5 intrări

Articole pe această temă:

56 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. și verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, așa a și făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu pățești și tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) O cameră și mai mare.Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic. 4. (În propoziții negative) Nici. Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi și spuse. 2. Deja. Masa se și pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) Este voinic și tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu” exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. Doi și cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) Șaizeci și opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei și paisprezece. (Indică adăugarea unei cantități) Plus. Unu și jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) Binele și răul. 4. (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) A adus și vin, și mâncare, și cărți. ♦ (În repetiții, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul și vorbește și vorbește. 5. (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide ușa și intră. 6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... Are în mână și pâinea, și cuțitul. 7. (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) Și a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Și ce vrei să faci acum?Expr. Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are? ♦ (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în ușă...Și?Mă duc să deschid. 8. (Precedat de adv. „ca” are funcție comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca și la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca și sfârșită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic. III. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă și nu o lua în serios.Lat. sic.

ȘI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. și verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, așa a și făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu pățești și tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) O cameră și mai mare.Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic. 4. (În propoziții negative) Nici. Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi și spuse. 2. Deja. Masa se și pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) Este voinic și tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu” exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. Doi și cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) Șaizeci și opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei și paisprezece. ♦ (Indică adăugarea unei cantități) Plus. Unu și jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) Binele și răul. 4. (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) A adus și vin, și mâncare, și cărți. ♦ (În repetiții, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul și vorbește și vorbește. 5. (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide ușa și intră. 6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... Are în mână și pâinea, și cuțitul. 7. (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) Și a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Și ce vrei să faci acum?Expr. Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în ușă... – Și? – Mă duc să deschid. (Precedat de adv. „ca” are funcție comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca și la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca și sfârșită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic. III. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă și nu o lua în serios.Lat. sic.

ȘI1 adv. (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. și verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr. Primi cu toată mulțumirea, ca imul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8. Pe înserate și vine la dînsa. CREANGĂ, P. 173. Așadar, curînd se și însură. NEGRUZZI, S. I 72. De aș ști că mă vei și omorî nu pot să tac. id. ib. 147. Dar de va și muri cineva. scapă de dișărtăciunile lumii. DRĂGHICI, R. 72. ♦ (De obicei în legătură cu «așa») întocmai, exact.Cum zicea el, așa se și făcea. ISPIRESCU, L. 183; Precum au zis, așa au și făcut. EMINESCU, N. 10. 2. Pe deasupra, în plus, încă. Ai voit, amice... să citesc eu, în manuscript, cartea... după citire, să-mi și dau părerea asupră-i. ODOBESCU, S. III 9. De-i și păți ceva, numai tu să știi. NEGRUZZI, S. I 251. ◊ (Întărit prin «mai» sau «încă») Încheagă brînză... mănîncă toată iarna, mai și vinde. STANCU, D. 97. Mircea este silit a primi încă și suzeranitatea Porții. BĂLCESCU, O. II 13. Ba încă și dai dreptate părerilor felurite. CONACHI, P. 281. 3. (Înaintea unui membru al propoziției care trebuie scos în relief) Chiar, încă, de asemenea. Parfumul trecutului, forța suvenirilor dau parcă un suflet și locurilor unde ai trăit. BART, E. 394. Că și eu nădăjduiesc să mă întorc. ISPIRESCU, L. 9. Bar și sărac așa ca în anul acesta... niciodată n-am fost. CREANGĂ, A. 71. Printre tomuri brăcuite așezat și el un brac. EMINESCU, O. I 134. Vezi să nu păți și tu ca simigiul. ODOBESCU, S. III 10. Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite. ALEXANDRESCU, M. 22. ♦ (Purtînd accentul în frază, pe lîngă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) Harap-Alb vede altă drăcărie și mai mare. CREANGĂ, P. 241. Se pregătesc ca într-o «școală», pentru alte lupte mai mari, ce îi așteaptă, cu o nație și mai barbară, și mai puternică. BĂLCESCU, O. I 12. ◊ Loc. adj. și adv. (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic, mai mult. Din spătoși, vătafii au devenit și mai și... Crapă de sănătate. PAS, I. II 256. Scorpia ospătă pe Făt-Frumos și mai și decît Gheonoaia. ISPIRESCU, L. 6. Numai iată ce vede Harap-Alb altă bîzdîganie și mai și. CREANGĂ, P. 244. Și pe urmă gropile pentru lupi, pe care făgăduise să le arate, erau și mai și. CONTEMPORANUL, VIIII 98. 4. (În propoziții negative) Nici. însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. ISPIRESCU, L. 8. Vor veni cu oști străine... și poate și măriei-tale nu-i va fi bine. NEGRUZZI, S. I 139. II. (Cu sens temporal) 1. (Arată că acțiunea verbului înaintea căruia se află se desfășoară sau s-a desfășurat în termenul cel mai scurt posibil față de o acțiune anterioară) Imediat, îndată, pe loc. O mătușă sihastră, Cum îl văzu, îi și zise. ISPIRESCU, L. 357. Să-mi dai bani de cheltuială... ca să și pornesc, fără zăbavă. CREANGĂ, P. 185. Cum îi ajunge în răscrucile drumului, ai să și dai de grădina ursului. id. ib. 215. Iată-n zori c-au și plecat pe-un cal alb ne-ncălecat. ALECSANDRI, P. I 28. 2. (Așezat înaintea unui verb arată că acțiunea lui s-a realizat mai repede decît era de așteptat) Deja. Masa se și punea în grădină sub o alee lungă de aluni. HOGAȘ, DR. II 104. Craiul, pe de altă parte, și ajunsese acasă. CREANGĂ, P. 186.

ȘI2 conj. I. (Cu funcțiune coordonatoare copulativă) Leagă două părți de același fel ale unei propoziții. Cum vine de la munte Blestemînd Și lăcrămînd, Toți ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni. TOPÎRCEANU, B. 54. Hora de fete și neveste tinere s-a încheiat. HOGAȘ, DR. II 185. Era voinic și tinerel. COȘBUC, P. I 281. Teamă mi-e că, acordîndu-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine, o, iscusite vînătorule! ODOBESCU, S. III 9. Parnasul și Olimpul cu fală se priviră. ALEXANDRESCU, M. 27. ◊ (Popular, urmat pleonastic de prep. «cu») Mamă-sa și cu nevastă-sa ședeau acasă. RETEGANUL, P. V. 73. Vine un urs și cu un lup. SBIERA, P. 11. Zmeu și cu zmeoaică, Leu și cu leoaică. TEODORESCU, P. P. 401. Iar ăl ungurean Și cu cel vrîncean, Mări, se vorbiră Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI, P. P. 1. 2. (Împreună cu prep. «cu» exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. Doi și cu trei fac cinci. ◊ (Rar, fără «cu») Două și două fac patru. HASDEU, R. V. 162. ♦ Ajută la formarea numeralelor de la douăzeci și unu pînă la nouăzeci și nouă. Se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier. ISPIRESCU, L. 1. Răzvanel... Nu mă sărăci de tot!... Taleri trei mii patru sute cincizeci și șapte. HASDEU, R. V. 70. ♦ Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legînd partea zecimală de întreg. Trei și paisprezece. ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. Ora două și jumătate. Taleri trei mii... ș-un zlot. HASDEU, R. V. 110. Leagă două substantive între care există o corespondență, o potrivire, o echivalență etc. Binele și răul. Adevărul și minciuna.De trei ori potcovii calul, Urcînd la puicuța dealul; Potcoava și icosarul, Caiaua și gologanul. ȘEZ. I 141. 4. Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerații, ajută la scoaterea lui în evidență. Scoală-te, c-am găsit și secure, și frînghie, și sfredel. CREANGĂ, P. 134. Eu? îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul. EMINESCU, O. I 147. ♦ (În repetiții, folosit ca procedeu stilistic mai ales în povestiri) Merse Făt-Frumos, merse și iar merse, cale lungă și mai lungă. ISPIRESCU, L. 5. Dacă văzură și văzură că el nu răspunde... merseră la dînsul. id. ib. 247. Și merg ei și merg cale lungă să le-ajungă. CREANGĂ, P. 207. Vai de mine și de mine, Harap-Alb, zise sfînta Duminecă. id. ib. 222. ◊ Expr. Cîte și (mai) cîte v. cît5 (III). 5. Leagă două propoziții de același fel, indicînd o completare, un adaos, o precizare nouă. Și mi se strînge inima cum stau și ascult. COȘBUC, P. I 263. Tatăl tău de aci înainte e bătrîn și o să te ridicăm pe tine în scaun. ISPIRESCU, L. 3. Încalecă și pornește cu bucurie. CREANGĂ, P. 185. N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă. EMINESCU, O. I 132. De-abia apucasem a adormi și un vis fantastic veni. NEGRUZZI, S. I 60. 6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atît... cît..., nu numai... ci și... Stăpîne... să te ții bine și în scări și de coama mea. ISPIRESCU, L. 7. Are atunci în mînă și pînea și cuțitul. CREANGĂ, P. 248. Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste. EMINESCU, O. I 148. Pe o lege dată Și scaiul și trandafirul răsar și cresc totodată. CONACHI, P. 258. 7. În stilul epic și popular, mai ales în povestiri, se așază la începutul frazei pentru a indica continuitatea desfășurării faptelor. Și dac-a fost pețită des, E lucru tare cu-nțeles. COȘBUC, P. I 54. Și pe urmă a făcut aluzie aproape pe față la un alt amic. CARAGIALE, M. 258. Și fiul craiului, nemaiputînd struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. CREANGĂ, P. 186. Și întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. EMINESCU, O. I 91. Și de drag te-aș semăna, Și cu drag te-aș secera, Și te-aș face stog în prag, Și te-aș îmblăti cu drag, Și te-aș cerne prin sprîncene, Și te-aș frămînta-n inele, Și te-aș da inimei mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 8. ♦ (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior). Și cine este trădător, stimabile? CARAGIALE, O. I 160. Și cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în bătaie de joc? CREANGĂ, P. 83. Și să-l mai ascund se poate, cînd arde și mă topește? CONACHI, P. 83. ◊ Expr. Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are? Are să se supere. – Ei și? ♦ (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Da ce-a fost pe aici, copile? – Ce să fie, mămucă? Ia, cum te-ai dus d-ta de-acasă... s-aude cineva bătînd la ușă.- Și? CREANGĂ, P. 27. 8. Precedat de adv. «ca» are funcțiune comparativă. a) (Stabilește o asemănare exactă, o egalitate) La fel ca, întocmai ca, tot așa ca. Știu eu o poiană în pădure, chiar aici pe aproape; să tragem acolo... sîntem ca și în casă la noi. CREANGĂ, P. 128. La vînătorie, ca și la multe altele, eu mă pricep cam tot atîta precît se pricepea vestitul ageamiu. ODOBESCU, S. III 9. El se mira că o iubește ca și în ziua cînd culese cea întîi dulce sărutare. NEGRUZZI, S. I 21. b) (Stabilește o asemănare aproximativă) Aproape, aproximativ. De asta îți este? Las’ pe mine, că treaba este ca și sfîrșită. ISPIRESCU, L. 77. Aș! asta să moară! răspunse ea suspinînd. Adevărat că acum e ca și moartă. EMINESCU, N. 21. c) (În loc. conj.) Ca și cînd = parcă. Ca și cum v. cum2 (2). II. (Cu funcțiune coordonatoare adversativă; popular) Ci, iar, dar, însă. Te-aș lăsa și-mi e cu jale, Te-aș iubi și nu-ndrăznesc. COȘBUC, P. I 76. Lipsești dinaintea mea, spînule! Doar n-am venit pentru tine, ș-am venit pentru Harap-Alb. CREANGĂ, P. 277. Ar striga... și nu se-ndură. EMINESCU, O. I 104. Voiam să plîng și nu puteam. NEGRUZZI, S. I 57. Fetelor, pupa-v-aș gura, Nu la toate și la una. ȘEZ. XIV 165. III. (Cu funcțiune coordonatoare conclusivă) Deci, prin urmare. Asta-i șagă și nu-mi pasă. SADOVEANU, O. II 103.

ȘI1 conj. 1. (cu funcție coordonătoare) 1) (exprimă un raport copulativ) Eu și tu. E și frumos și deștept.Ei și? ce-mi pasă mie? Ce importanță are? 2) (exprimă un raport aditiv sau asociativ, formând numerale cardinale, numerale zecimale etc.) Treizeci și patru. Cinci întregi și două zecimi.Și cu plus. 3) (exprimă un raport adversativ) Dar; iar; însă. Îl aude și nu-l vede. 4) (exprimă un raport concluziv) Deci; prin urmare; de aceea. Am spus că fac și voi face. 5) (stabilește legătura cu cele spuse anterior, mai ales, la începutul unei propoziții interogative) Și unde ai mai auzit aceasta? 2. (cu funcție subordonatoare) pop. (exprimă un raport concesiv) Deși; cu toate că; măcar că. Și a știut dar n-a spus. /<lat. sic

ȘI2 adv. De acum. S-a și dus. Se și arată în prag. /<lat. sic

și conj. 1. leagă între ele părțile cuvântului: eu și tu; 2. în corelațiune cu cum: cum e sacul și petecul; 3. asemenea: și noi ne ducem; 4. deja: s’a și dus; 5. mult: câte alte ponosuri și mai și CAR. [Lat. SIC, așa].

