10 definiții pentru olog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OLÓG, OLOÁGĂ, ologi, oloage, adj. (Adesea substantivat) 1. Căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ◊ Loc. vb. A lăsa (pe cineva) olog = a ologi. 2. Fig. (Despre plante) Care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac. Fasole oloagă.Cf. alb. ulok.

OLÓG, OLOÁGĂ, ologi, oloage, adj. (Adesea substantivat) 1. Căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ◊ Loc. vb. A lăsa (pe cineva) olog = a ologi. 2. Fig. (Despre plante) Care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac. Fasole oloagă.Cf. alb. ulok.

OLÓG, -OÁGĂ, ologi, -oage, adj. 1. Căruia îi lipsește un picior sau amîndouă; care nu poate umbla bine sau nu poate umbla de loc. V. șchiop. Era olog de amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 313. Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430. De bătături durerea te face olog. NEGRUZZI, S. II 189. ◊ (Substantivat) Făcu milostenie ologului din ușa bisericii. DUMITRIU, N. 121. Stai, ologule... strigă careva către Sender. CAMILAR, II. I 92. Tocmai atunci se tîrăște. pe poartă, printre picioarele oamenilor, Savista, oloaga satului. REBREANU, I. 15. ♦ Fig. Care are un defect, infirm; stricat. Judecata-i e oloagă, Că-i lipsește-n cap o doagă. PANN, P. V. I 10. 2. Fig. (Despre unele plante) Care nu are cîrcei și nu se agață pe arac. Fasole oloagă. Mazăre oloagă.Via oloagă, lăsată cu două capuri, crește scoțînd lăstare de la tot ochiul. I. IONESCU, M. 370.

OLÓG oloágă (ológi, oloáge) și substantival (despre persoane) 1) Care nu are picioare sau are numai unul. 2) Care se află în imposibilitatea de a se folosi de picioare; cu picioarele paralizate. 3) (despre picioare) Care nu funcționează; incapabil să funcționeze. /cf. alb. ulok

olog a. 1. lipsit de un picior; 2. Bot. mic de volum: fasole oloagă. [Serb. ULOGA].

ológ, -oágă adj. (rus. dial. ulógiĭ, olog, sărac [rut. „șes, neted”]; bg. ulogarka, olog; sîrb. nsl. ulogi [pl.], podagră. E compus ca și po-log). Lipsit de un picĭor (șchĭop) saŭ de amîndoŭă. Fig. Defectuos: judecată oloagă. Fasole oloagă, un fel de fasole cu tulpina joasă și care nu se învălătucește (phaséolus nánus). E originară din America de Sud și se cultivă mult. V. cĭunt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ológ adj. m., s. m., pl. ológi; adj. f., s. f. oloágă, pl. oloáge

ológ adj. m., pl. ológi; f. sg. oloágă, pl. oloáge


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OLÓG adj., s. schilod, (înv. și reg.) slăbănog, (fam.) șontorog. (Om ~.)

OLOG adj., s. schilod, (înv. și reg.) slăbănog, (fam.) șontorog. (Om ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ológ (oloágă), adj.1. Paralitic, damblagiu de picioare. – 2. Defectuos, incomplet. – 3. (Planta) pitică în comparație cu celelalte din specia ei. – Mr. ulog. Sl., cf. rus. ulogij (Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 227; Conev 90), bg. ulogarka, sb. ulogi „podagră”, alb. uljok, uljogu. Der. direct din rusă nu e posibilă, avînd în vedere mr. și alb.Der. ologi, vb. (a paraliza, a împuțina, a răni); ologie (var. ologeală), s. f. (paralizie, dambla).

Intrare: olog
adjectiv (A64)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olog
  • ologul
  • ologu‑
  • oloa
  • oloaga
plural
  • ologi
  • ologii
  • oloage
  • oloagele
genitiv-dativ singular
  • olog
  • ologului
  • oloage
  • oloagei
plural
  • ologi
  • ologilor
  • oloage
  • oloagelor
vocativ singular
  • ologule
  • oloa
  • oloago
plural
  • ologilor
  • oloagelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

olog adesea substantivat

  • 1. Căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: schilod șontorog 6 exemple
    exemple
    • Era olog de amîndouă picioarele. ISPIRESCU, L. 313.
      surse: DLRLC
    • Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430.
      surse: DLRLC
    • De bătături durerea te face olog. NEGRUZZI, S. II 189.
      surse: DLRLC
    • Făcu milostenie ologului din ușa bisericii. DUMITRIU, N. 121.
      surse: DLRLC
    • Stai, ologule... strigă careva către Sender. CAMILAR, II. I 92.
      surse: DLRLC
    • Tocmai atunci se tîrăște. pe poartă, printre picioarele oamenilor, Savista, oloaga satului. REBREANU, I. 15.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat (Despre plante) Care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Fasole oloagă. Mazăre oloagă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Via oloagă, lăsată cu două capuri, crește scoțînd lăstare de la tot ochiul. I. IONESCU, M. 370.
      surse: DLRLC

etimologie: