13 definiții pentru firav


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

firav, ~ă [At: JIPESCU, ap. TDRG / V: (reg) hi~, ~reav / A și: firav / Pl: ~i, ~e / E: *vsl фиρaвъ „bolnăvicios”, apropiat de fir] 1 (D. oameni) Care are o constituție delicată Si: delicat, gingaș, plăpând, slăbuț. 2 (Fig) (Cam) slab din punct de vedere al calității, al temeiniciei Si: inconsistent.

FIRÁV, -Ă, firavi, -e, adj. Care are o constituție delicată; slăbuț, plăpând, gingaș. ♦ Fig. (Cam) slab din punctul de vedere al calității, al temeiniciei. Argumentație firavă. [Acc. și: fírav] – Din *sl. chyravŭ „bolnăvicios” (< chyra „boală”), apropiat de fir.

FÍRAV, -Ă, firavi, -e, adj. Care are o constituție delicată; slăbuț, plăpând, gingaș. ♦ Fig. (Cam) slab din punctul de vedere al calității, al temeiniciei. Argumentație firavă. [Acc. și: firáv] – Din *sl. chyravŭ „bolnăvicios” (< chyra „boală”), apropiat de fir.

FÍRAV, -Ă, firavi, -e, adj. (De obicei despre oameni) Care are o constituție delicată; slăbuț, plăpînd. Dascălul... un soldat firav, își tot ștergea ochii. CAMILAR, N. I 68. Înaltă și firavă, cu ochii verzi-aurii, umbriți de gene răsucite la vîrf, Madala era o mai gingașe imagine, feminizată, a fratelui mai mare. C. PETRESCU, R. DR. 69. Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. IOSIF, PATR. 9. ◊ Fig. Frunzele cad pe furiș, Soarele-i firav În luminiș. D. BOTEZ, P. O. 44.

FÍRAV ~ă (~i, ~e) și fig. 1) Care are o constituție lipsită de vigoare; slab; plăpând; gingaș; delicat; fragil. 2) (despre idei, teorii, concepții etc.) Care poate fi ușor combătut; slab argumentat; șubred. /< sl. chyrazu

firáv și hiráv, -ă adj. (vsl. hyravŭ. Firav e infl. de fire. V. hîră). Munt. Slăbănog, debil. – Mold. fireav, -ă, pl. evĭ, eve.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!firáv/fírav adj. m., pl. firávi/fíravi; f. firávă/fíravă, pl. firáve/fírave

fírav adj. m., pl. fíravi; f. sg. fíravă, pl. fírave


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIRAV adj. debil, delicat, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpînd, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, șubred, (pop.) pițigăiat, (înv. și reg.) mîrșav, ticălos, (reg.) gubav, moringlav, (Mold. și Transilv.) sighinaș, (Mold. și Olt.) șiștav. (Un copil ~; o constituție ~.)

Firav ≠ durduliu, robust, vânos, vârtos, viguros

Intrare: firav
firav adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firav
  • firavul
  • firavu‑
  • firavă
  • firava
plural
  • firavi
  • firavii
  • firave
  • firavele
genitiv-dativ singular
  • firav
  • firavului
  • firave
  • firavei
plural
  • firavi
  • firavilor
  • firave
  • firavelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)