RULOTĂ, rulote, s. f. Vehicul cu două sau patru roți, remorcat la un autoturism și dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit. – Din fr. roulotte.

rulotă sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~te / E: fr roulotte] 1 (Nob) Balustradă la docuri. 2 Vehicul remorcat la un autoturism și dotat cu elemente de confort propriu unei mici camere de locuit.

RULOTĂ, rulote, s. f. Vehicul cu două roți, remorcat la un autoturism și dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit. – Din fr. roulotte.

RULOTĂ s.f. Automobil sau remorcă amenajată ca locuință. [< fr. roulotte].

RULOTĂ s. f. vehicul-remorcă de turism, pe două roți, amenajat ca locuință. (< fr. roulotte)

RULOTĂ ~e f. Vehicul (cu două roți) remorcat de un autoturism și dotat cu cele necesare unei mici camere de locuit. /<fr. roulotte

casă-rulotă s. f. Casă-remorcă ◊ „Case-rulote ca ale țiganilor din Occident.” Ap. 78/93 p. 22 (din casă + rulotă)

rulotă-dormitor s. f. Rulotă amenajată ca dormitor ◊ „Este vorba de rulota-dormitor «Albina» cu 10 paturi, instalată pe șasiul unui autocamion (fiind semiremorcată) care asigură condiții confortabile de locuit și odihnă lucrătorilor de pe șantierele de drumuri naționale.” Sc. 25 VII 75 p. 5 (din rulotă + dormitor)

rulotă s. f., g.-d. art. rulotei; pl. rulote

rulotă s. f., g.-d. art. rulotei; pl. rulote

rulotă s. f., pl. rulote