3 intrări

39 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

andrea sf [At: DEX2 / V: un~ / Pl: ~ele / E: nct] 1 Fiecare dintre acele cu care se împletesc obiecte de lână, de bumbac etc. 2 Ac mare pentru cusut saci, saltele etc.

ANDREÁ, andrele, s. f. Ac lung și gros pentru tricotatul manual; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: (reg.) undreá s. f.] – Et. nec.

ANDREÁ, andrele, s. f. Fiecare dintre acele (lungi și groase) cu care se împletesc obiectele de lână, de bumbac etc; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: undreá s. f.] – Et. nec.

ANDREÁ, andrele, s. f. Fiecare dintre acele (lungi și groase) cu care se împletesc obiecte de lână, de bumbac etc; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: undreá s. f.].

ANDREÁ ~éle f. Ac lung și gros, folosit la împletit (obiecte de lână, de bumbac etc.). [Art. andreaua; G.-D. andrelei] /Orig. nec.

andrea f. 1. ac mare de cusut lucruri groase; 2. talpa sau bârna care ține podul morii; 3. fierul lung care prinde fierul lat de grindeiul plugului; 4. Anat. numele popular al claviculei; pl. vine emoroidale. [De origină necunoscută: vorba se mai rostește îndrea și undrea].

Andrea (Indrea, Undrea) m. ziua sfântului Andreiu (30 Noemvrie) când, după credințele poporului, morții ies noaptea din morminte: noaptea sfântului Andreiu.

Andrea (Indrea) m. numele popular al lunei Decemvrie (care începe după ziua sfântului Andreiu): Andrea, cap de iarnă.

andreá (Mold. Olt. Ban.), îndreá (Pt. Rar) și undreá (Munt. Trans.) f., pl. ele (după numele sfîntuluĭ Andreĭ, o sărbătoare la începutu ĭerniĭ, cînd se dă zor cu împletitu colțunilor, după cum și sfîntu Neculaĭ înseamnă și „vargă saŭ bicĭ de bătut copiiĭ” și dumitriță „o floare care înflorește pe la sfîntu Dumitru”). Ac mare (de metal orĭ de lemn) cu care se împletesc colțuniĭ ș. a. (Patru andrele servesc la ținut colțunu și una la împletit. Claviculă (un os). Undrea m., gen. al luĭ. Vechĭ Decembre, prima lună a ĭerniĭ. V. acușor.

îndrea sms [At: DOSOFTEI, ap. HEM. 1171 / V: an~, un~ / E: ngr ’Ανδρἑας] (Îrg) 1 Decembrie. 2 (Imp) Andrea.

ÎNDREÁ s. m. (Înv. și reg.) Decembrie. – Din n. pr. Andrei.

ÎNDREÁ s. m. (Înv. și reg.) Decembrie. – Din n. pr. Andrei.

UNDREÁ s. f. v. andrea.

UNDREÁ, undrele, s. f. Fiecare dintre acele lungi și groase (de obicei două sau cinci) cu care se împletesc obiecte de lînă, de bumbac etc. (v. cîrlig); ac mare și gros pentru cusut saci, saltele etc. Se uita la soră-sa și la Elvira, care ședeau, cea dintîi cu undrelele și lîna perindîndu-se printre vîrfurile degetelor, cealaltă citind o carte. DUMITRIU, B. F. 42. Gaura sfredelită în sfîrcul urechii cu undreaua trecută de trei ori prin flacără se lărgea, se rupea. STANCU, D. 7. Moșneagul sări de pe muchea patului, de-a dreptul în picioare, de parcă l-ar fi împuns o undrea între umeri. CAMIL PETRESCU, O. II 219. – Variantă: andreá (PAS, L. I 72, PAMFILE, M. R. I 138) s. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

andreá s. f., art. andreáua, g.-d. art. andrélei; pl. andréle, art. andrélele

arată toate definițiile

Intrare: andrea
andrea (ac) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • andrea
  • andreaua
plural
  • andrele
  • andrelele
genitiv-dativ singular
  • andrele
  • andrelei
plural
  • andrele
  • andrelelor
vocativ singular
plural
undrea (ac) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undrea
  • undreaua
plural
  • undrele
  • undrelele
genitiv-dativ singular
  • undrele
  • undrelei
plural
  • undrele
  • undrelelor
vocativ singular
plural
Intrare: Andrea
Andrea nume propriu
nume propriu (I3)
  • Andrea
Intrare: îndrea
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndrea
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
undrea (lună)
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indrea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
andrea (lună) substantiv feminin
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • andrea
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

andrea undrea

  • 1. Ac lung și gros pentru tricotatul manual; ac mare pentru cusut saci, saltele etc.
    exemple
    • Se uita la soră-sa și la Elvira, care ședeau, cea dintîi cu undrelele și lîna perindîndu-se printre vîrfurile degetelor, cealaltă citind o carte. DUMITRIU, B. F. 42.
      surse: DLRLC
    • Gaura sfredelită în sfîrcul urechii cu undreaua trecută de trei ori prin flacără se lărgea, se rupea. STANCU, D. 7.
      surse: DLRLC
    • Moșneagul sări de pe muchea patului, de-a dreptul în picioare, de parcă l-ar fi împuns o undrea între umeri. CAMIL PETRESCU, O. II 219.
      surse: DLRLC

etimologie:

îndrea undrea indrea andrea

etimologie: