viză¹ sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ze / E: fr visa] Mențiune, ștampilă (însoțită de semnătură) aplicată de o autoritate pe un act pentru a-i conferi valabilitate.

viză² sf [At: ASACHI, S. L. II, 114 / Pl: ~ze / E: rs, ucr виз, mg viza] 1 Pește din familia acipenseridelor, atingând o lungime medie de 1,5-2 m, cu capul alungit, cu botul lat, scurt și rotunjit la vârf, cu corpul aproape cilindric, cu pielea netedă, de culoare cenușiu-cafenie pe spate și albă pe pântece, apreciat pentru carnea și icrele lui (Acipenser glaber). 2 (Iht) Morun (Huso huso).

viză³ sf [At: LTR² / Pl: ~ze / E: fr visée] 1 Direcție care corespunde prelungirii razei vizuale prin luneta unui aparat topografic spre un anumit punct din teren. 2 (Pex) Linie care unește punctul în care se află aparatul de observare cu punctul vizat. 3 (Fig) Obiectiv de îndeplinit.

viză³ s.f. (iht.) Pește de apă dulce, din familia acipenseridelor, asemănător cu cega, cu botul scurt, conic și rotunjit (Acipenser nudiventris). • pl. -e /<rus., ucr. виз, magh. visa.

VIZĂ², vize, s. f. Pește din familia nisetrului, adaptat la viața din apele dulci ale Dunării (Acipenser glaben).

viză f. pește care trăește în Marea-Neagră, ajunge până la trei metri de lung, cu icre foarte bune (Accipenser glabra) [Rut. VIZŬ].

1) víză f., pl. e (rut. viz). Un pește ganoid cu botu lat maĭ mare de cît cega (acipenser glaber). Cînd e mic (50 c.m.) se numește bogzar.

viză s. f., g.-d. art. vizei; pl. vize

viză s. f., g.-d. art. vizei; pl. vize

viză (adm., zool., topogr.) s. f., g.-d. art. vizei; pl. vize

viză.

viză (-ze), s. f. – Sturion (Acipenser glaber). Rut., rus. viz, pol. wyz, slov., mag. viza (Cihac, II, 460).

VIZĂ, vize, s.f. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), prezent în Marea Neagră și Marea Caspică, dar frecvent și în apele dulci aferente, putând ajunge de 1,5-2 m lungime. – V. sturion