opțiuni
  • info

15 definiții pentru durduliu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DURDULIU, -IE, durdulii, adj. (Despre ființe și părți ale lor) Gras (1), rotofei, dolofan; bucălat; durd. – Durd + suf. -uliu.

DURDULIU, -IE, durdulii, adj. (Despre ființe și părți ale lor) Gras (1), rotofei, dolofan; bucălat; durd. – Durd + suf. -uliu.

durduliu, ~ie a [At: DELAVRANCEA, S. 141 / V: (Olt) dordoliu, doldoliu / Pl: ~ii / E: fo] (D. ființe și părți ale lor) Grăsuț.

DURDULIU, -IE, durdulii, adj. (Despre persoane, mai ales despre copii și femei sau despre părți ale corpului) Grăsuliu, grăsun, dolofan, bucălat. Copilul, bălan și durduliu, nu știa decît de frica ei. REBREANU, R. I 148. Mai la o parte, căpitanul de linie, căpităneasa și surora ei... o ocheșică destul de frumoasă și durdulie. DELAVRANCEA, S. 141. Le zări fața plină și durdulie, luminată tare de strălucirea hainelor lor scumpe. ȘEZ. IX 117.

DURDULIU ~e (~i) Care are forme pline și rotunjite; dolofan; grăsulean; rotofei. /Orig. nec.

durduliu a. grăsuliu, scurt și gros. [V. durd].

durdulíŭ, -íe adj. (d. durd. V. durdan). Fam. Cu forme rătunde, grăsuliŭ: fată durdulie. V. dopliță.

doldoliu, ~ie a vz durduliu

dordoliu, ~ie a vz durduliu

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

durduliu adj. m., f. durdulie; pl. m. și f. durdulii

durduliu adj. m., f. durdulie; pl. m. și f. durdulii

durduliu adj. m., f. durdulie; pl. m. și f. durdulii

durduliu

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DURDULIU adj. v. grăsuț.

DURDULIU adj. bucălai, bucălat, dolofan, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnat, bucăliu, durd, (prin Olt.) vîrlav. (Copil ~.)

Durduliu ≠ firav, plăpând

Intrare: durduliu
durduliu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durduliu
  • durduliul
  • durduliu‑
  • durdulie
  • durdulia
plural
  • durdulii
  • durduliii
  • durdulii
  • durduliile
genitiv-dativ singular
  • durduliu
  • durduliului
  • durdulii
  • durduliei
plural
  • durdulii
  • durduliilor
  • durdulii
  • durduliilor
vocativ singular — —
plural — —
dordoliu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

durduliu, durdulieadjectiv

  • 1. (Despre ființe și părți ale lor) Gras. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bucălat dolofan durd gras grăsuliu grăsun grăsuț rotofei antonime: firav plăpând
    • format_quote Copilul, bălan și durduliu, nu știa decît de frica ei. REBREANU, R. I 148. DLRLC
    • format_quote Mai la o parte, căpitanul de linie, căpităneasa și surora ei... o ocheșică destul de frumoasă și durdulie. DELAVRANCEA, S. 141. DLRLC
    • format_quote Le zări fața plină și durdulie, luminată tare de strălucirea hainelor lor scumpe. ȘEZ. IX 117. DLRLC
etimologie:
  • Durd + sufix -uliu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.