23 de definiții pentru decembrie decemvrie dechembrie dechemvrie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

decembrie sms [At: CORESI, EV. I / V: ~mvr~, (rar) ~envre, (îvp) ~chem~, ~chemvr~, (pop) ~ber, ~bre, (înv) ~riu, ~chember, ~chembre, ~chemvre, ~chemvri, ~chevr~, dichemvr~, (reg) ~cambri, ~cțemver, dețiember / E: lat december] A douăsprezecea lună a anului Si: (pop) neios, ningău, undrea.

DECÉMBRIE s. m. A douăsprezecea lună a anului; îndrea. [Var.: decémvrie, (înv.) dechémbrie, dechémvrie s. m.] – Din lat. december, -bris, fr. décembre.

DECÉMBRIE s. m. A douăsprezecea lună a anului; îndrea. [Var.: decémvrie, (înv.) dechémbrie, dechémvrie s. m.] – Din lat. december, -bris, fr. décembre.

DECÉMBRIE s. m. (Și în forma decemvrie) A douăsprezecea (și ultima) lună a anului. Albii fluturi ai lui decemvrie și ianuarie se învîrtejeau turbați. MACEDONSKI, O. III 32. – Variante: decémvrie, (învechit) dechémbrie, dechémvrie (SADOVEANU, D. P. 388, KOGĂLNICEANU, S. 51) s. m.

DECÉMBRIE s.m. A douăsprezecea lună a anului. [Pron. -bri-e. / cf. fr. décembre, it. decembre, lat. december].

DECÉMBRIE s. m. a douăsprezecea lună a anului. (< lat. december, fr. décembre)

DECÉMBRIE m. A douăsprezecea și ultima lună a anului. [Sil. -bri-e] /<lat. december, ~bris

DECÉMVRIE s. m. v. decembrie.

DECÉMVRIE s. m. v. decembrie.

DECHÉMBRIE s. m. v. decembrie.

DECHÉMBRIE s. m. v. decembrie.

DECHÉMBRIE s. m. v. decembrie.

DECHÉMVRIE s. m. v. decembrie.

DECHÉMVRIE s. m. v. decembrie.

DECHÉMVRIE s. m. v. decembrie.

Decemvrie m. a douăsprezecea și ultima lună a anului.

Dechemvrie m. forma arhaică și populară pentru Decemvrie. [De origină slavo-greacă].

*decémbre m, gen. al luĭ (lat. december, d. decem, zece, fiind-că la Romaniĭ vechĭ anu începea la Martie, și decĭ Decembre era luna a zecea). A doŭă-spre-zecea și ultima lună a anuluĭ. – Vechĭ dechenvrie (scris -mvrie), apoĭ -vre (mgr. Dekémvrios).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decémbrie (-bri-e) (dar: 1 Decembrie (ziua națională a României) [1 cit. întấi]) s. m., g.-d. lui decémbrie; abr. dec.; XII/.12./-12-

decémbrie s. m. (sil. -bri-e), g.-d. art. lui decémbrie; abr. dec.; simb.XII (și:. 12./-12-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECÉMBRIE s. (pop.) îndrea, (înv. și reg.) neios, (reg.) ningău. (~ este a 12-a lună a anului.)

DECEMBRIE s. (pop.) îndrea, (înv. și reg.) neios, (reg.) ningău. (~ este a 12-a lună a anului.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

decémbrie s. m. – A douăsprezecea lună a anului. – Var. decembre, dec(h)embvrie. Mr. dechembriu. Lat. december (sec. XIX). Var. dechemvrie, înv. din ngr. δεϰέμβριος, în parte prin intermediul sl. dekębrĭ (Cihac, II, 93).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DECÉMBRIE (< lat. decembris, din decem „zece”; în calendarul roman fiind a zecea lună a anului) s. m. A douăsprezecea lună a anului; are 31 de zile; (pop.) îndrea.

DECEMBRIE, 1 Decembrie 1918, ziua națională a României. Reprezintă momentul desăvârșirii statului național unitar român, prin unirea Transilvaniei cu România (Alba Iulia, 18 nov./1 dec. 1918). Ziua de 1 Decembrie a fost declarată, în 1990, de către Parlament sărbătoarea națională a României.

30 DECEMBRIE, denumirea comunei Copăceni până în 1993.

AGE, LIBERTATE DECEMBRI... UTERE (lat.) hai, folosește-te de libertatea din decembrie – Horațiu, „Satirae”, II, 7, 4-5. Îndemn la folosirea unei libertăți temporare de acțiune. În timpul Saturnaliilor, sărbătoare ce cădea la mijlocul lunii decembrie, la Roma, sclavii aveau, prin tradiție, dreptul de a-și critica stăpânii și chiar de a fi serviți de aceștia.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tragerea excepțională din decembrie expr. (glum.) Revoluția română din decembrie 1989.

Intrare: decembrie
  • silabație: -bri-e
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decembrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dechemvrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dechembrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decemvrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

decembrie decemvrie dechembrie dechemvrie

  • 1. A douăsprezecea (și ultima) lună a anului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: neios ningău îndrea un exemplu
    exemple
    • Albii fluturi ai lui decemvrie și ianuarie se învîrtejeau turbați. MACEDONSKI, O. III 32.
      surse: DLRLC
  • comentariu abreviere dec.; XII / .12. / -12-
    surse: DOOM 2

etimologie: