5 intrări

47 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÍZĂ1, vize, s. f. Însemnare, parafă etc. trecută de o autoritate pe un act, pentru a-i da valabilitate, pentru a-i confirma primirea etc. – Din fr. visa.

VÍZĂ1, vize, s. f. Însemnare, parafă etc. trecută de o autoritate pe un act, pentru a-i da valabilitate, pentru a-i confirma primirea etc. – Din fr. visa.

VÍZĂ2, vize, s. f. Pește de apă dulce, asemănător cu cega, cu botul scurt, conic și rotunjit (Acipenser nudiventris).Cf. rus. viz.

VÍZĂ2, vize, s. f. Pește de apă dulce, asemănător cu cega, cu botul scurt, conic și rotunjit (Acipenser nudiventris).Cf. rus. viz.

VÍZĂ3, vize, s. f. Linie formată din prelungirea razei vizuale, printr-un aparat topografic, până la un anumit punct de pe teren; p. ext. linie trasată pe o planșetă unind locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat. – După fr. visée.

vi3 sf [At: LTR2 / Pl: ~ze / E: fr visée] 1 Direcție care corespunde prelungirii razei vizuale prin luneta unui aparat topografic spre un anumit punct din teren. 2 (Pex) Linie care unește punctul în care se află aparatul de observare cu punctul vizat. 3 (Fig) Obiectiv de îndeplinit.

vi2 sf [At: ASACHI, S. L. II, 114 / Pl: ~ze / E: rs, ucr виз, mg viza] 1 Pește din familia acipenseridelor, atingând o lungime medie de 1,5-2 m, cu capul alungit, cu botul lat, scurt și rotunjit la vârf, cu corpul aproape cilindric, cu pielea netedă, de culoare cenușiu-cafenie pe spate și albă pe pântece, apreciat pentru carnea și icrele lui (Acipenser glaber). 2 (Iht) Morun (Huso huso).

vi1 sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ze / E: fr visa] Mențiune, ștampilă (însoțită de semnătură) aplicată de o autoritate pe un act pentru a-i conferi valabilitate.

vi3 s.f. (iht.) Pește de apă dulce, din familia acipenseridelor, asemănător cu cega, cu botul scurt, conic și rotunjit (Acipenser nudiventris). • pl. -e /<rus., ucr. виз, magh. visa.

vi1 s.f. Mențiune, însemnare specială, parafă etc. făcută de o autoritate pe un act, pentru a-i da valabilitate, pentru a-i confirma primirea etc. ♦ Spec. Mențiune aplicată pe pașaportul unei persoane în baza căreia i se permite să intre (sau să iasă) pe (sau de pe) teritoriul unei țări străine. Fiind cetățeană străină, aștepta, iritată, să obțină viza de plecare din țară (CĂL.). • pl. -e. /<fr. visa; cf. lat. vīsa „lucru văzut”.

vi2 s.f. Linie formată din prelungirea razei vizuale, printr-un aparat topografic, pînă la un anumit punct de pe teren. ♦ Ext. Linie trasată pe o planșetă și care unește locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat. • pl. -e. /<fr. visée.

VÍZĂ3, vize, s. f. Linie formată din prelungirea razei vizuale, printr-un aparat topografic, până la un anumit punct de pe teren; p. ext. linie trasată pe o planșetă și care unește locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat. – După fr. visée.

VÍZĂ2, vize, s. f. Pește din familia nisetrului, adaptat la viața din apele dulci ale Dunării (Acipenser glaben).

VIZĂ1, vize, s. f. Însemnare făcută de o autoritate pe un act pentru a-i da valabilitate, pentru a confirma primirea hîrtiei respective etc. E pusă viza pe pașapoarte? BENIUC, V. 96.

VÍZĂ2 s.f. Linie formată din prelungirea razei vizuale printr-un aparat topografic până la un anumit punct de pe teren; (p. ext.) linie trasată pe o planșetă și care unește locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat. [< fr. visée, cf. viser – a ochi].

VÍZĂ1 s.f. Semn sau mențiune făcută pe un act pentru a indica faptul că a fost văzut, verificat sau rezolvat. [< fr. visa, cf. lat. visa – văzută].

VÍZĂ1 s. f. semn, mențiune pe un act pentru a indica faptul că a fost văzut, verificat sau rezolvat. (< fr. visa)

VÍZĂ2 s. f. linie din prelungirea razei vizuale printr-un aparat topografic până la un anumit punct de pe teren; (p. ext.) linie trasată pe o planșetă și care unește locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat. (< fr. visée)

VÍZĂ ~e f. Formulă specială sau ștampilă, însoțită de o semnătură, care se aplică de către o autoritate pe un document pentru a-l face valabil. [G.-D. vizei] /<fr. visa

viză f. formulă prin care se atestă că un act a fost verificat: a pune viză.

viză f. pește care trăește în Marea-Neagră, ajunge până la trei metri de lung, cu icre foarte bune (Accipenser glabra) [Rut. VIZŬ].

2) *víză f., pl. e (fr. visa, d. lat. visa, „văzută” saŭ „văzute”, part. d. vidére, a vedea). Cuvinte, semn orĭ iscălitură pin care se atestă că un act a fost văzut: a-țĭ pune viza pe un pașaport.

arată toate definițiile

Intrare: viză (însemnare)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vi
  • viza
plural
  • vize
  • vizele
genitiv-dativ singular
  • vize
  • vizei
plural
  • vize
  • vizelor
vocativ singular
plural
Intrare: viză (linie)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vi
  • viza
plural
  • vize
  • vizele
genitiv-dativ singular
  • vize
  • vizei
plural
  • vize
  • vizelor
vocativ singular
plural
Intrare: viză (pește)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vi
  • viza
plural
  • vize
  • vizele
genitiv-dativ singular
  • vize
  • vizei
plural
  • vize
  • vizelor
vocativ singular
plural
Intrare: viza (ștampila)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • viza
  • vizare
  • vizat
  • vizatu‑
  • vizând
  • vizându‑
singular plural
  • vizea
  • vizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vizez
(să)
  • vizez
  • vizam
  • vizai
  • vizasem
a II-a (tu)
  • vizezi
(să)
  • vizezi
  • vizai
  • vizași
  • vizaseși
a III-a (el, ea)
  • vizea
(să)
  • vizeze
  • viza
  • viză
  • vizase
plural I (noi)
  • vizăm
(să)
  • vizăm
  • vizam
  • vizarăm
  • vizaserăm
  • vizasem
a II-a (voi)
  • vizați
(să)
  • vizați
  • vizați
  • vizarăți
  • vizaserăți
  • vizaseți
a III-a (ei, ele)
  • vizea
(să)
  • vizeze
  • vizau
  • viza
  • vizaseră
Intrare: viza (ținti)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • viza
  • vizare
  • vizat
  • vizatu‑
  • vizând
  • vizându‑
singular plural
  • vizea
  • vizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vizez
(să)
  • vizez
  • vizam
  • vizai
  • vizasem
a II-a (tu)
  • vizezi
(să)
  • vizezi
  • vizai
  • vizași
  • vizaseși
a III-a (el, ea)
  • vizea
(să)
  • vizeze
  • viza
  • viză
  • vizase
plural I (noi)
  • vizăm
(să)
  • vizăm
  • vizam
  • vizarăm
  • vizaserăm
  • vizasem
a II-a (voi)
  • vizați
(să)
  • vizați
  • vizați
  • vizarăți
  • vizaserăți
  • vizaseți
a III-a (ei, ele)
  • vizea
(să)
  • vizeze
  • vizau
  • viza
  • vizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

viză (însemnare)

  • 1. Însemnare, parafă etc. trecută de o autoritate pe un act, pentru a-i da valabilitate, pentru a-i confirma primirea etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • E pusă viza pe pașapoarte? BENIUC, V. 96.
      surse: DLRLC

etimologie:

viză (linie)

  • 1. Linie formată din prelungirea razei vizuale, printr-un aparat topografic, până la un anumit punct de pe teren.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. prin extensiune Linie trasată pe o planșetă unind locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat.
      surse: DEX '09 DN

etimologie:

viză (pește)

  • 1. Pește de apă dulce, asemănător cu cega, cu botul scurt, conic și rotunjit (Acipenser nudiventris).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

viza (ștampila)

  • 1. A aplica o viză pe un act oficial, pentru a-i da valabilitate.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • tranzitiv factitiv Căutarăm să coborîm la Orșova și să vizăm pașapoartele noastre. BOLINTINEANU, O. 268.
      surse: DEX '09
    • reflexiv pasiv O ferestruie mică... pe unde se cumpără și se vizează biletele. SEBASTIAN, T. 188.
      surse: DLRLC

etimologie:

viza (ținti)

  • 1. A dirija, a îndrepta o armă, un aparat de măsură etc. (sau o parte a lor) spre un anumit obiectiv.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Rotim alidada mobilă, pînă putem viza obiectul de pe cealaltă latură a unghiului. TRIGONOMETRIA 116.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat A se referi, a face aluzie la ceva; a avea ca obiectiv, a avea ca scop.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: aspira referi ținti attach_file un exemplu
    exemple
    • Avea impresia că este direct vizat. BART, E. 211.
      surse: DLRLC

etimologie: