexiv Se vede că omul cel din car e bolnav... și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A băga de seamă, a fi atent.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pe mine, căutați să nu mă smintiți: fata și ochii din cap! CREANGĂ, P. 266.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A-și da silința, a se strădui să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: strădui attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33.
      surse: DLRLC
    • Cînd vei ajunge și tu o dată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • La blînda ta mustrare... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv impersonal A se cuveni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuveni trebui attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună, hatmane. SADOVEANU, Z. C. 112.
      surse: DLRLC
    • Cată să le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • De-ar fi apa pînă-n piept, La mîndra cată să trec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.
      surse: DLRLC
  • 7. intranzitiv A se uita, a urmări cu ochii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: privi uita (privi) attach_file 5 exemple
    exemple
    • Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr. EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
    • Lențo... caută drept în ochii mei. ALECSANDRI, T. 1453.
      surse: DLRLC
    • Să se așeze... de alăturea oștilor și de acolo să caute la război. BĂLCESCU, O. I 28.
      surse: DLRLC
    • Lelița Mărie, Plină de trufie Cu a sale gene, Ochișori, sprîncene, Că de-i cauți în ochi Mori ca de deochi. ANT. LIT. POP. 310.
      surse: DLRLC
    • figurat Florile căutau în jos La pămîntul negricios. CASSIAN, în POEZ. N. 108.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie familiar A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsfăța
    • 7.2. reflexiv A se privi, a se examina (în oglindă).
      exemple
      • Mă caut în păretele de oglinzi. EMINESCU, O. I 80.
        surse: DLRLC
    • 7.3. A avea privirea sau uitătura într-un anumit fel.
      exemple
      • Cată cam pieziș din fire. PANN, P. V. I 26.
        surse: DLRLC
    • 7.4. figurat A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Șase argați nu le da de cap [vitelor] pînă nu se potoleau de bunăvoie și nu cătau spre obor. DELAVRANCEA, S. 18.
        surse: DLRLC
      • Soarele acum căta spre asfințit. BĂLCESCU, O. II 90.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Căutară rața... peana-i era din aripa cea dreaptă picată. RETEGANUL, P. III 19.
      surse: DLRLC
    • După ce le-au luat [ploștile], au început să le caute pe toate părțile și să se mire de lucrul cel rar și iscusit. SBIERA, P. 69.
      surse: DLRLC
    • Măi băiete, ia să vedem, n-ai tu vrun semn la picior? Caută băietul, îl vede cu pecetea la picior. ȘEZ.I 6.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Calul de dar nu se caută în gură. NECRUZZI, S. I 249.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie A căuta o pasăre de ou = a o examina pipăind-o, pentru a-și da seama dacă are ou.
      exemple
      • Și cum i-o dau [pupăza] în mînă, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior. CREANGĂ, A. 57.
        surse: DLRLC
  • 9. intranzitiv A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Caută mai voioasă, C-ai plecat spre-a dumitale casă. TEODORESCU, P. P. 165.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A exprima, a trăda o anumită stare sufletească.
      exemple
      • Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie. DELAVRANCEA, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie rar Caută a... = dorește ceva, tînjește după...
        exemple
        • Adeseori Radu, cu ochii aiurit pironiți în deșert, parc-ar fi cătat a drum, rămînea... dus pe gînduri. VLAHUȚĂ, N. 12.
          surse: DLRLC
  • 10. intranzitiv tranzitiv figurat A lua în considerație, a se lua după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • M-aș năimi pînă ce-a cînta cucul, și ce se atinge de simbrie, eu caut mai mult la oameni și sînt îndestulat dac-oi avea ce mînca. SBIERA, P. 7.
      surse: DLRLC
    • Nu căuta că-s mic, dar trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea înfrunte. CREANGĂ, P. 152.
      surse: DLRLC
    • Nu căuta că-s rușinos dinaintea oamenilor... îs tare cu duh cînd sînt singur. ALECSANDRI, T. I 54.
      surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv în superstiții A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • A îmbiat pe la vraci și filozofi ca să le caute la stele și să le ghicească. ISPIRESCU, L. 1.
      surse: DLRLC
    • Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.
      surse: DLRLC
    • În bobi nu se poate căuta decît cu grăunțe de păpușoi. ȘEZ. III 126.
      surse: DLRLC

etimologie: