11 intrări

Articole pe această temă:

113 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

casá [At: MARIAN, î. 244 / Pzi: ~séz / E: fr casser] 1 vt A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătoarească în urma admiterii recursului. 2 vt A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice Si: a lichida. 3 vt (Rar) A sparge. 4 vt (Buc; Trs; pex) A desființa. 5-6 vtr (Buc; Trs; pex) A (se) scoate din uz.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt rentabile; a lichida. 3. (Rar) A sparge. – Din fr. casser.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida. 3. (Rar) A sparge. – Din fr. casser.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. A anula o sentință judecătorească, a admite recursul făcut împotriva ei. Tribunalul suprem a casat sentința dată de tribunalul raional.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. A anula o hotărâre judecătorească. – Fr. casser.

casá (a ~) vb., ind. prez. 3 caseáză

CÁSA s. art. v. gemma, perla.

CASÁ vb. v. fărâma, sfărâma, sparge, zdrobi.

CASÁ vb. I. tr. 1. A anula, în urma unui apel sau a unui recurs, o sentință judecătorească. 2. (Rar) A sparge. ♦ A scoate din serviciu, a reforma (o mașină, un aparat uzat etc.). [< fr. casser].

CASÁ vb. I. tr. 1. a anula, în urma unui recurs, o hotărâre judecătorească. 2. (rar) a sparge. 3. a scoate din uz și din inventar, a reforma (o mașină, un aparat etc.). II. refl. (despre vin) a-și pierde culoarea naturală în contact cu aerul. (< fr. casser)

casá (caséz, casát), vb. – A anula. Fr. casser.Der. casant, adj.; casație, s. f. (Arg., minunat, de calitatea întîi).

A CASÁ ~éz tranz. 1) (sentințe ale unei instanțe judecătorești inferioare) A anula în urma unui recurs sau a unui apel. 2) (lucruri vechi, mașini, aparate deteriorate etc.) A scoate din uz; a da la reformă; a reforma. 3) rar (obiecte fragile) A face să-și piardă integritatea (prin ciocnire, lovire, apăsare etc.). /<fr. casser

casà v. 1. a anula: a casa o judecată, un concurs; 2. a priva de un grad, a destitui: a casa un ofițer (=fr. casser).

cásă3 sf [At: LTR / Pl: ~se / E: fr casse] Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbare a culorii.

