3 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDROBITOARE ~ori f. Instalație pentru fărâmițarea sau strivirea strugurilor, fructelor, a unor semințe sau a unor materiale textile. /a zdrobi + suf. ~toare

ZDROBITOR, -OARE, zdrobitori, -oare, adj., s. f., s. n. I. Adj. 1. Care zdrobește. ♦ Fig. Copleșitor, istovitor. 2. Fig. Care înlătură orice îndoială; hotărâtor. Argument zdrobitor. II. 1. S. f. Mașină folosită pentru mărunțirea sau separarea prin strivire, rupere, smulgere etc. a unor materiale textile, a unor fructe, legume, semințe etc. 2. S. n. Spec. (Reg.) Meliță. – Zdrobi + suf. -tor.

ZDROBITOR, -OARE, zdrobitori, -oare, adj., s. f., s. n. I. Adj. 1. Care zdrobește. ♦ Fig. Copleșitor, istovitor. 2. Fig. Care înlătură orice îndoială; hotărâtor. Argument zdrobitor. II. 1. S. f. Mașină folosită pentru mărunțirea sau separarea prin strivire, rupere, smulgere etc. a unor materiale textile, a unor fructe, legume, semințe etc. 2. S. n. Spec. (Reg.) Meliță. – Zdrobi + suf. -tor.

zdrobitor, ~oare [At: PONTBRIANT, D. / S și: sd~ / Pl: ~i, ~oare / E: zdrobi + -tor] 1 a Care preface (sau distruge, dărâmă, împrăștie etc.) în bucăți, în părți (foarte) mici (prin lovire, ciocnire, presare puternică) Si: sfărâmător (1), spărgător (1), strivitor (1), (pop) fărâmător (1). 2 sm (Reg) Persoană care zdrobește (1) piatra de pavat. 3 sf Mașină (manuală) folosită pentru mărunțirea sau separarea (prin strivire, rupere, smulgere etc.) unor produse, folosită în industria textilă, în industria alimentară și în agricultură Si: ferânător (3-4) (Olt) zobitoare. 4 (Reg) Loc în care se bate porumbul pentru a separa boabele de știuleți. 5 sn (Reg) Piuliță (1). 6 sf (Reg) Mașină manuală utilizată la zdrobirea strugurilor Si: zdrobșer, (reg) zdutătoare, dromș, mustuitor. 7 sn (Trs) Meliță (1). 8 sn (Reg) Instrument din lemn sau clește metalic pentru spart alune. 9 a Care face să dispară prin violență de pe suprafața pământului Si: distrugător (1), nimicitor, (rar) sfărâmător (1). 10 a Care lovește (foarte) puternic, provocând distrugerea țesuturilor, traumatisme etc. 11 a Care deformează prin apăsare, prin strângere etc. (foarte) puternică, transformând într-o masă informă sau provocând modificarea ori încetarea funcțiilor (vitale) Si: strivitor. 12 a (Fig) Care produce o durere sufletească copleșitoare. 13 a (Fig) Care obosește peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.) Si: epuizant, extenuant, istovitor, storcător, (înv) secător, (rar) stocit. 14 a (Fig) Care depășește (cu mult) în măsură, în număr, în forță, în profunzime Si: copleșitor (1), covârșitor (1). 15 a (Fig) Care înlătură orice îndoială Si: indiscutabil, incontestabil, indubitabil. 16 a (Fig) Care face să nu mai acționeze din inițiativă proprie, în urma unor represalii, a unor constrângeri etc. 17 a (Fig) Care aduce în stare de totală supunere.

zdrobitor, -oare adj., s.f, s.n. I adj. 1 Care zdrobește. 2 Fig. Care produce o durere sufletească copleșitoare. Un fel de dezgust mai zdrobitor decît chiar deznădejdea apăsa greu pe amîndoi umerii bătrînului (CAR.). 3 Fig. Care este istovitor, copleșitor, extenuant. O osteneală zdrobitoare se lăsă pe cerbicea lui Zibal (CAR.). 4 Fig. Care împrăștie orice îndoială; convingător, hotărîtor. În fața celor două argumente zdrobitoare mulțimea amuți. II 1 s.f. Mașină de mărunțire sau de separare prin strivire, prin sfărîmare etc. a unor materiale textile, a unor produse agricole etc. 2 s.n. (reg.) Meliță. • pl. -ori, -oare. /zdrobi + -tor.

ZDROBITOR1, zdrobitoare, s. n. Meliță.

ZDROBITOR2, -OARE, zdrobitori, -oare, adj. 1. Care zdrobește. Zbor crierii din tidve, sub ghioaga zdrobitoare. ALECSANDRI, P A. 168. ♦ Fig. Copleșitor. Erau nedumeriți și amețiți de somnul cel întîi care e zdrobitor și vecin cu moartea. SADOVEANU, O. VII 28. 2. Care împrăștie orice îndoială; covîrșitor. Dovezi zdrobitoare.Comparația fu zdrobitoare pentru Stelian Minea. C. PETRESCU, Î. II 216. Palatul prințului Mihail este transformat în Muzeu Etnografic... Acest muzeu este oglinda zdrobitoare a vieții nemernice și trudnice în care s-au zbătut masele țărănești în epocile țariste. SAHIA, U.R.S.S. 36.

ZDROBITOR2, -OARE, zdrobitori, -oare, adj. 1. Care zdrobește. ♦ Fig. Copleșitor, istovitor. 2. Fig. Care înlătură orice îndoială; covîrșitor. Argument zdrobitor. – Din zdrobi + suf. -(i)tor.

ZDROBITOR1, zdrobitoare, s. n. Meliță. – Din zdrobi + suf. -(i)tor.

ZDROBITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) și fig. Care zdrobește; nimicitor; distrugător; distructiv. Boală ~oare. Critică ~oare. 2) Care înlătură orice îndoială; cu caracter determinant. Argument ~. /a zdrobi + suf. ~tor

sdrobitor a. care sdrobește: puteri sdrobitoare; fig. dovezi sdrobitoare.

zdrobitór, -oáre adj. Care zdrobește, covîrșește, înfrînge, nimicește: superioritate, dovezĭ zdrobitoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zdrobitoare s. f., g.-d. art. zdrobitorii; pl. zdrobitori

zdrobitoare s. f., g.-d. art. zdrobitorii; pl. zdrobitori

zdrobitoare s. f., g.-d. art. zdrobitorii; pl. zdrobitori

zdrobitoare s. f., g.-d. art. zdrobitorii; pl. zdrobitori

zdrobitor2 (reg.) s. n., pl. zdrobitoare

zdrobitor1 adj. m., pl. zdrobitori; f. sg. și pl. zdrobitoare

zdrobitor1 adj. m., pl. zdrobitori; f. sg. și pl. zdrobitoare

zdrobitor2 (reg.) s. n., pl. zdrobitoare

zdrobitor adj. m., pl. zdrobitori; f. sg. și pl. zdrobitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZDROBITOR adj. v. decisiv, determinant, hotărâtor.

zdrobitor adj. v. DECISIV. DETERMINANT. HOTĂRÎTOR.

Intrare: zdrobitoare
zdrobitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarea
plural
  • zdrobitori
  • zdrobitorile
genitiv-dativ singular
  • zdrobitori
  • zdrobitorii
plural
  • zdrobitori
  • zdrobitorilor
vocativ singular
plural
Intrare: zdrobitor (adj.)
zdrobitor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrobitor
  • zdrobitorul
  • zdrobitoru‑
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarea
plural
  • zdrobitori
  • zdrobitorii
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarele
genitiv-dativ singular
  • zdrobitor
  • zdrobitorului
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarei
plural
  • zdrobitori
  • zdrobitorilor
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: zdrobitor (meliță)
zdrobitor2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrobitor
  • zdrobitorul
  • zdrobitoru‑
plural
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarele
genitiv-dativ singular
  • zdrobitor
  • zdrobitorului
plural
  • zdrobitoare
  • zdrobitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zdrobitoare, zdrobitorisubstantiv feminin

  • 1. Mașină folosită pentru mărunțirea sau separarea prin strivire, rupere, smulgere etc. a unor materiale textile, a unor fructe, legume, semințe etc. DEX '09 NODEX
etimologie:
  • Zdrobi + sufix -tor. DEX '09 NODEX

zdrobitor, zdrobitoareadjectiv

  • 1. Care zdrobește. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Zbor crierii din tidve, sub ghioaga zdrobitoare. ALECSANDRI, P A. 168. DLRLC
    • format_quote Boală zdrobitoare. Critică zdrobitoare. NODEX
    • 1.1. figurat Copleșitor, extenuant, istovitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Erau nedumeriți și amețiți de somnul cel întîi care e zdrobitor și vecin cu moartea. SADOVEANU, O. VII 28. DLRLC
  • 2. figurat Care înlătură orice îndoială. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Argument zdrobitor. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
    • format_quote Dovezi zdrobitoare. DLRLC
    • format_quote Comparația fu zdrobitoare pentru Stelian Minea. C. PETRESCU, Î. II 216. DLRLC
    • format_quote Palatul prințului Mihail este transformat în Muzeu Etnografic... Acest muzeu este oglinda zdrobitoare a vieții nemernice și trudnice în care s-au zbătut masele țărănești în epocile țariste. SAHIA, U.R.S.S. 36. DLRLC
etimologie:
  • Zdrobi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09 DLRM NODEX

zdrobitor, zdrobitoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Zdrobi + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.