13 definiții pentru vedenie

VEDÉNIE, vedenii, s. f. 1. Halucinație; nălucă, fantomă. ♦ (Rar) Miraj. ♦ Ființă care apare în mod nedeslușit sau neașteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat; arătare. 2. (Înv.) Imagine, reprezentare. 3. (Pop.) Vedere (I 1). – Din sl. vidĕnije (după vedere).

VEDÉNIE, vedenii, s. f. 1. Halucinație; nălucă, fantomă. ♦ (Rar) Miraj. ♦ Ființă care apare în mod nedeslușit sau neașteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat; arătare. 2. (Înv.) Imagine, reprezentare. 3. (Pop.) Vedere (I 1). – Din sl. vidĕnije (după vedere).

VEDÉNIE, vedenii, s. f. 1. Faptul de a vedea lucruri care nu există în realitate; oameni sau obiecte pe care cei cu imaginația tulburată au impresia că le văd în fața lor; viziune, halucinație, nălucă. În una din nopțile lui de suferință... a avut o vedenie. SADOVEANU, E. 220. Deodată Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt. HOGAȘ, M. N. 93. Vedenii nedeslușite, șiruri rupte și încîlcite, vorbe stinghere și sfărîmături de idei scăpau în învălmășagul haotic dintre tîmplele-i fierbinți. VLAHUȚĂ, O. A. I 101. ◊ Fig. Gorică.. le momea cu vedenia unei vieți ușoare și bogate. M. I. CARAGIALE, C. 56. ♦ Ființă care apare în mod nedeslușit sau care sperie prin aspectul ei ciudat. Pe cărarea strîmba veniră spre mine, fără sunet de pași, două vedenii. Un căprior și perechea. C. PETRESCU, S. 20. Calul, vedenie mută, Cu coama de vînturi bătută, Stă-n noaptea cu neguri de pază Lui Gelu. COȘBUC, P. II 32. 2. Imagine, reprezentare. Șleahticii auziseră un nume care începea să fie groaznic și aveau vedenia ticăloșiilor și prădăciunilor tătărăști. SADOVEANU, O. VII 96. 3. (Popular) Faptul de a vedea; vedere. Și-i arăta copiii, la a căror vedenie Maica Domnului se îngrețoșa. ȘEZ. V 36.

vedénie (-ni-e) s. f., art. vedénia (-ni-a), g.-d. art. vedéniei; pl. vedénii, art. vedéniile (-ni-i-)

vedénie s. f. (sil. -ni-e), art. vedénia (sil. -ni-a), g.-d. art. vedéniei; pl. vedénii, art. vedéniile (sil. -ni-i-)

VEDÉNIE s. 1. v. fantomă. 2. v. închipuire. 3. v. halucinație. 4. v. spectru.

VEDÉNIE s. v. imagine, înfătișare, miraj, ochi, reprezentare, văz, vedere, viziune.

vedénie (-ii), s. f. – Viziune, nălucă, fantasmă. Sl. vidĕnije (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 455; Conev 97), cu fonetism influențat de a vedea.

VEDÉNIE ~i f. 1) Reprezentare imaginară a unor lucruri ireale ca produs al unei stări patologice a psihicului; halucinație; fantasmă; viziune. A avea ~i. 2) (în superstiții) Ființă imaginară, produs al fanteziei, care provoacă spaimă; fantomă; nălucă; arătare; duh; stafie; spirit. /<sl. vidĕnije

vedenie f. viziune. [Slav. VIDĬENIĬE].

vedénie și (vechĭ, azĭ Mold.) vi- f. (vsl. vidĭeniĭe, d. vidĭeti, a vedea. V. vidmă). Arătare, nălucă, spectru. Halucinațiune: a avea vedeniĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

vedenie s. v. IMAGINE. ÎNFĂȚIȘARE. MIRAJ. OCHI. REPREZENTARE. VĂZ. VEDERE. VIZIUNE.

VEDENIE s. 1. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, viziune, (înv. și pop.) nălucitură, năzăritură, (pop.) iazmă, moroi, (reg.) arătanie, necurățenie, pater, (Ban.) năhoadă, (Mold. și Bucov.) vidmă, (înv.) vedere, zare. (O ~ în noapte.) 2. fantasmagorie, închipuire, nălucire. (O ~ a minții sale.) 3. halucinație, nălucire, năzărire, (înv.) vedere. (A avut o ~.)

Intrare: vedenie
  • silabisire: -ni-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vedenie vedenia
plural vedenii vedeniile
genitiv-dativ singular vedenii vedeniei
plural vedenii vedeniilor
vocativ singular
plural

vedenie

  • 1. Faptul de a vedea lucruri care nu există în realitate; oameni sau obiecte pe care cei cu imaginația tulburată au impresia că le văd în fața lor.
    exemple
    • În una din nopțile lui de suferință... a avut o vedenie. SADOVEANU, E. 220.
      surse: DLRLC
    • Deodată Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt. HOGAȘ, M. N. 93.
      surse: DLRLC
    • Vedenii nedeslușite, șiruri rupte și încîlcite, vorbe stinghere și sfărîmături de idei scăpau în învălmășagul haotic dintre tîmplele-i fierbinți. VLAHUȚĂ, O. A. I 101.
      surse: DLRLC
    • figurat Gorică... le momea cu vedenia unei vieți ușoare și bogate. M. I. CARAGIALE, C. 56.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Ființă care apare în mod nedeslușit sau neașteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: arătare duh spirit stafie 2 exemple
      exemple
      • Pe cărarea strîmbă veniră spre mine, fără sunet de pași, două vedenii. Un căprior și perechea. C. PETRESCU, S. 20.
        surse: DLRLC
      • Calul, vedenie mută, Cu coama de vînturi bătută, Stă-n noaptea cu neguri de pază Lui Gelu. COȘBUC, P. II 32.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Șleahticii auziseră un nume care începea să fie groaznic și aveau vedenia ticăloșiilor și prădăciunilor tătărăști. SADOVEANU, O. VII 96.
      surse: DLRLC
  • 3. popular Faptul de a vedea; vedere (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vedere un exemplu
    exemple
    • Și-i arăta copiii, la a căror vedenie Maica Domnului se îngrețoșa. ȘEZ. V 36.
      surse: DLRLC

etimologie: