OLOG, -OAGĂ adj. și sm. f. 1 🩺 Căruia-i lipsește un picior sau amîndouă, care are picioarele diformate sau paralizate și nu poate umbla: era ~ de amândouă picioarele (ISP.); se nasc ciunți la mîini, ~i la picioare, care-s uscate și sbîrcite ca fusele (SB.); Ciung nu sînt, ~ nu sînt, cap, mîini și picioare am (PANN); F: Judecata-i e oloagă, că-i lipsește’n cap o doagă (PANN); ¶ 2 🌿 FASOLE-OLOAGĂ 👉 FASOLE1 [rus. sulogij, srb. uloga].