2) și conj. copulativă (lat. sîc, așa; it. sĭ, da; fr. pv. sp. si, pg. sim. Vfr. însemna „și”. V. sic). Împreună cu, plus, cu: oameniĭ și animalele, ziŭa și noaptea, apa și uscatu. (Greșit orĭ de prisos și cu: eu și cu tine). Adv. Asemenea: plec și eŭ, și eŭ am fost. Deja, pe loc: cum a auzit, a și plecat, a și zis. Ĭar, dar, pe cînd: țara pĭere, și baba se pĭaptănă. Tot așa, de o potrivă: cum e sfîntu, și (saŭ așa și saŭ tot așa și) tămîĭa. Eĭ, și? locuțiune pin care cerĭ să se continue povestirea întrebînd ce-a maĭ fost saŭ pin care sfidezĭ: Eĭ, și? Ce maĭ zicea el? A zis că va reclama! – Eĭ și? (adică: Ce e cu asta? Nu-mĭ pasă!). Și așa, 1. și fără asta: sîntem fericițĭ și așa; 2. cu asta, de aceĭa: a auzit c’am sosit, și așa a venit. Și dacă, chear așa să fie, nu-mĭ pasă: Fugĭ, că te vede! – Și dacă! (V. deși). Și maĭ și, și maĭ mare (orĭ mic) încă, și maĭ intens, și maĭ breaz: acesta e și maĭ și, asta (de ex., o surpriză) e și maĭ și.

SE pron. refl. 1. (Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă) Se ascunde sub pod. 2. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive) Se îmbolnăvi de ochi. 3. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce) Se ghiontesc. 4. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice) S-a luptat cu zmeul. 5. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale) Să se dea dispoziții.Lat. se.

SÍE pron. refl. (Forma accentuată de dat., pers. 3, pentru toate genurile; înv.) Sieși. – Lat. sibi.

SÍEȘI pron. refl. (Forma accentuată de dat., pers. 3, pentru toate genurile) Lui însuși, ei însăși. [Pr.: si-eși] – Sie + și.

SINE pron. refl. (Forma accentuată de acuz. pers. 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin „însuși”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau, înv., „pre”, având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede. 2. (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) Păstrează totul pentru sine însăși. ◊ Expr. De la sine = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând. – Lat. se (după mine, tine).

SE pron. refl. 1. (Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă) Se ascunde sub pod. 2. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive) Se îmbolnăvi de ochi. 3. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce) Se ghiontesc. 4. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice) S-a luptat cu zmeul. 5. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale) Să se dea dispoziții. – Din lat. se.

SÍE pron. refl. (Forma accentuată de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Lui însuși, ei însăși. – Lat. sibi.

SÍEȘI pron. refl. (Forma accentuată de dat., pers. 3, pentru toate genurile) Lui însuși, ei însăși. [Pr.: sí-eși] – Sie + [î]și.

SÍNE pron. refl. (Forma accentuată de acuz. pers. 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin „însuși”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau înv. „pre”, având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede. 2. (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) Păstrează totul pentru sine însăși.Expr. De la sine = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând. – Lat. se (după mine, tine).

SE pron. refl. (Forma neaccentuată de acuz. pers. 3 pentru toate genurile și numerele) 1. Arată că persoana care face lucrarea este aceea care o și suferă. Se făcu un lup și se ascunse sub pod. ISPIRESCU, L. 13. Cei tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi. EMINESCU, O. I 56. ◊ (Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive) Abia trecură patru luni... și el se bolnăvi de ochi. NEGRUZZI, S. I 54. ◊ (Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce) Pitiți șoptesc în umbră; Se ghiontesc, rîd pe-nfundate. IOSIF, V. 46. (Una dintre persoanele angajate în acțiune are rol de subiect, iar cealaltă rol de complement introdus prin prep. «cu») Îi spune toată întîmplarea, după cum se înțelesese cu baba. CREANGĂ, P. 177. 2. Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice. Din zări un tînăr călător, Sosind pe-acolo, s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281. 3. Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale. Se vede că a avut vro ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5. Va suferi să se calce astfel jurămintele? NEGRUZZI, S. I 51. Cînd se născu copilul ce s-aștepta să vie. ALEXANDRESCU, M. 4.