ca1 sf [At: COD. VOR. 26/9 / Pl: ~se, (reg) ~si, căși[1] / E: ml casa] 1 Clădire destinată pentru a servi de locuință omului. 2 (Îla) De ~ Făcut în casă1 (1). 3 (Pex) Clădire. 4-5 (Îe) (A avea) o ~ de copii (A avea) copii mulți. 6 (Îe) A-i fi cuiva ~a și masa masă A duce o viață ordonată și liniștită. 7 (Îe) A nu avea (nici) ~ și (nici) masă A duce o viață neregulată, plină de griji și frământări. 8 (Iuz; îs) Fată în ~ Servitoare. 9 (Iuz; îs) O pereche (sau un rând) de case Clădire mare, cu multe camere. 10 (Îas) Corp de clădire. 11 (Fig) Adăpost. 12 (Îvp) Cavitate a unor organe în corpul omenesc. 13 (Îvp; îs) ~sa sufletului Capul pieptului, unde se află organele respiratorii. 14 (Reg; fig) Rai. 15 (Reg; fig) Carapace. 16 (Reg; fig) Cochilie. 17 (Pop; îs) ~sa de păianjen Pânza păianjenului. 18 (Pop; fig; îs) ~sa apei Locul ocupat de apă într-o fântână. 19 (Reg) Cameră. 20 (Reg; îs) ~sa (cea sau a) mare Camera cea mai mare a unei case1 (1) țărănești, unde sunt primiți oaspeții. 21 (Reg; îs) ~sa (cea sau a) mică Cameră dintr-o casă1 (1) țărănească în care locuiește, de obicei, toată familia. 22 (Ban; spc) Bucătărie. 23-24 (Îs) ~ de veci Mormânt. 25 (Prc) Sicriu. 26 (Pan) Stupină. 27 (Pan) Placentă. 28-29 (Pop; pan) Corpul căruței sau al calului destinat transportului persoanelor sau obiectelor. 30 (Îs) ~sa morii Clădirea care adăpostește instalația pentru măcinat. 31 (Îs) ~sa pietrelor de moară Colacul de lemn sau de piatră unde sunt așezate pietrele morii. 32 (Îs) ~sa ascensorului Spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. 33 (Îs) ~sa scării Spațiu dintr-o clădire care adăpostește o scară. 34 Mică încăpere la o instalație de apă, de energie electrică etc., în care sunt instalate elementele de distribuție (vanele de închidere a apei, tabloul de distribuție a energiei electrice etc.). 35 (Îs) ~sa suveicii Spațiu sau cavitate lângă unul din capetele spatei, în care stă suveica și de unde este aruncată (mecanic) printre ițe. 36 (Iuz) Fiecare dintre cele 64 de câmpuri de pe table de șah Si: căsuță. 37 (La jocul de table) Partea în care fiecare dintre cei doi jucători trebuie să-și aducă piesele. 38 (Tip) Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter Si: caște. 39 (Reg) Coaja (găoacea) ghindei. 40 (Ast; pop) Steaua gamma din constelația Coroana boreală Si: (pop) coliba, cociorva. 41 Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie). 42 (Îs) ~ grea Familie numeroasă (și greu de întreținut). 43 Neam. 44 Dinastie. 45 (Înv; îs) ~ mare Familie de vază. 46 (Iuz) Totalitatea persoanelor care sunt în serviciul cuiva sau depind de acesta (ca partizani, favoriți, protejați etc.). 47 (Înv) Persoane care sunt în serviciul unui domnitor sau al unui demnitar. 48 (Înv; îs) Copil (sau fecior) din (în sau de) ~ Fiu de boier care făcea serviciu de paj la curtea domnească. 49 (Iuz; îs) ~ militară Aghiotanții, ofițerii de la curtea unui principe, a unui suveran. 50 (Iuz; îs) ~ civilă (a unui domnitor) Persoanele civile din serviciul curții, alcătuind anturajul suveranului. 51 Căsnicie (1). 52 (Îe) A ține ~ cu cineva A fi căsătorit. 53 (Îe) A face (sau a duce) ~ (bună) cu cineva A trăi (în bună înțelegere). 54 (Îe) A face o ~ A se căsători. 55 (Îe) A strica ~a cuiva A strica armonia dintre soți (determinându-i să divorțeze). 56 (Îe) A duce ~ bună cu ceva A se împăca bine cu ceva. 57 (Pop; îs) ~ neprimenită Căsnicie în care partenerii nu au mai fost căsătoriți anterior. 58 Gospodărie. 59 (Îs) ~ deschisă Casă1 (1) în care oricine este bine primit. 60 (Îe) A avea ~ și masă A fi căsătorit, având gospodărie proprie (și oarecare avere). 61 (Înv) Templu păgân. 62 (Îs) ~sa Domnului (lui Dumnezeu) Biserică. 63 (Iuz; îs) ~ obștească (sau ~sa Obștii) Eforie comunală sau a unei comunități (de proprietate) pentru administrarea unei averi în devălmășie. 64 (Înv; îs) ~ obștească, ~ de economieInstituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând, pentru acestea, mai ales dobândă. 65 (Iuz; îs) ~se de bolnavi sau de vindecare Spital. 66 (Iuz; îs) ~ de judecată Judecătorie. 67 (Iuz; îs) ~ de oaspeți sau de străini Han. 68 (Înv; îs) ~ de curvie, de curvăsărie Bordel. 69 (Îs) ~ nebunească sau de nebuni Ospiciu. 70 (Îs) ~ de ajutor reciproc Asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare. 71 (Îs) ~ de filme Instituție producătoare de filme cinematografice. 72 (Îs) ~ de cultură Instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative, etc. 73 (Îs) ~ de nașteri Instituție medico-sanitară în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată Si: maternitate. 74 (Îs) ~ de vegetație Construcție specială cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. 75 (Îs) ~ de odihnă Sanatoriu. 76 (Îs) ~ de modă Atelier de croitorie de lux. 77 (Reg; îs) ~sa satului Primărie. 78 (Îs) ~ de asigurare Societate de asigurare. 79 (Îs) Casa albă Rezidența președintelui S.U.A., la Washington. 80 (Fig) Președintele S.U.A. 81 (Pex) Personalul Casei albe (79). 82 (Înv) Administrația veniturilor și a cheltuielilor unor instituții Casa milei, Casa pensiilor. 83 (Îs) Specialitatea ~sei Produs specific al unui restaurant, sau al unei întreprinderi, al unei gospodine. corectată

  1. căși → căși, fiind monosilabic — Ladislau Strifler

cásă2 sf [At: LB / V: cássă, (reg) coáșă / E: it cassa, ger Kasse] 1-2 Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc. Si: seif. 3-5 Masă, pupitru sau birou într-un magazin unde se achită costul cumpărăturilor. 6-8 Ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc. 9-10 Sumă de bani de care dispune, la un moment dat, casieria unei instituții sau a unei întreprinderi. 11-12 (Îs) Plus (sau minus) de ~ Diferență în plus (sau în minus) rezultată la stabilirea încasărilor și plăților. 13 (Îs) Registru de ~ Registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. 14 (Îe) A face ~ A întocmi bilanțul încasărilor unei zile.

cáșă sf [At: DA / E: rs кaщa] Mâncare asemănătoare cu pilaful, preparată din arpacaș sau din mei, cu multă grăsime.

câș2, ~ă [At: ADAM, S. 160 / Pl: ~i, ~e / E: câși (pll câs < bg кyc „scurt”)] 1 a (Reg) Care este lipsit de unul sau de mai multe degete Si: ciung. 2 a (Reg) Care are o infirmitate la mână. 3-4 a, av (Fam) Strâmb.

CÁSĂ1, case, s. f. 1. Clădire care servește drept locuință. ◊ Loc. adj. De casă = făcut în casă1. ◊ Expr. (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulți. A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită. A nu avea (nici) casă, nici (masă) = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări. ♦ (Reg.) Cameră, odaie. ◊ Casă de veci = mormânt. 2. Încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație. ◊ Casa ascensorului = spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. Casa scării = spațiul dintr-o clădire în care se găsește scara. 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter. 4. Gospodărie. 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ♦ Dinastie; neam. 6. Căsnicie, menaj. ◊ Expr. A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine. A duce casă bună cu ceva = a se împăca bine cu ceva. 7. (Urmat de determinări) Nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc. ◊ Casă de economii = instituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru acestea mai ales dobândă. Casă de ajutor reciproc = asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute prin depunerile lor lunare. Casă de filme = instituție producătoare de filme cinematografice. Casă de cultură = instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etc. Casă de nașteri = instituție medico-sanitară, în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată. Casă de vegetație = construcție specială, cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. ♦ Specialitatea casei = produs specific al unei întreprinderi, al unei gospodine. 8. Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. – Lat. casa.

arată toate definițiile

Intrare: câș
câș1 (adj.) adjectiv adverb
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câș
  • câșul
  • câșu‑
  • câșă
  • câșa
plural
  • câși
  • câșii
  • câșe
  • câșele
genitiv-dativ singular
  • câș
  • câșului
  • câșe
  • câșei
plural
  • câși
  • câșilor
  • câșe
  • câșelor
vocativ singular
plural
câj adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câj
  • câjul
  • câju‑
  • câ
  • câja
plural
  • câji
  • câjii
  • câje
  • câjele
genitiv-dativ singular
  • câj
  • câjului
  • câje
  • câjei
plural
  • câji
  • câjilor
  • câje
  • câjelor
vocativ singular
plural
Intrare: casă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ca
  • casa
plural
  • case
  • casele
genitiv-dativ singular
  • case
  • casei
plural
  • case
  • caselor
vocativ singular
plural
Intrare: cașă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cașă
  • cașa
plural
genitiv-dativ singular
  • cașe
  • cașei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cașa
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cașa
  • cașaua
plural
genitiv-dativ singular
  • cașale
  • cașalei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: casa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • casa
  • casare
  • casat
  • casatu‑
  • casând
  • casându‑
singular plural
  • casea
  • casați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • casez
(să)
  • casez
  • casam
  • casai
  • casasem
a II-a (tu)
  • casezi
(să)
  • casezi
  • casai
  • casași
  • casaseși
a III-a (el, ea)
  • casea
(să)
  • caseze
  • casa
  • casă
  • casase
plural I (noi)
  • casăm
(să)
  • casăm
  • casam
  • casarăm
  • casaserăm
  • casasem
a II-a (voi)
  • casați
(să)
  • casați
  • casați
  • casarăți
  • casaserăți
  • casaseți
a III-a (ei, ele)
  • casea
(să)
  • caseze
  • casau
  • casa
  • casaseră
Intrare: Casă
Casă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Casă
Intrare: casă-muzeu
casă-muzeu substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casă-muzeu
  • casa-muzeu
plural
  • case-muzeu
  • casele-muzeu
genitiv-dativ singular
  • case-muzeu
  • casei-muzeu
plural
  • case-muzeu
  • caselor-muzeu
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-casă
gândac-de-casă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-ca
  • gândacul-de-ca
plural
  • gândaci-de-ca
  • gândacii-de-ca
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-ca
  • gândacului-de-ca
plural
  • gândaci-de-ca
  • gândacilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-casă
molie-de-casă substantiv feminin
  • silabație: -li-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-ca
  • molia-de-ca
plural
  • molii-de-ca
  • moliile-de-ca
genitiv-dativ singular
  • molii-de-ca
  • moliei-de-ca
plural
  • molii-de-ca
  • moliilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: sporiul-casei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sporul-casei
plural
genitiv-dativ singular
  • sporului-casei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: huhurez-de-casă
huhurez-de-casă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huhurez-de-ca
  • huhurezul-de-ca
plural
  • huhurezi-de-ca
  • huhurezii-de-ca
genitiv-dativ singular
  • huhurez-de-ca
  • huhurezului-de-ca
plural
  • huhurezi-de-ca
  • huhurezilor-de-ca
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

câș câj

etimologie:

  • câși (pluralul lui *câs, din limba bulgară kus „scurt”)
    surse: DEX '09 DEX '98

gândac-de-casă

etimologie:

huhurez-de-casă

etimologie: