18 definiții pentru opinie opiniune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

opinie sf [At: FN 152 / V: (iuz) ~iune, (nob) ~nio / Pl: ~ii / E: lat opinio, -onis, fr opinion] 1 Părere. 2 (Îs) ~ publică Părere a comunității. 3 (Îe) A face ~ separată A susține o părere deosebită de cea a majorității.

OPÍNIE, opinii, s. f. Părere, judecată, idee. ◊ Opinia publică = părerea publicului într-o anumită chestiune. ◊ Expr. A face opinie separată = a susține în mod ferm o părere deosebită de cea a majorității; a nu se alătura părerii majorității. [Var.: (înv.) opiniúne s. f.] – Din lat. opinio, -onis, fr. opinion.

OPÍNIE, opinii, s. f. Părere, judecată, idee. ◊ Opinia publică = părerea publicului într-o anumită chestiune. ◊ Expr. A face opinie separată = a susține în mod ferm o părere deosebită de cea a majorității; a nu se alătura părerii majorității. [Var.: (înv.) opiniúne s. f.] – Din lat. opinio, -onis, fr. opinion.

OPÍNIE, opinii, s. f. Părere, judecată, idee. Luptă de opinii.Știți care este opinia mea în privința revizuirii? CARAGIALE, O. I 148. Petru Maior.. trece în opinia ardelenilor înaintea lui Șincai. RUSSO, S. 45. Opinie publică v. public. ◊ Expr. A face opinie separată = a nu se alătura votului majorității la o ședință, la o adunare; p. ext. a-și exprima prin atitudine și cuvinte o părere contrară părerii majorității. În ședință, Guță Mereuță făcea opinie separată. C. PETRESCU, C. V. 265. – Variantă: (învechit) opiniúne (GHICA, S. 180) s. f.

OPÍNIE s.f. Părere, idee, judecată. ♦ Opinie publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face opinie separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate); a-și exprima o părere contrară părerii majorității. [Gen. -iei, var. opiniune s.f. / cf. fr. opinion, lat. opinio].

OPÍNIE s. f. părere, judecată, idee. ♦ ~ publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face ~ separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate). (< fr. opinion, lat. opinio)

OPÍNIE ~i f. Punct de vedere particular (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); părere; judecată; considerent; cuvânt. ◊ A face ~ separată a nu adera la părerea altora (a majorității). [G.-D. opiniei; Sil. -ni-e] /<lat. opinio, ~onis, fr. opinion

OPINIÚNE s. f. v. opinie.

OPINIÚNE s.f. v. opinie.

opiniune f. 1. părerea despre ceva pus în desbatere; 2. sentiment particular despre lucruri: opiniuni politice, religioase; opiniune publică, ceeace publicul cugetă despre cineva sau despre ceva.

*opiniúne f. (lat. opínio, -iónis). Părere, credință, apreciere: a-țĭ exprima opiniunea, opiniunĭ religioase, politice. Opiniunea publică, ceĭa ce crede lumea. – Și opínie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

opínie (-ni-e) s. f., art. opínia (-ni-a), g.-d. art. opíniei; pl. opínii, art. opíniile (-ni-i-)

opínie s. f. (sil. -ni-e), art. opínia (sil. -ni-a), g.-d. art. opíniei; pl. opínii, art. opíniile (sil.-ni-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OPÍNIE s. 1. v. părere. 2. părere, punct de vedere, (înv. și pop.) socotință, (înv.) proces, socoată. (Care e ~ ta în această problemă?) 3. v. concepție. 4. credință, idee, judecată, părere. (După ~ mea...) 5. v. apreciere. 6. opinie publică = spirite (pl.). (~ era agitată.)

OPINIE s. 1. considerație, considerent, constatare, idee, observare, observație, părere, reflecție, reflexie, remarcă. (Cîteva ~ asupra...) 2. părere, punct de vedere, (înv. și pop.) socotință, (înv.) proces, socoată. (Care e ~ ta în această problemă?) 3. concepție, convingere, gînd, idee, judecată, orientare, părere, principiu, vedere, viziune, (livr.) convicțiune. (Are niște ~ sănătoase.) 4. credință, idee, judecată, părere. (După ~ mea...) 5. apreciere, aviz, judecată, părere, verdict. (Așteptăm cu nerăbdare ~ publicului.) 6. opinie publică = spirite (pl.). (~ era agitată.) erată

Intrare: opinie
  • silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opinie
  • opinia
plural
  • opinii
  • opiniile
genitiv-dativ singular
  • opinii
  • opiniei
plural
  • opinii
  • opiniilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opiniune
  • opiniunea
plural
  • opiniuni
  • opiniunile
genitiv-dativ singular
  • opiniuni
  • opiniunii
plural
  • opiniuni
  • opiniunilor
vocativ singular
plural

opinie opiniune

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Luptă de opinii.
      surse: DLRLC
    • Știți care este opinia mea în privința revizuirii? CARAGIALE, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • Petru Maior... trece în opinia ardelenilor înaintea lui Șincai. RUSSO, S. 45.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Opinia publică = părerea publicului într-o anumită chestiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. expresie A face opinie separată = a susține în mod ferm o părere deosebită de cea a majorității; a nu se alătura părerii majorității.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • În ședință, Guță Mereuță făcea opinie separată. C. PETRESCU, C. V. 265.
        surse: DLRLC

etimologie: