2 intrări

55 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIZIÚNE, viziuni, s. f. 1. Percepție vizuală; imagine, reprezentare; p. ext. previziune. ♦ Vedenie, nălucire. 2. Mod de a vedea, de a concepe sau de a considera lucrurile; părere, opinie. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. vision. Cf. lat. visio, -onis.

viziune1 sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 39 / P: ~zi-u~ / V: (îvr) ~ione / Pl: ~ni / E: fr vision, lat visio, -onis cf it visione] 1 Reprezentare mentală (a realității) creată pe baza impresiilor primite anterior prin simțuri, pe baza concepțiilor proprii etc. 2 (Ccr) Realitate desemnată printr-o viziune (1). 3 Posibilitate de imaginare a unei realități viitoare. 4 (Ccr) Imagine asupra viitorului1 (14) proiectată mental. 5 Percepție vizuală. 6 (Ccr) Realitate percepută prin simțul văzului. 7 Reprezentare supranaturală. 8 Reprezentare halucinatorie. 9 (Spc) Reprezentare considerată ca rezultat al revelației divine. 10 (Ccr) Obiectul unei viziuni (9). 11 Manieră de a vedea, de a interpreta lucrurile Si: perspectivă. 12 (Pex) Concepție asupra unei anumite realități.

viziune s.f. 1 Percepție vizuală (a lumii exterioare); imagine, reprezentare a unei percepții vizuale; ext. realitate percepută prin simțul văzului. Urmărind parcă o viziune fugară, doctorița rămase cu ochii în tavan (VIN.). 2 Mod specific de a concepe sau de a vedea, de a interpreta lucrurile sau fenomenele; opinie, concepție. E un poet filozof, în sensul unei viziuni anumite asupra lumii (E. LOV.). 3 Percepție fugară și înșelătoare a unor lucruri (bizare, neverosimile, nereale); vedenie, halucinație, nălucire. Chiar dacă n-ar fi fost ieri decît o viziune, mîine scena se poate să devie realitate (REBR.). 4 Imagine a realității creată pe baza impresiilor primite anterior prin simțuri, pe baza concepțiilor proprii etc. Rămîne prins în mrejele viziunii... trecutului (PER.). 5 (relig.) Reprezentare considerată ca rezultat al revelației divine. ♦ Obiectul unei astfel de reprezentări. 6 (ret.) Folosirea prezentului în locul unui timp trecut. • sil. -zi-u-. pl. -i. /<fr. vision; cf. lat. visĭo, -onis „acțiunea de a vedea”.

VIZIÚNE, viziuni, s. f. 1. Percepție vizuală; p. ext. imagine, reprezentare. 2. Mod de a vedea, de a concepe lucrurile; concepție, opinie. 3. Percepție imaginară a unor lucruri nereale. ♦ Ceea ce i se pare cuiva că vede ca urmare a acestei percepții. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. vision. Cf. lat. visio, -onis.

VIZIÚNE, viziuni, s. f. 1. Percepție vizuală, vedere; p. ext. imagine, reprezentare. De multe ori amintirea e așa de puternică, încît după atîția ani se ridică în mine viziunea desăvîrșită a lucrurilor. SADOVEANU, O. VIII 50. Am agonisit numai viziunea holdelor de smarald. GALACTION, O. I 9. D. Sadoveanu are puternică viziunea gesturilor, prin care personagiile își vădesc mișcările sufletului. IBRĂILEANU, S. 17. Viziunea lucrurilor care-l înconjurau începu să se paienjenească încet-încet. ANGHEL-IOSIF, C. L. 144. ◊ (Poetic) Ileana, viziunea minunată, pare a fi țesută din lumină și căldură. GHEREA, ST. CR. III 310. 2. Mod de a vedea, de a privi lucrurile; p. ext. concepție, opinie. Poetul își formează o viziune globală, o viziune de ansamblu despre realitate. BENIUC, P. 136. O viziune politică de acest felpoate mai blîndăasupra familiei sale trebuie să fi avut și Eminovici. CĂLINESCU, E. 22. 3. Fantasmagorie. Dar chiar de n-ar fi fost ieri decît o viziune, mîine scena poate să devie realitate. REBREANU, R. II 53. ♦ Vedenie, nălucă. Prin ceața viorie care împînzește orizontul se desemnează în alb, ca o viziune a nopții, forma uriașă a iahtului. BART, S. M. 50.

VIZIÚNE s.f. 1. Percepție vizuală; (p. ext.) imagine, reprezentare. 2. Mod specific de înțelegere și de interpretare a lucrurilor sau a fenomenelor; (p. ext.) previziune, perspectivă. 3. Vedenie, închipuire, halucinație, nălucire. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. vision, it. visione, lat. visio].

VIZIÚNE s. f. 1. percepție vizuală; imagine, reprezentare; (p. ext.) previziune; perspectivă. 2. mod specific de a înțelege și interpreta lucrurile sau fenomenele; opinie. 3. vedenie, halucinație. 4. (ret.) folosirea prezentului în locul unui timp trecut. (< fr. vision, lat. visio)

VIZIÚNE ~i f. 1) Percepere a lumii materiale cu ajutorul văzului. 2) Proprietate de a vedea în minte; reprezentare. 3) Mod de a înțelege și interpreta lucrurile; concepție. ~ asupra lumii. 4) fig. Reprezentare imaginară a unor lucruri ireale, ca produs al unei stări patologice a psihicului; halucinație; vedenie; fantasmă. [G.-D. viziunii; Sil. -zi-u-] /<fr. vision

viziune f. 1. lucru supranatural ce apare cu permisiunea divină; viziunile profeților; 2. fig. idee nebună, extravagantă.

*viziúne f. (lat. visio. -ónis, d. vidére, visum, a vedea. V. pre-, pro- și re-viziune). Aparițiune supranaturală, revelațiune: viziunile profeților. Vedenie, nălucă. Himeră.

VIZUÍNĂ, vizuini, s. f. 1. Adăpost al unor animale sălbatice; vizunie. ♦ Fig. Ascunzătoare. 2. Fig. Cocioabă, bordei. [Pl. și: vizuine] – Cf. viezure.

ghizui[1] sf vz vizuină

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

jezuri[1] sf vz vizuină

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

vizui sf [At: TETRAEV. (1574), 212 / V: (îrg) vezunie, viez~, viezunie, vijunie, ~zonie (A: nct), ~zunie (Pl și: vizunie), (reg) bizunie (A și: bizunie), iezui, iezunie,[1] vez~, vezuri, viezuime, viezuri, viezuri~, ~ziu, ~ziune, ~ne, ~uri~ / E: viezure] 1 Loc de adăpost pe care și-l sapă în pământ unele animale sălbatice Si: bârlog (2), (rar) năzuină. 2 (Îrg; pex) Peșteră (care poate fi folosită drept adăpost). 3 (Fig) Ascunzătoare (5). 4 (Fig) Refugiu. 5 (Pan) Adăpost (1). 6 (Pan) Cocioabă (1). 7 (Pan) Locuință.

  1. Ultimele două variante nu au intrare principală. — gall

vizui s.f. 1 (Loc de) adăpost pe care și-l sapă în pămînt sau și-l amenajează unele animale sălbatice; bîrlog. Te încredințez că mi-ar plăcea să străbat... vizuinile de prin munți, în presupusa dibuire a urșilor (ODOB.). 2 Fig. Ascunzătoare; refugiu. Vizuina neînduplecatului voevod era așezată pe niște colți de stîncă (CAR.). 3 Fig. (fam.) Colibă, bordei; cocioabă. Vizunia nu avea... fereastră, ci numai o răsuflătoare pentru aerisire (CĂL.). • pl. -i, -e. (pop.) vizunie, viezurină s.f. /cf. viezure.

VIZUÍNĂ, vizuine, s. f. 1. Loc de adăpost pe care și-l sapă în pământ sau și-l amenajează unele animale sălbatice; vizunie. ♦ Fig. Ascunzătoare. 2. Fig. Cocioabă, bordei. – Cf. viezure.

VIZUÍNĂ, vizuini, s. f. (Și în forma vizunie) 1. Bîrlog pe care și-l sapă animalele în pămînt sau și-l fac într-o scorbură, pentru a le servi de adăpost. Sub o rădăcină... de porumb, la temelia moviliței, era gura vizuinii de șobolani. DUMITRIU, N. 275. Trebuie numai să mormăiască și să intre într-o vizunie și-i adevărat bursuc. SADOVEANU, O. II 356. Ca o fiară rănită de moarte, retrasă în vizuină, sta închisă în camera ei. BART, E. 241. 2. Cocioabă, bojdeucă sau orice adăpost primitiv pentru oameni. Sarbezii și zdrențeroșii negustori de vechituri etalau în deschizătura vizuniilor lor resturi despărecheate și oribile. SADOVEANU, O. VIII 155. Vizuina neînduplecatului voievod era așezată pe niște colți de stîncă. CARAGIALE, O. III 91. – Variantă: vizuníe s. f.

VIZUÍNĂ ~i f. Adăpost subteran, pe care și-l sapă unele animale sălbatice; bârlog. [Sil. -zu-i-] /Din viezure

vizuină f. 1. gaură făcută de viezure; 2. culcuș de fiare. [V. vizunie].

vizuínă, în Ban. vizurínă, în Olt. Trans. vĭezuínă (Cor. și NPl. Ceaur, 20 și 57), în Mold. vizuníe, în nord. și bizuníe, în Munt. și ghizuníe f. (d. viezure, ca fr. tanière, din taisniere, *taxonaria, d. lat. taxus, vĭezure, orĭ ca vsl. bg ĭazvina, d. ĭazvŭ, vĭezure). Ascunzătoarea pe care șĭ-o face o feară în pămînt. Fig. Casă mică și proastă, bordeĭ: ce vizuină! V. chițumie, cicĭoabă, bîrlog, crov.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

viziune (desp. -zi-u-) s. f., g.-d. art. viziunii; pl. viziuni

viziune (-zi-u-) s. f., g.-d. art. viziunii; pl. viziuni

viziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. viziúnii; pl. viziúni

vizui s. f., g.-d. art. vizuinii; pl. vizuini

vizui s. f., g.-d. art. vizuinii; pl. vizuini

vizuínă s. f., g.-d. art. vizuínii; pl. vizuíni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIZIÚNE s. 1. v. imagine. 2. v. fantomă. 3. v. spectru. 4. perspectivă. 5. v. concepție.

VIZIUNE s. 1. imagine, înfățișare, reprezentare, (înv.) vedenie, (fig.) icoană, oglindă. (~ unor vremuri apuse.) 2. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, (înv. și pop.) nălucitură, năzăritură, (pop.) iazmă, moroi, (reg.) arătanie, necurățenie, pater, (Ban.) năhoadă, (Mold. și Bucov.) vidmă, (înv.) vedere, zare. (O ~ în noapte.) 3. chip, imagine, spectru, umbră, vedenie. (~ morții se arată.) 4. perspectivă. (Are o ~ clară asupra dezvoltării economice.) 5. concepție, convingere, gînd, idee, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, vedere, (livr.) convicțiune. (O ~ sănătoasă asupra...)

VIZUÍNĂ s. bârlog, cuib, culcuș, sălaș, (reg.) cobârlău, covru, mișină, vizunie, (prin Ban.) cârtog, (prin Transilv.) scorciob, (prin Ban.) viezurime, viezurină. (~ unui animal sălbatic.)

VIZUI s. bîrlog, cuib, culcuș, sălaș, (reg.) cobîrlău, covru, mișină, vizunie, (prin Ban.) cîrtog, (prin Transilv.) scorciob, (prin Ban.) viezurime, viezurină. (~ a unui animal sălbatic.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

viziune (fr.) sin. metastază, sin. parțial enalagă: figură de substituție, care constă în folosirea prezentului în locul unui timp trecut. Este vorba de prezentul istoric sau dramatic. Pentru exemple, v. enalagă.

Intrare: viziune
  • silabație: vi-zi-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viziune
  • viziunea
plural
  • viziuni
  • viziunile
genitiv-dativ singular
  • viziuni
  • viziunii
plural
  • viziuni
  • viziunilor
vocativ singular
plural
Intrare: vizuină
vizuină (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizui
  • vizuina
plural
  • vizuini
  • vizuinile
genitiv-dativ singular
  • vizuini
  • vizuinii
plural
  • vizuini
  • vizuinilor
vocativ singular
plural
vizuină2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizui
  • vizuina
plural
  • vizuine
  • vizuinele
genitiv-dativ singular
  • vizuine
  • vizuinei
plural
  • vizuine
  • vizuinelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizunie
  • vizunia
plural
  • vizunii
  • vizuniile
genitiv-dativ singular
  • vizunii
  • vizuniei
plural
  • vizunii
  • vizuniilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bizunie
  • bizunia
plural
  • bizunii
  • bizuniile
genitiv-dativ singular
  • bizunii
  • bizuniei
plural
  • bizunii
  • bizuniilor
vocativ singular
plural
viezurină substantiv feminin
  • silabație: vie- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viezuri
  • viezurina
plural
  • viezurine
  • viezurinele
genitiv-dativ singular
  • viezurine
  • viezurinei
plural
  • viezurine
  • viezurinelor
vocativ singular
plural
  • silabație: vi-zi-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viziune
  • viziunea
plural
  • viziuni
  • viziunile
genitiv-dativ singular
  • viziuni
  • viziunii
plural
  • viziuni
  • viziunilor
vocativ singular
plural
ghizuină substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghizui
  • ghizuina
plural
  • ghizuini
  • ghizuinile
genitiv-dativ singular
  • ghizuini
  • ghizuinii
plural
  • ghizuini
  • ghizuinilor
vocativ singular
plural
jezurină substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jezuri
  • jezurina
plural
  • jezurini
  • jezurinile
genitiv-dativ singular
  • jezurini
  • jezurinii
plural
  • jezurini
  • jezurinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezunie
  • vezunia
plural
  • vezunii
  • vezuniile
genitiv-dativ singular
  • vezunii
  • vezuniei
plural
  • vezunii
  • vezuniilor
vocativ singular
plural
viezuină substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viezui
  • viezuina
plural
  • viezuini
  • viezuinile
genitiv-dativ singular
  • viezuini
  • viezuinii
plural
  • viezuini
  • viezuinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viezunie
  • viezunia
plural
  • viezunii
  • viezuniile
genitiv-dativ singular
  • viezunii
  • viezuniei
plural
  • viezunii
  • viezuniilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vijunie
  • vijunia
plural
  • vijunii
  • vijuniile
genitiv-dativ singular
  • vijunii
  • vijuniei
plural
  • vijunii
  • vijuniilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizonie
  • vizonia
plural
  • vizonii
  • vizoniile
genitiv-dativ singular
  • vizonii
  • vizoniei
plural
  • vizonii
  • vizoniilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezui
  • vezuina
plural
  • vezuini
  • vezuinile
genitiv-dativ singular
  • vezuini
  • vezuinii
plural
  • vezuini
  • vezuinilor
vocativ singular
plural
vezurină substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezuri
  • vezurina
plural
  • vezurini
  • vezurinile
genitiv-dativ singular
  • vezurini
  • vezurinii
plural
  • vezurini
  • vezurinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viezuime
  • viezuimea
plural
  • viezuimi
  • viezuimile
genitiv-dativ singular
  • viezuimi
  • viezuimii
plural
  • viezuimi
  • viezuimilor
vocativ singular
plural
viezurimă substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viezuri
  • viezurima
plural
  • viezurimi
  • viezurimile
genitiv-dativ singular
  • viezurimi
  • viezurimii
plural
  • viezurimi
  • viezurimilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viziu
  • viziuna
plural
  • viziuni
  • viziunile
genitiv-dativ singular
  • viziuni
  • viziunii
plural
  • viziuni
  • viziunilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizuine
  • vizuinea
plural
  • vizuini
  • vizuinile
genitiv-dativ singular
  • vizuini
  • vizuinii
plural
  • vizuini
  • vizuinilor
vocativ singular
plural
vizurină substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizuri
  • vizurina
plural
  • vizurini
  • vizurinile
genitiv-dativ singular
  • vizurini
  • vizurinii
plural
  • vizurini
  • vizurinilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

viziune, viziunisubstantiv feminin

  • 1. Percepție vizuală. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote De multe ori amintirea e așa de puternică, încît după atîția ani se ridică în mine viziunea desăvîrșită a lucrurilor. SADOVEANU, O. VIII 50. DLRLC
    • format_quote Am agonisit numai viziunea holdelor de smarald. GALACTION, O. I 9. DLRLC
    • format_quote D. Sadoveanu are puternică viziunea gesturilor, prin care personagiile își vădesc mișcările sufletului. IBRĂILEANU, S. 17. DLRLC
    • format_quote Viziunea lucrurilor care-l înconjurau începu să se paienjenească încet-încet. ANGHEL-IOSIF, C. L. 144. DLRLC
    • format_quote poetic Ileana, viziunea minunată, pare a fi țesută din lumină și căldură. GHEREA, ST. CR. III 310. DLRLC
  • 2. Mod de a vedea, de a concepe sau de a considera lucrurile; părere, opinie. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Poetul își formează o viziune globală, o viziune de ansamblu despre realitate. BENIUC, P. 136. DLRLC
    • format_quote O viziune politică de acest fel – poate mai blîndă – asupra familiei sale trebuie să fi avut și Eminovici. CĂLINESCU, E. 22. DLRLC
  • 3. Percepție imaginară a unor lucruri nereale. DEX '98 DLRLC
    sinonime: fantasmagorie
    • format_quote Dar chiar de n-ar fi fost ieri decît o viziune, mîine scena poate să devie realitate. REBREANU, R. II 53. DLRLC
    • 3.1. Ceea ce i se pare cuiva că vede ca urmare a acestei percepții. DEX '98
  • 4. retoric Folosirea prezentului în locul unui timp trecut. MDN '00
etimologie:

vizui, vizuinisubstantiv feminin

  • 1. Adăpost al unor animale sălbatice. DEX '09 MDA2 DLRLC NODEX
    • format_quote Sub o rădăcină... de porumb, la temelia moviliței, era gura vizuinii de șobolani. DUMITRIU, N. 275. DLRLC
    • format_quote Trebuie numai să mormăiască și să intre într-o vizunie și-i adevărat bursuc. SADOVEANU, O. II 356. DLRLC
    • format_quote Ca o fiară rănită de moarte, retrasă in vizuină, sta închisă în camera ei. BART, E. 241. DLRLC
  • 2. figurat Bojdeucă, bordei, cocioabă. DEX '09 MDA2 DLRLC
    • format_quote Sarbezii și zdrențeroșii negustori de vechituri etalau în deschizătura vizuniilor lor resturi despărecheate și oribile. SADOVEANU, O. VIII 155. DLRLC
    • format_quote Vizuina neînduplecatului voievod era așezată pe niște colți de stîncă. CARAGIALE, O. III 91. DLRLC
etimologie:
  • cf. viezure DEX '09 MDA2 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.