SÍEȘI pron. refl. (Forma accentuată de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Ce spune marele poet despre bătrînul său prietin se potrivește și sieși. SADOVEANU, E. 57.

SÍNE pron. refl. (Forma accentuată de acuz. pers. 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin «însuși») 1. (Precedat de prep. «pe» sau, învechit, «pre», avînd funcțiune de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede cît îi de frumușel. CREANGĂ, P. 244. Începu a se întreba pre sine ce gînganie bipedă este el pe lume. NEGRUZZI, S. I 202. 2. (Precedat de prepoziții, are funcțiune de atribut, complement indirect sau circumstanțial) În fond nu avea sentimente de dragoste decît pentru sine însăși. REBREANU, R.I 186. S-a uitat lung pe foaia lui înainte de a o iscăli, a zîmbit mulțumit de sine, apoi a iscălit. CARAGIALE, O. II 244. La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă... Cînd pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns. EMINESCU, O. I 132. Te strînge-n brațe la sine De rîde inima-n tine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 13. ◊ Expr. De la sine = fără ajutorul nimănui, neîndemnat de nimeni, prin propriile forțe. A-și reveni în sine v. reveni. ◊ (Învechit și arhaizant, compus cu forma neaccentuată a pron. refl. «-și», mai rar cu formele neaccentuate ale pron. pers. «-mi», «-ți» etc.) Doamna Ecaterina Bălușescu, aceea pe care nu pot eu s-o sufăr, aceea care nu se uită niciodată la mine, care privește parcă în sineși, parcă se coboară în sufletu-i măreț, înfășurat într-o mîndrie de gheață. SADOVEANU, O. V 685. Dacă cumva vrei să dormi și nu-ți vine de sineși somnul, apoi pune capul pe pernă și ascultă. ODOBESCU, S. III 44. Noi de sine-ne să facem o despărțire. GHICA, A. 156.

arată toate definițiile

Intrare: și (adv.)
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • și
  • ș‑
Intrare: și (conj.)
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • și
  • ș‑
Intrare: iarba-datului-și-a-faptului
iarba-datului-și-a-faptului substantiv feminin articulat (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarba-datului-și-a-faptului
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbii-datului-și-a-faptului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: punct și virgulă
punct și virgulă substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punct și virgulă
  • punctul și virgula
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: sine
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P95)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • sine
  • se
  • sinea
  • sine
  • se
  • sinea
plural
  • sine
  • se
  • sinea
  • sine
  • se
  • sinea
genitiv-dativ singular
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
plural
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

și (adv.)

  • comentariu Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pronume reflexiv etc. și verb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Are sens modal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. În adevăr, cu adevărat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chiar (adv.) 5 exemple
      exemple
      • Primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Pe înserate și vine la dînsa. CREANGĂ, P. 173.
        surse: DLRLC
      • Așadar, curînd se și însură. NEGRUZZI, S. I 72.
        surse: DLRLC
      • De aș ști că mă vei și omorî nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147.
        surse: DLRLC
      • Dar de va și muri cineva... scapă de dișărtăciunile lumii. DRĂGHICI, R. 72.
        surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Cum zicea el, așa se și făcea. ISPIRESCU, L. 183.
          surse: DLRLC
        • Precum au zis, așa au și făcut. EMINESCU, N. 10.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Pe deasupra, în plus.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încă 6 exemple
      exemple
      • După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Ai voit, amice... să citesc eu, în manuscript, cartea... după citire, să-mi și dau părerea asupră-i. ODOBESCU, S. III 9.
        surse: DLRLC
      • De-i și păți ceva, numai tu să știi. NEGRUZZI, S. I 251.
        surse: DLRLC
      • Încheagă brînză... mănîncă toată iarna, mai și vinde. STANCU, D. 97.
        surse: DLRLC
      • Mircea este silit a primi încă și suzeranitatea Porții. BĂLCESCU, O. II 13.
        surse: DLRLC
      • Ba încă și dai dreptate părerilor felurite. CONACHI, P. 281.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Pe lângă acestea, de asemenea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chiar (adv.) încă 7 exemple
      exemple
      • Vezi să nu pățești și tu ca mine.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Parfumul trecutului, forța suvenirilor dau parcă un suflet și locurilor unde ai trăit. BART, E. 394.
        surse: DLRLC
      • Că și eu nădăjduiesc să mă întorc. ISPIRESCU, L. 9.
        surse: DLRLC
      • Dar și sărac așa ca în anul acesta... niciodată n-am fost. CREANGĂ, A. 71.
        surse: DLRLC
      • Printre tomuri brăcuite așezat și el un brac. EMINESCU, O. I 134.
        surse: DLRLC
      • Vezi să nu pați și tu ca simigiul. ODOBESCU, S. III 10.
        surse: DLRLC
      • Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite. ALEXANDRESCU, M. 22.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Harap-Alb vede altă drăcărie și mai mare. CREANGĂ, P. 241.
          surse: DLRLC
        • Se pregătesc ca într-o «școală», pentru alte lupte mai mari, ce îi așteaptă, cu o nație și mai barbară, și mai puternică. BĂLCESCU, O. I 12.
          surse: DLRLC
        • O cameră și mai mare.
          surse: DEX '09
        • 1.3.1.1. locuțiune adjectivală (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
          exemple
          • Din spătoși, vătafii au devenit și mai și... Crapă de sănătate. PAS, I. II 256.
            surse: DLRLC
          • Scorpia ospătă pe Făt-Frumos și mai și decît Gheonoaia. ISPIRESCU, L. 6.
            surse: DLRLC
          • Numai iată ce vede Harap-Alb altă bîzdîganie și mai și. CREANGĂ, P. 244.
            surse: DLRLC
          • Și pe urmă gropile pentru lupi, pe care făgăduise să le arate, erau și mai și. CONTEMPORANUL, VIIII 98.
            surse: DLRLC
    • 1.4. În propoziții negative:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nici (adv.) 2 exemple
      exemple
      • Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Vor veni cu oști străine... și poate și măriei-tale nu-i va fi bine. NEGRUZZI, S. I 139.
        surse: DLRLC
  • 2. Are sens temporal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Pe loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imediat (adv.) îndată 4 exemple
      exemple
      • O mătușă sihastră, Cum îl văzu, îi și zise. ISPIRESCU, L. 357.
        surse: DLRLC
      • Să-mi dai bani de cheltuială... ca să și pornesc, fără zăbavă. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
      • Cum îi ajunge în răscrucile drumului, ai să și dai de grădina ursului. CREANGĂ, P. 215.
        surse: DLRLC
      • Iată-n zori c-au și plecat pe-un cal alb ne-ncălecat. ALECSANDRI, P. I 28.
        surse: DLRLC
    • 2.2. deja
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Masa se și punea în grădină sub o alee lungă de aluni. HOGAȘ, DR. II 104.
        surse: DLRLC
      • Craiul, pe de altă parte, și ajunsese acasă. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC

etimologie:

și (conj.) conjuncție

  • 1. Este marcă a coordonării copulative.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Leagă două părți de același fel ale unei propoziții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 9 exemple
      exemple
      • Cum vine de la munte Blestemînd Și lăcrămînd, Toți ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni. TOPÎRCEANU, B. 54.
        surse: DLRLC
      • Hora de fete și neveste tinere s-a încheiat. HOGAȘ, DR. II 185.
      • Era voinic și tinerel. COȘBUC, P. I 281.
      • Teamă mi-e că, acordîndu-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine, o, iscusite vînătorule! ODOBESCU, S. III 9.
      • Parnasul și Olimpul cu fală se priviră. ALEXANDRESCU, M. 27.
      • popular Mamă-sa și cu nevastă-sa ședeau acasă. RETEGANUL, P. V. 73.
      • popular Vine un urs și cu un lup. SBIERA, P. 11.
      • popular Zmeu și cu zmeoaică, Leu și cu leoaică. TEODORESCU, P. P. 401.
      • popular Iar ăl ungurean Și cu cel vrîncean, Mări, se vorbiră Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI, P. P. 1.
    • 1.2. Împreună cu prepoziția „cu” exprimă relația operației matematice a adunării.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plus 2 exemple
      exemple
      • Doi și cu trei fac cinci.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • rar Două și două fac patru. HASDEU, R. V. 162.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Șaizeci și opt.
          surse: DEX '09
        • Se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier. ISPIRESCU, L. 1.
          surse: DLRLC
        • Răzvane!... Nu mă sărăci de tot!... Taleri trei mii patru sute cincizeci și șapte. HASDEU, R. V. 70.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Trei și paisprezece.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.3. Indică adăugarea unei cantități.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plus 2 exemple
        exemple
        • Ora două și jumătate.
          surse: DLRLC
        • Taleri trei mii... ș-un zlot. HASDEU, R. V. 110.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Binele și răul. Adevărul și minciuna.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De trei ori potcovii calul, Urcînd la puicuța dealul; Potcoava și icosarul, Caiaua și gologanul. ȘEZ. I 141.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A adus și vin, și mâncare, și cărți.
        surse: DEX '09
      • Scoală-te, c-am găsit și secure, și frînghie, și sfredel. CREANGĂ, P. 134.
        surse: DLRLC
      • Eu? îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Este folosită în repetiții, ca procedeu stilistic.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Ia cuvântul și vorbește și vorbește.
          surse: DEX '09
        • Merse Făt-Frumos, merse și iar merse, cale lungă și mai lungă. ISPIRESCU, L. 5.
          surse: DLRLC
        • Dacă văzură și văzură că el nu răspunde... merseră la dînsul. ISPIRESCU, L. 247.
          surse: DLRLC
        • Și merg ei și merg cale lungă să le-ajungă. CREANGĂ, P. 207.
          surse: DLRLC
        • Vai de mine și de mine, Harap-Alb, zise sfînta Duminecă. CREANGĂ, P. 222.
          surse: DLRLC
        • 1.4.1.1. expresie Câte și (mai) câte.
          surse: DLRLC
    • 1.5. Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Deschide ușa și intră.
        surse: DEX '09
      • Și mi se strînge inima cum stau și ascult. COȘBUC, P. I 263.
        surse: DLRLC
      • Tatăl tău de aci înainte e bătrîn și o să te ridicăm pe tine în scaun. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Încalecă și pornește cu bucurie. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
      • N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
      • De-abia apucasem a adormi și un vis fantastic veni. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
    • 1.6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Stăpîne... să te ții bine și în scări și de coama mea. ISPIRESCU, L. 7.
        surse: DLRLC
      • Are atunci în mînă și pînea și cuțitul. CREANGĂ, P. 248.
        surse: DLRLC
      • Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
      • Pe o lege dată Și scaiul și trandafirul răsar și cresc totodată. CONACHI, P. 258.
        surse: DLRLC
    • 1.7. În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Și a plecat fiul de împărat mai departe.
        surse: DEX '09
      • Și dac-a fost pețită des, E lucru tare cu-nțeles. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Și pe urmă a făcut aluzie aproape pe față la un alt amic. CARAGIALE, M. 258.
        surse: DLRLC
      • Și fiul craiului, nemaiputînd struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • Și întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Și de drag te-aș semăna, Și cu drag te-aș secera, Și te-aș face stog în prag, Și te-aș îmblăti cu drag, Și te-aș cerne prin sprîncene, Și te-aș frămînta-n inele, Și te-aș da inimei mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 8.
        surse: DLRLC
      • 1.7.1. Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Și ce vrei să faci acum?
          surse: DEX '09
        • Și cine este trădător, stimabile? CARAGIALE, O. I 160.
          surse: DLRLC
        • Și cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în bătaie de joc? CREANGĂ, P. 83.
          surse: DLRLC
        • Și să-l mai ascund se poate, cînd arde și mă topește? CONACHI, P. 83.
          surse: DLRLC
        • 1.7.1.1. expresie Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are?
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Are să se supere. – Ei și?
            surse: DLRLC
      • 1.7.2. Întrebuințat singur, în dialog, este un îndemn pentru continuarea unei povestiri.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Da ce-a fost pe aici, copile? – Ce să fie, mămucă? Ia, cum te-ai dus d-ta de-acasă... s-aude cineva bătînd la ușă. – Și? CREANGĂ, P. 27.
          surse: DLRLC
    • 1.8. Precedat de adverbul „ca” are funcție comparativă.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.8.1. La fel ca, întocmai ca.
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Știu eu o poiană în pădure, chiar aici pe aproape; să tragem acolo... sîntem ca și în casă la noi. CREANGĂ, P. 128.
          surse: DLRLC
        • La vînătorie, ca și la multe altele, eu mă pricep cam tot atîta precît se pricepea vestitul ageamiu. ODOBESCU, S. III 9.
          surse: DLRLC
        • El se mira că o iubește ca și în ziua cînd culese cea întîi dulce sărutare. NEGRUZZI, S. I 21.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • De asta îți este? Las pe mine, că treaba este ca și sfîrșită. ISPIRESCU, L. 77.
          surse: DLRLC
        • Aș! asta să moară! răspunse ea suspinînd. Adevărat că acum e ca și moartă. EMINESCU, N. 21.
          surse: DLRLC
      • 1.8.3. locuțiune conjuncțională Ca și când =
        surse: DLRLC sinonime: parcă
      • surse: DLRLC
  • 2. Marchează coordonarea adversativă:
    exemple
    • Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.
      surse: DEX '09
    • Te-aș lăsa și-mi e cu jale, Te-aș iubi și nu-ndrăznesc. COȘBUC, P. I 76.
      surse: DLRLC
    • Lipsești dinaintea mea, spînule! Doar n-am venit pentru tine, ș-am venit pentru Harap-Alb. CREANGĂ, P. 277.
      surse: DLRLC
    • Ar striga... și nu se-ndură. EMINESCU, O. I 104.
      surse: DLRLC
    • Voiam să plîng și nu puteam. NEGRUZZI, S. I 57.
      surse: DLRLC
    • Fetelor, pupa-v-aș gura, Nu la toate și la una. ȘEZ. XIV 165.
      surse: DLRLC
  • 3. (Marcă a coordonării concluzive) Prin urmare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deci 2 exemple
    exemple
    • E o glumă și nu o lua în serios.
      surse: DEX '09
    • Asta-i șagă și nu-mi pasă. SADOVEANU, O. II 103.
      surse: DLRLC

etimologie:

iarba-datului-și-a-faptului

etimologie:

punct și virgulă

  • 1. Semn de punctuație constând dintr-un punct așezat deasupra unei virgule (;) folosit pentru a despărți fie propoziții sau grupuri de propoziții, concepute ca unități relativ independente, în cadrul unei fraze. Acest semn marchează o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct. Punctul și virgula se folosește mai mult ca un mijloc stilistic decât ca un mijloc gramatical, el rămânând la libera alegere a scriitorului, care-l poate ușor înlocui prin punct sau prin virgulă, pauza marcată de el nefiind absolut indispensabilă, iar sensul frazei nesuferind schimbări. În general, el ușurează înțelegerea textului la lectură.
    surse: DTL 2 exemple
    exemple
    • Am multă sperare în acest neam a cărui adâncă cumințenie e tipărită într-o mulțime de proverbe, unele mai înțelepte decât altele, a cărui închipuire minunată e zugrăvită în poveștile sale poetice și strălucite ca înseși acele orientale; al cărui spirit se vădește în nenumăratele anecdote asupra tuturor națiilor cu care s-a aflat el în relație; a cărui inimă bună și darnică se arată în obiceiul ospeției pe care l-a păstrat cu sfințenie de la strămoșii săi; al cărui geniu, în sfârșit, lucește atât de viu în poeziile sale, alcătuite în onorul faptelor mărețe. (V. Alecsandri).
      surse: DTL
    • Spui de una o vorbă bună, superi pe alta; spui rău de alta, atunci nu mai poți pretinde că ești om galant; insiști cu deosebire asupra uneia, dai loc la bănuieli; neglijezi pe vreuna, îi inspiri o ură primejdioasă. (I. L. Caragiale).
      surse: DTL

etimologie:

sine, se, sieși, sie sine

  • 1. Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Se ascunde sub pod.
      surse: DEX '09
  • 2. Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Se îmbolnăvi de ochi.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Se ghiontesc.
      surse: DEX '09
    • 3.1. Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • S-a luptat cu zmeul.
        surse: DEX '09
  • 4. Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Să se dea dispoziții.
      surse: DEX '09
  • comentariu (Forma accentuată de dativ, persoana a 3-a, pentru toate genurile: sieși) Lui însuși, ei însăși.
    surse: DEX '09
  • comentariu Forma accentuată de acuzativ persoana a 3-a pentru toate genurile și numerele, uneori întărit prin „însuși”: sine.
    surse: DEX '09
    • comentariu Precedat de prepozițiile „pe” sau, învechit, „pre”, are funcție de complement direct al unui verb reflexiv.
      surse: DEX '09 un exemplu
      exemple
      • Numai pe sine nu se vede.
        surse: DEX '09
    • comentariu Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial.
      surse: DEX '09 un exemplu
      exemple
      • Păstrează totul pentru sine însăși.
        surse: DEX '09
      • comentariu1. expresie De la sine = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă.
        surse: DEX '09
      • comentariu2. expresie (și) substantivat În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând.
        surse: DEX '09
  • comentariu Forma accentuată de dativ, persoana a 3-a, pentru toate genurile: sieși.
    surse: DEX '09

etimologie: