30 de definiții pentru obraz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obraz [At: CORESI, EV. 412 / Pl: (49-58) ~aji, (1-28, 49-59) ~e, ~uri / E: vsl образъ] 1 sn Parte anterioară a capului omenesc Si: chip, față, figură. 2 sn (Pop; îe) A închide cuiva ușa în ~ A nu primi pe cineva. 3-4 sn (Pfm; îe) A (nu) (mai) avea ~ (să ...) A (nu) mai avea îndrăzneală (să ...). 5 sn (Pfm; îe) Cu ce ~ ? Cu ce îndrăzneală ? 6 sn (Pfm; îe) A-i spune sau a-i zice cuiva (ceva) de la (sau în) ~ A-i spune cuiva ceva direct. 7 sn (Pfm; îe) A ieși (sau a scăpa, a o scoate la capăt) cu ~ (sau cu ~ul) curat A ieși cu bine dintr-o situație dificilă. 8 sn (Pfm; îe) A-și pune ~ul (pentru cineva) A garanta pentru cineva cu cinstea, cu reputația, cu autoritatea proprie. 9 sn (Pfm; îe) A orbi sau a prosti (pe cineva) de la ~ A-i spune cuiva minciuni vădite. 10 sn (Îae) A încerca să înșele pe cineva în mod grosolan. 11 sn (Pfm; îe) A(-și) scoate ~ul în lume (sau printre oameni) A se arăta printre oameni. 12 sn (Pop; îe) A da (cuiva) ~ A îngădui cuiva prea multe, facându-l astfel să devină obraznic. 13 sn (Îrg; îe) A-și face ~ A se pune bine cu cineva. 14 sn (Îae) A se preface. 15 sn (Înv; îe) A fi cu două ~e A fi nesincer. 16 sn (Pop; îe) Cu ~ curat Cu conștiința curată. 17 sn (Înv; îe) A-și curăți ~ul A se dezvinovăți. 18 sn (Înv; îe) A face ~ (la cineva) A ține piept. 19 sn (Înv; îe) A nu da ~ A nu se prezenta în fața cuiva. 20 sn (Reg; îe) A căuta cuiva la (sau în) ~ A ține seamă de autoritatea cuiva. 21 sn (Reg; îe) A face (cuiva) pe ~ A se răzbuna pe cineva. 22 sn (Reg; îe) Parcă i-a luat pânza de pe ~ Se spune despre cineva cu fața palidă ca de mort. 23 sn (Ban; îc) ~zu-fetei Plantă erbacee ornamentală din familia compozitelor, cu tulpina ramificată și cu florile galbene pe margini și roșii-negricioase la mijloc (Coreopsis tinctoria). 24 sn (Fig) Suprafață, în special a pământului. 25 sn (Înv) Înfățișare. 26 sn (Îrg; îe) Pre ~ sau pre (sau după) -ul cuiva La fel cu cineva. 27 sn (Fig) Valoare morală a unei persoane Si: reputație. 28 sn (Fig) Demnitate. 29 sn (Înv) Pildă de urmat. 30 sm Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței. 31 sm Piele care acoperă aceste părți. 32 sm (Îrg; îs) Merele ~ului Umerii obrazului. 33 sm (Îs) Umărul ~ului Parte proeminentă, osoasă, a obrazului (29). 34 sm (Pfm; îe) Să-ți fie rușine -ului! sau să-ți fie în ~! Se spune cuiva care a săvârșit ceva necuviincios. 35 sm (Pfm; îe) A(-i) crăpa (sau a-i plesni cuiva) ~ul de rușine A-i fi cuiva foarte rușine. 36 sm (Pfm; îe) A avea (atâta) ~ A avea bun-simț. 37 sm (Pfm; îe) A avea ~ subțire sau a fi subțire de ~ A fi bine crescut. 38 sm (Îae) A fi susceptibil. 39 sm (Pfm; îe) ~ul subțire cu cheltuială se ține Pentru a putea face față unor pretenții mari, trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare. 40 sm (Pfm; îe) A fi gros de ~ sau a avea ~ gros (sau, reg, de săftian, de scoarță etc.) sau a-i fi cuiva gros ~ul A fi obraznic. 41 sm (Pfm; îe) A fi fără ~ A fi necuviincios. 42 sm (Îrg; îe) A apuca (sau a prinde pe cineva) de ~ A face pe cineva să treacă drept mincinos. 43 sm (Îrg; îe) A lua (sau a prinde, a dobândi) ~ A se obrăznici. 44 sm (Îae) A îndrăzni. 45 sm (Reg; îe) A îngroșa din ~ (sau a-și îngroșa ~ul) A deveni mai îndrăzneț. 46 sm (Reg; îe) A-i da (sau a-i pune) cuiva o pupăză în ~ A ofensa pe cineva. 47 sm (Reg; îe) A-și tăvăli ~ul A se face de rușine Si: a se compromite. 48 sm (Reg; îe) A-i bate (cuiva) ~ul A-i imputa cuiva ceva Si: a-i reproșa. 49 sm (Pfm; îe) A-i ieși (sau a i se ridica, a i se sui cuiva) sângele în ~ A se înfuria. 50 sn (Înv) Imagine. 51 sn (Înv) Desen. 52 sn Mască. 53 sn (Reg) Căpută. 54 sn (Înv) Persoană. 55 sn (Îs) ~ subțire Persoană fină, aristocratică, pretențioasă, care trăiește în lux. 56 sn (Înv) Personaj în piesele de teatru. 57 sn (Îvr) Reprezentant. 58 sn (Îvr) Condiție. 59 sn (Îrg; îe) A ieși (sau a scoate) la ~e A deveni bogat. 60 sn (Îrg; îe) A ajunge ~ A deveni demnitar.

OBRÁZ, (1) obraji, s. m., (2, 3, 4) obraze, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți. ◊ Expr. Să-ți fie rușine obrazului! sau să-ți fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț. (A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. A avea obraz subțire = a fi bine-crescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare. 2. (Înv.) S. n. Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip. ◊ Expr. A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă. A-i spune sau a-i zice cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct, fără menajamente. A orbi sau a prosti (pe cineva) de la obraz = a-i spune (cuiva) minciuni vădite, a căuta să înșeli (pe cineva) în chip grosolan. A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. A (nu) da obraz = a (nu) da ochi cu cineva, a (nu) se înfățișa la cineva. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe; a da (cuiva) nas. Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A (nu) (mai) avea obraz (să...) = a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să...). ♦ Fig. Valoare morală a unei persoane; cinste, reputație; renume; demnitate. 3. S. n. (Înv.; adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, ins. ◊ Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux. 4. S. n. (Înv.; de obicei la sg.) Rang, condiție, stare socială. [Pl. și: (2, 3) obrazuri] – Din sl. obrazŭ.

OBRÁZ, (1) obraji, s. m., (2, 3, 4) obraze, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți. ◊ Expr. Să-ți fie rușine obrazului! sau să-ți fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț. (A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. A avea obraz subțire = a fi bine crescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare. 2. S. n. Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip. ◊ Expr. A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă. A-i spune sau a-i zice cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct, fără menajamente. A orbi sau a prosti (pe cineva) de la obraz = a-i spune (cuiva) minciuni vădite, a căuta să înșeli (pe cineva) în chip grosolan. A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. A (nu) da obraz = a (nu) da ochi cu cineva, a (nu) se înfățișa la cineva. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe; a da (cuiva) nas. Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A (nu) (mai) avea obraz (să...) = a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să...). ♦ Fig. Valoare morală a unei persoane; cinste, reputație; renume; demnitate. 3. S. n. (Înv.; adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, ins. Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux. 4. S. n. (Înv.; de obicei la sg.) Rang, condiție, stare socială. [Pl. și: (2, 3) obrazuri] – Din sl. obrazŭ.

OBRÁZ, (1) obraji, s. m., (2,3,4) obraze și obrazuri, s. n. 1. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți. Lacrămi amare năvăleau și-i frigeau obrajii. SADOVEANU, O. IV 347. îl sărută pe amîndoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. REBREANU, R. II 16. Ca partea de la soare a unei caise, așa sînt obrajii tăi și tot așa de mirositori. DELAVRANCEA, O. II 81. Umerii obrajilor = proeminențe formate din oasele obrajilor, dedesubtul ochilor; pomeți. ◊ Expr. (La sg., ca expresie a cuviinței) Să-ți fie în obraz! (sau să-ți fie rușine obrazului!), se spune cuiva care a săvîrșit ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare. îmi plesnește obrazul de rușine cînd mă gîndesc cum am să mă înfățoșez înaintea femeii celeia. CREANGĂ, P. 172. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, obraznic. Lupul e gros de obraz, eu unul nu-i dau crezare cîtă vreme este încă în pielea lui. GANE, N. I 130. A avea obraz subțire = a fi binecrescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare. (A fi) fără obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. Cum mergea, dă de niște copii făr-obraz, chinuind un cățăluș. RETEGANUL, P. V 3. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu reputația, cu autoritatea pe care o ai. Să-și puie cineva obrazul pentru unul ca tine și să te hrănească ca pe un trîntor, mare minune-i și asta! CREANGĂ, P. 331. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe, făcîndu-l astfel să devină obraznic; a da cuiva nas. Celui fără rușinare De-i dai ceva obraz, sare Să ți să urce-n spinare. PANN, P. V. III 33. (Ca expresie a cutezanței) Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? Cu ce obraz mă faci pe mine de vină? DUMITRIU, N. 48. Cu ce obraz să se înfățișeze înaintea lui. CREANGĂ, P. 145. A (mai) avea obraz sau a (mai) avea încă obraz să... = a avea îndrăzneala să... Ai băut cît șăpte și mai ai obraz să te jăluiești. ALECSANDRI, T. 561. Tu ești bun de talpa iadului și ai încă obraz să cauți loc în rai. NEGRUZZI, S. I 93. ♦ Fig. Cinste, valoare morală a unei persoane. Pe obrazul tău nu dau eu nici o dușcă de apă chioară. REBREANU, I 33. 2. Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip. Tudor Șoimaru tresări ca izbit în piept pe calul lui și obrazul deodată i se lumină. SADOVEANU, O. VII 84. Își aruncase în obraz un pumn din apa fermecată. GALACTION, O. I 55. ◊ Fig. Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori punctînd cu pistrui negri obrazul pămîntului. REBREANU, R. I 70. ◊ Expr. A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine dintr-o situație dificilă, a o scoate la capăt cu demnitate, fără a se compromite, cu față curată, demn, onorabil. Fuge... scăpînd cu obraz curat. CREANGĂ, P. 216. N-o scos-o la capăt cu obraz curat. ȘEZ. III 6. A-i spune cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct; a-i spune verde în față. I-a spus-o șefului de la obraz, știu eu. GALAN, Z. R. 15. A albi (pe cineva) de la obraz = a-i spune cuiva minciuni vădite; a încerca să înșele pe cineva în chip grosolan. A scoate obrazul în lume = a se arăta printre oameni, a apărea în societate. Mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoți obrazul în lume de rușine. CREANGĂ, A. 51. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. De atunci căuta și ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. CREANGĂ, P. 29. (Rar) A da obraz = a se înfățișa la cineva, a da ochi cu cineva. Da de unde și pînă unde la noi?... De atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz. ALECSANDRI, T. I 41. 3. (Învechit și arhaizant, adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, personaj, ins. Nechifor Lipan era pentru ei obraz cunoscut. SADOVEANU, B. 116. Vor mai sosi pînă în prînz vreo două obrazuri de la Ploiești, așa că va fi zaiafet. PAS, L. I 14. Va fi slobod stăpînirii să vînză această slobozenie la obrazele care va voi. GOLESCU, Î. 92. ◊ (Cu determinări indicînd funcția, rangul) Asta e treaba obrazelor judecătorești. CARAGIALE, S. 66. ◊ Expr. Obraz subțire = persoană fină, care trăiește în lux, aristocratică, pretențioasă. De obraze subțiri, care vin de-a dreptul de la domnie, eu am început a mă teme. SADOVEANU, F. J. 515. Oare nu cumva v-ați face și voi niște feciori de ghindă... că sînteți obraze subțiri. CREANGĂ, P. 255. 4. (La sg.) Rang, condiție, stare socială. Fură. tratați după obrazul fiecăruia. BĂLCESCU, O. II 173. Acest bărbat ce mă ține nu e de obrazul meu. PANN, P. V. II 104.

OBRÁZ1 ~ji m. Fiecare dintre cele două părți laterale care formează fața. ◊ A avea ~ subțire a fi fin, sensibil. A fi gros de ~ a fi nesimțit, obraznic. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva ~zul de rușine a se simți extrem de jenat. (A fi) fără (de) ~ (a fi) lipsit de rușine; obraznic. A-și pune ~zul (pentru) cineva a răspunde cu onoarea proprie pentru faptele sau pentru comportarea cuiva. A da cuiva în ~ a reproba purtarea cuiva fățiș. A trage cu ~zul a păți o rușine. A (mai) avea încă ~ a (mai) îndrăzni; a cuteza. Cu ce ~? Cum de mai îndrăznește? [Sil. o-braz] /<sl. obrazu

OBRÁZ2 ~e n. 1) Partea de dinainte a capului la om; față. ◊ A(-și) scoate ~ul în lume a ieși în public. 2) fig. Prestigiu al unei persoane; autoritate. ◊ ~ul subțire cu cheltuială se ține pretențiile de lux cer cheltuială. 3) Poziție socială; funcție. ◊ A fi (sau a nu fi) de ~ul cuiva a fi (sau a nu fi) pe potriva cuiva. A căuta cuiva la ~ a ține seama de condiția cuiva. [Sil. o-braz] /<sl. obrazu

obraz m. (pl. obraji) 1. față omenească: cu ce obraz te vei arăta? a face cuiva pe obraz, a-l trata cum merită: cea mai tânără, găsi acum prilej să-i facă pe obraz CR.; 2. fig. rușine: n’are obraz, e fără obraz; 3. pl. bucile obrazului: cu obrajii roșii ║ n. pl. (obraze) 1. persoană: obraze bisericești; 2. personaj (azi mai mult ironic): obraz subțire; 3. rang: oamenii Domnului fură tratați după obrazul fiecăruia BĂLC. [Slav. OBRAZŬ].

obráz m., pl. (vsl. obrazŭ, formă, figură, asemănare, față, persoană, obražati, obraziti, a forma; bg. sîrb. obraz, obraz, rușine: rus. óbraz, formă; ung. ábráz, ábrázat, față. V. probozesc). Partea cea maĭ rătundă a fețeĭ (de la ochĭ pînă la falca de jos și urechĭ): obrazu drept și cel stîng. S. n., pl. urĭ și e. Față (ca loc care simte rușinea): n’are obraz să vie, cu ce obraz să vie? Față, persoană, personagiŭ (Vechĭ): un obraz bisericesc (un cleric). Fig. Rang, considerațiune: a-l trata pe fie-care după obrazu luĭ. A fi în doŭă obraze (Vechĭ), a fi cu doŭă fețe, a fi ipocrit. A avea obraz orĭ nu, a avea simțu rușiniĭ orĭ nu. A fi gros de obraz, a nu simți rușine, a fi obraznic. A fi supțire de obraz, a simți ușor rușinea, a fi rușinos. A spune cuĭva ceva în obraz, a-ĭ spune pe față ceva neplăcut, a-l ocărî. Să-țĭ fie rușine obrazuluĭ, rușinează-te de ce-aĭ făcut, e rușinos ce-aĭ făcut! Să-țĭ fie’n obraz (Pop.)! să-țĭ fie’n nas (ca s’o miroșĭ, s’o apreciezĭ, vorbind de o faptă urîtă). Prov. Obrazu supțire cu cheltuĭală se ține, persoanele de considerațiune trebuĭe să cheltuĭască maĭ mult saŭ dacă vreĭ să trecĭ drept boĭer, trebuĭe să aĭ banĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

