casierie sf [At: DA ms / P: ~si-e~ / Pl: ~ii / E: casier + -ie] 1 Loc într-o întreprindere sau într-o instituție unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. 2 Serviciu într-o instituție care se ocupă cu primirea păstrarea și distribuirea banilor. 3 (Iuz; îs) ~ia centrală a Statului Trezorerie. 4 (Rar) Funcția casierului sau a casieriței.

CASIERIE, casierii, s. f. Încăpere într-o întreprindere sau instituție, unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. – Pronunțat: -si-e-.

CASIERIE, casierii, s. f. Încăpere, serviciu într-o întreprindere sau instituție, unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. [Pr.: -si-e-] – Din casier + suf. -ie.

CASIERIE s.f. Loc unde se păstrează casa de bani și se fac operațiile de casă într-o întreprindere, într-o instituție etc. [Gen. -iei. / < casier + -ie].

CASIERIE s. f. serviciu, birou unde se efectuează operații de casă (2). (< casier + -ie)

CASIERIE ~i f. 1) Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările și plățile; casă. 2) Încăpere unde își are sediul acest serviciu. [Art. casieria; G.-D. casieriei; Sil. -si-e-ri-e] /casier + suf. ~ie

*casieríe f. (d. casier). Funcțiunea de casier. Localu în care e casa de banĭ saŭ administrațiunea financiară a statuluĭ, a uneĭ societățĭ ș. a.

cassierie f. 1. funcțiunea cassierului; 2. locul unde se ține cassa de bani.

casierie (desp. -si-e-) s. f., art. casieria, g.-d. art. casieriei; pl. casierii, art. casieriile (desp. -ri-i-)

casierie (-si-e-) s. f., art. casieria, g.-d. art. casieriei; pl. casierii, art. casieriile

casierie s. f. (sil. -si-e-), art. casieria, g.-d. art. casieriei; pl. casierii, art. casieriile

casierie (i-e)