14 definiții pentru dolofan doroftei

dolofán, ~ă [At: (a. 1481) MIHĂILĂ, D. 96 / V: (înv) ~lfán, dulf~, (reg) to~, doroftéi sm / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1 a (D. copii sau pui de animale; pex, d. părți ale corpului lor; șhp) Durduliu. 2 smf Copil durduliu. 3 smf Pui de animal durduliu. 4 a (D. obiecte) Care are dimensiuni peste cele normale. 5 a (Îvp; d. copii și animale) Care a trecut de prima vârstă a copilăriei. 6 sm (Înv; Trs; îf dolfan) Om bogat, fruntaș în satul lui.

dolofáncă af [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ce / E: dolofan + -că] (Mun, d. femei) Puternică și cu forme pline.

DOLOFÁN, -Ă, dolofani, -e, adj. (Despre ființe și părți ale lor) Gras, durduliu, rotofei. – Et. nec.

DOLOFÁN, -Ă, dolofani, -e, adj. (Despre ființe și părți ale lor) Gras, durduliu, rotofei. – Et. nec.

DOLOFÁN, -Ă, dolofani, -e, adj. (Mai ales despre copii și despre unele animale mici) Grăsuliu, durduliu, rotofei. Pe mine mă cheamă Aftanasie, glăsui cel mare și dolofan c-o voce femeiască. SADOVEANU, Z. C. 110. Să-mi faci rost de-un mielștii colea, mai dolofan, că am mîne musafiri la masă. STĂNOIU, C. I. 76. Născu un dolofan de copil. ISPIRESCU, L. 97. ◊ Fig. Cînd erau bani în casă, tata cumpăra cîteva pîini dolofane și-aveați pentru o săptămînă. PAS, Z. I 139. Am suit, mai întîi, un munte turtit și dolofan. GALACTION, O. I 345. ◊ (Substantivat) Copiii lor cresc ca dolofanii, vînjoși, sprinteni și pepenoși. DELAVRANCEA, S. 31.

dolofán adj. m., pl. dolofáni; f. dolofánă, pl. dolofáne

dolofán adj. m., pl. dolofáni; f. sg. dolofánă, pl. dolofáne

DOLOFÁN adj. v. grăsuț.

DOLOFÁN ~ă (~i, ~e) Care are forme pline și rotunjite; durduliu; rotofei. /Orig. nec.

dolofan a. gros și gras: un dolofan de copil ISP. [Mold. și Tr. dolfan, fruntaș, avut: lit. gras ca un delfin (v. dolf)].

dolofán, -ă s. și adj. (cp. cu toltoașă, cu doldora și cu vsl. dolŭfinŭ, delfin. P. sufix, cp. cu moc-ofan). Fam. Grăsuț, durduliŭ: un dolofan de copil, un copil dolofan.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DOLOFÁN adj. bucălai, bucălat, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnát, bucălíu, durd, (prin Olt.) vîrláv. (Copil ~.)

Intrare: dolofan
dolofan adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dolofan dolofanul dolofa dolofana
plural dolofani dolofanii dolofane dolofanele
genitiv-dativ singular dolofan dolofanului dolofane dolofanei
plural dolofani dolofanilor dolofane dolofanelor
vocativ singular
plural
doroftei
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.