obráz1 (parte a feței) (o-braz) s. m., pl. obráji

obráz2 (înv.) (față, persoană, rang) (o-braz) s. n., pl. obráze

obráz (parte a feței) s. m. (sil. -braz), pl. obráji

obráz (față, persoană, rang) s. n. (sil. -braz), pl. obráze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBRÁZ s. 1. față. (S-a înroșit la ~.) 2. v. față. 3. față, ochi (pl.). (Se spală pe ~.) 4. v. fizionomie.

OBRÁZ s. v. chip, condiție, față, figură, individ, ins, om, persoană, personaj, portret, poziție, situație, stare.

obraz s. v. CHIP. CONDIȚIE. FAȚĂ. FIGURĂ. INDIVID. INS. OM. PERSOANĂ. PERSONAJ. PORTRET. POZIȚIE. SITUAȚIE. STARE.

OBRAZ s. 1. față. (S-a înroșit la ~.) 2. față, figură, fizionomie, oval, profil. (Un ~ cunoscut.) 3. față, ochi (pl.). (Se spală pe ~.) 4. aer, aspect, chip, expresie, față, figură, fizionomie, înfățișare, mină, (înv. și pop.) boi, (reg.) săbaș, (înv.) schimă, vedere, (fam.) mutră. (Are un ~ mulțumit.)

PUMNII OBRÁJILOR s. pl. v. pomeți, umerii obrajilor.

UMERII OBRÁJILOR s. pl. v. pomeți.

pumnii obrajilor s. pl. v. POMEȚI. UMERII OBRAJILOR.

UMERII OBRAJILOR s. pl. (ANAT.) pomeți (pl.), (rar) umerii feței (pl.), (reg.) pumnii obrajilor (pl.), (înv.) magule (pl.).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obráz (obráji), s. m.1. Individ, persoană. – 2. Față, figură. – 3. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței. – 4. Rang, categorie. – 5. Importanță, considerație, influență. – 6. Îndrăzneală, cutezanță, vioiciune. – 7. Aplomb, nerușire, impertinență. – Var. (1, pl.) obraze. Megl. ubraz. Sl. obrazu (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 222; Conev 88), cf. bg., sb., cr. obraz. De uz general (ALR, I, 22). – Der. obrază, s. f. (ochelari de cal); obrăzar, s. n. (mască; văl cu care se acoperă fața morților); obraznic, adj. (insolent, impertinent, nerușinat), cu suf. -nic (Bogrea, Dacor., III, 416; Spitzer, Dacor., IV, 563-8) sau din sl. obraziniku (Graur, Rom., LIII, 384); obrăznici, vb. (a certa, a dojeni; refl., a se face obraznic); obrăznicie, s. f. (insolență, aroganță, impertinență, prostie); obrăznicesc, adj. (impertinent); obrăznicește, adv. (în mod nerușinat); obrăzui (var. obrăzi), vb. (înv., a înfățișa), cf. sl. obraziti „a forma”; neobrăzare, s. f. (nerușinare); neobrăzat, adj. (nerușinat); preobrăzi (var. probăzi, (îm)probozi, pobrozi), vb. (a certa, a dojeni), înv. și Mold.; (Pre)obrajenie (var. Pobre(a)jeni, Bobre(a)jeni), s. f. (Schimbarea la față), din sl. preobrazenije „schimbarea la față”; obrazovanie, s. f. (înv., orînduire), din rus. obrazovanije, sec. XIX.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

OBRAZ cherestea, pingea, șorici.

a avea obrazul / șoriciul / tovalul / gros expr. a fi nerușinat / impertinent

a minți (pe cineva) de la obraz expr. a minți (pe cineva) cu nerușinare, fără a încerca să pară măcar convingător.

a-i plesni (cuiva) obrazul de rușine expr. a-i fi (cuiva) foarte rușine.

a-i râde (cuiva) în față / în nas / în obraz expr. a-și bate joc (în mod) fățiș (de cineva); a sfida (pe cineva).

a-și îngropa obrazul expr. a avea tupeu.

a-și spăla obrazul expr. a se reabilita.

Intrare: obraz
obraz1 (pl. -i) substantiv masculin
  • silabație: o-braz
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obraz
  • obrazul
  • obrazu‑
plural
  • obraji
  • obrajii
genitiv-dativ singular
  • obraz
  • obrazului
plural
  • obraji
  • obrajilor
vocativ singular
plural
obraz2 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: o-braz
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obraz
  • obrazul
  • obrazu‑
plural
  • obraze
  • obrazele
genitiv-dativ singular
  • obraz
  • obrazului
plural
  • obraze
  • obrazelor
vocativ singular
plural
obraz3 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: o-braz
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obraz
  • obrazul
  • obrazu‑
plural
  • obrazuri
  • obrazurile
genitiv-dativ singular
  • obraz
  • obrazului
plural
  • obrazuri
  • obrazurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

obraz

  • 1. substantiv masculin Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: obrăjor 3 exemple
    exemple
    • Lacrămi amare năvăleau și-i frigeau obrajii. SADOVEANU, O. IV 347.
      surse: DLRLC
    • Îl sărută pe amîndoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. REBREANU, R. II 16.
      surse: DLRLC
    • Ca partea de la soare a unei caise, așa sînt obrajii tăi și tot așa de mirositori. DELAVRANCEA, O. II 81.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Să-ți fie rușine obrazului! sau să-ți fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva necuviincios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A da cuiva în obraz = a reproba purtarea cuiva fățiș.
      surse: NODEX
    • 1.3. expresie A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Îmi plesnește obrazul de rușine cînd mă gîndesc cum am să mă înfățoșez înaintea femeii celeia. CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A trage cu obrazul = a păți o rușine.
      surse: NODEX
    • 1.5. expresie A fi gros de obraz = a fi fără rușine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: nesimțit obraznic îndrăzneț un exemplu
      exemple
      • Lupul e gros de obraz, eu unul nu-i dau crezare cîtă vreme este încă în pielea lui. GANE, N. I 130.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie (A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: necuviincios obraznic un exemplu
      exemple
      • Cum mergea, dă de niște copii făr-obraz, chinuind un cățăluș. RETEGANUL, P. V 3.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A avea obraz subțire = a fi bine-crescut, a avea purtări frumoase; a fi fin, sensibil.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.8. expresie Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 2. substantiv neutru învechit Partea anterioară a capului omenesc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: chip față figură 3 exemple
    exemple
    • Tudor Șoimaru tresări ca izbit în piept pe calul lui și obrazul deodată i se lumină. SADOVEANU, O. VII 84.
      surse: DLRLC
    • Își aruncase în obraz un pumn din apa fermecată. GALACTION, O. I 55.
      surse: DLRLC
    • figurat Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori punctînd cu pistrui negri obrazul pămîntului. REBREANU, R. I 70.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Umerii obrajilor = proeminențe formate din oasele obrajilor, dedesubtul ochilor.
      surse: DLRLC sinonime: pomeți
    • 2.2. expresie A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fuge... scăpînd cu obraz curat. CREANGĂ, P. 216.
        surse: DLRLC
      • N-o scos-o la capăt cu obraz curat. ȘEZ. III 6.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A-i spune sau a-i zice cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct, fără menajamente; a-i spune verde-n față.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • I-a spus-o șefului de la obraz, știu eu. GALAN, Z. R. 15.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A orbi sau a prosti (pe cineva) de la obraz = a-i spune (cuiva) minciuni vădite, a căuta să înșeli (pe cineva) în chip grosolan.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.5. expresie A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoți obrazul în lume de rușine. CREANGĂ, A. 51.
        surse: DLRLC
    • 2.6. expresie A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De atunci căuta și ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. CREANGĂ, P. 29.
        surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A (nu) da obraz = a (nu) da ochi cu cineva, a (nu) se înfățișa la cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Da de unde și pînă unde la noi?... De atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz. ALECSANDRI, T. I 41.
        surse: DLRLC
    • 2.8. expresie A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Să-și puie cineva obrazul pentru unul ca tine și să te hrănească ca pe un trîntor, mare minune-i și asta! CREANGĂ, P. 331.
        surse: DLRLC
    • 2.9. expresie A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe; a da (cuiva) nas.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Celui fără rușinare De-i dai ceva obraz, sare Să ți să urce-n spinare. PANN, P. V. III 33.
        surse: DLRLC
    • 2.10. expresie (Ca expresie a cutezanței) Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală?
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Cu ce obraz mă faci pe mine de vină? DUMITRIU, N. 48.
        surse: DLRLC
      • Cu ce obraz să se înfățișeze înaintea lui. CREANGĂ, P. 145.
        surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A (nu) (mai) avea obraz (să...) = a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să...).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Ai băut cît șăpte și mai ai obraz să te jăluiești. ALECSANDRI, T. 561.
        surse: DLRLC
      • Tu ești bun de talpa iadului și ai încă obraz să cauți loc în rai. NEGRUZZI, S. I 93.
        surse: DLRLC
    • 2.12. figurat Valoare morală a unei persoane.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cinste demnitate renume reputație un exemplu
      exemple
      • Pe obrazul tău nu dau eu nici o dușcă de apă chioară. REBREANU, I 33.
        surse: DLRLC
  • 3. substantiv neutru învechit (Învechit; adesea urmat de determinări adjectivale) ins persoană personaj
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Nechifor Lipan era pentru ei obraz cunoscut. SADOVEANU, B. 116.
      surse: DLRLC
    • Vor mai sosi pînă în prînz vreo două obrazuri de la Ploiești, așa că va fi zaiafet. PAS, L. I 14.
      surse: DLRLC
    • Va fi slobod stăpînirii să vînză această slobozenie la obrazele care va voi. GOLESCU, Î. 92.
      surse: DLRLC
    • (Cu determinări indicînd funcția, rangul) Asta e treaba obrazelor judecătorești. CARAGIALE, S. 66.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • De obraze subțiri, care vin de-a dreptul de la domnie, eu am început a mă teme. SADOVEANU, F. J. 515.
        surse: DLRLC
      • Oare nu cumva v-ați face și voi niște feciori de ghindă... că sînteți obraze subțiri. CREANGĂ, P. 255.
        surse: DLRLC
  • 4. substantiv neutru figurat Prestigiu al unei persoane.
    surse: NODEX sinonime: autoritate
  • 5. substantiv neutru învechit (De obicei la singular) Condiție, stare, poziție socială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: condiție funcție rang stare un exemplu
    exemple
    • Fură tratați după obrazul fiecăruia. BĂLCESCU, O. II 173.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A fi (sau a nu fi) de obrazul cuiva = a fi (sau a nu fi) pe potriva cuiva.
      surse: NODEX un exemplu
      exemple
      • Acest bărbat ce mă ține nu e de obrazul meu. PANN, P. V. II 104.
        surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A căuta cuiva la obraz = a ține seama de condiția cuiva.
      surse: NODEX
  • comentariu Forma de plural obraji se folosește pentru sensul (1.), forma obraze se folosește pentru sensurile (2.)(5.), iar forma obrazuri se folosește pentru sensurile (2.) și (3.).

etimologie: