24 de definiții pentru virgin vergin (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIRGÍN, -Ă, virgini, -e, adj. 1. Care nu a avut niciodată relații sexuale; cast, neprihănit, feciorelnic. ♦ (Substantivat, f.) Fecioară, fată. 2. Fig. Candid, inocent, nevinovat. 3. Fig. (Despre locuri) Necunoscut de oameni; nelucrat, necultivat; neexplorat; neexploatat. 4. Fig. (Despre obiecte) Neatins, intact, neutilizat; curat. ♦ Spec. (Despre metale) Pur, curat. [Var.: (înv. și pop.) vergín, -ă adj.] – Din lat. virgo, -inis.

virgin, ~ă [At: HELIADE. O. I, 185 / V: (îrg) ver~ / A și: (înv) vir~ / Pl: ~i, ~e / E: lat virgo, -inis, it vergine] 1 sf Fecioară (1). 2 sf (Înv; cu determinarea „Sfânta”) Maica Domnului. 3 sfa (Ast) Constelația Fecioarei. 4 a (D. oameni, mai ales d. fete) Care nu a avut niciodată relații sexuale Si: (îrg) vergur (4). 5 a (Reg; îs) Fată vergină Fată bătrână. 6 a (D. albine) Care nu a fost fecundată. 7 a (Fig) Care este pur din punct de vedere moral Si: inocent, candid, neprihănit, virginal (3). 8 a (Fig) Care exprimă puritate morală Si: virginal (4). 9 a (D. pământ) Care nu a fost niciodată cultivat Si: (înv) vergur (5). 10 a (D. locuri) Pe care nu a mai umblat nimeni Si: (înv) vergur (6). 11 a (D. pădure) Ai cărei copaci nu au fost niciodată tăiați Si: (înv) vergur (7). 12 a (Rar; d. metale) Care este în stare pură, neamestecat cu alte substanțe. 13 a (D. obiecte) Intact. 14 a (D. obiecte) Neutilizat. 15 a (D. domenii de cercetare) Care nu a fost încă studiat.

virgin, -ă s.f., adj. I s.f. Fată (tînără) care nu a avut niciodată relații sexuale, care este castă; fecioară. Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana (EMIN.). II adj. 1 (despre oameni, mai ales despre fete) Care nu a avut niciodată relații sexuale; neprihănit, cast, feciorelnic, virginal. ♦ (bis.; înv.; cu determ. „Sfînta”) Maica Domnului, Fecioara Maria. 2 Fig. Care este neprihănit, nepătat, inocent, candid, nevinovat, pur. Mîndră ca o lună plină Și cu inima virgină (ALECS.). 3 Fig. (despre obiecte) Care este neatins, neutilizat, intact; curat. Îi oferi imediat un teanc impresionat de ziare virgine (REBR.). 4 Fig. (despre locuri, regiuni etc.) Care este neexplorat, necunoscut de oameni; nelucrat, necultivat, neexploatat. Delta Dunării nu mai e un teritoriu virgin. ♦ Spec. (despre metale) Care este pur, curat. ♦ (despre lînă) Care este pură, aflată la prima prelucrare. 5 Fig. (despre domenii ale științei, literaturii etc.) Care nu a fost (încă) studiat, cercetat. Domeniul fantasticului este mereu virgin (PER.). • pl. -i, -e. și (înv.,pop.) vergin, -ă adj. /<lat. virgo, -inis, it. vergine; cf. și fr. vierge.

VIRGÍN, -Ă, virgini, -e, adj. 1. Care nu a avut niciodată relații sexuale; cast, neprihănit, feciorelnic. ♦ (Substantivat, f.) Fecioară, fată. 2. Fig. Candid, inocent, nevinovat. 3. Fig. (Despre locuri) Necunoscut de oameni; nelucrat, necultivat; neexplorat. 4. Fig., (Despre obiecte) Neatins, intact, neutilizat; curat. ♦ Spec. (Despre metale) Pur, curat. [Var.: (înv. și pop.) vergín, -ă adj.] – Din lat. virgo, -inis.

VIRGÍN, -Ă, virgini, -e, adj. 1. Cast, neprihănit, feciorelnic. ♦ (Substantivat, f.) Fecioară, fată. I se păru atunci că e într-un pustiu... deasupra căruia licărea o lună fantastică și palidă ca fața unei virgine murinde. EMINESCU, N. 46. 2. Fig. Candid, inocent, nevinovat. Mîndră ca o lună plină Și cu inima virgină. ALECSANDRI, T. I 460. 3. (Rar; despre metale) Neamestecat, pur, curat. Vasul e de aur virgin. MACEDONSKI, O. I 151. 4. (Despre locuri) Necunoscut de oameni, nelucrat, necultivat, neexploatat. Ca un echilibrist pe inelul aninat, visîndu-se poate prin somn pe o mlădioasă creangă în virginele păduri de unde fusese adus. ANGHEL, PR. 43. Ard vastele păduri virgine. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 35. 5. Fig. (Despre obiecte) Neatins, intact, neutilizat; curat. Pe fundul farfuriei, nici un strop de smîntînă, cuțitul și furculița ca din testea, șervetul, virgin. HOGAȘ, M. N. 38. – Variantă: (învechit) vergín, -ă (MACEDONSKI, O. I 18, EMINESCU, O. I 29) adj.

VIRGÍN, -Ă adj. 1. Fecioresc; cast, neprihănit, curat. ♦ (s.f.) Fecioară. ♦ Constelația Fecioarei. 2. (Fig.; despre o regiune, un teren, o pădure etc.) Neumblat, nestrăbătut; care nu a fost explorat, exploatat. [Var. vergin, -ă adj. / < virgină, cf. lat. virgo – fecioară].

VIRGÍN, -Ă adj. 1. fecioresc; cast, neprihănit. ◊ (s. f.) fecioară. 2. candid, inocent. 3. (despre o regiune, o pădure) neumblat, nestrăbătut; neexploatat. 4. (despre lână) pură, la prima prelucrare. (< lat. virgo)

VIRGÍN ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care nu a avut niciodată legături sexuale; cast; feciorelnic. 2) fig. (despre persoane) Care este plin de nevinovăție; neprihănit; nevinovat; inocent; candid. 3) (despre lucruri) Care încă nu a fost în uz; neatins; pur; curat; proaspăt. 4) (despre locuri) Care încă nu a fost cultivat; nevalorificat; necultivat; neexplorat; neexploatat. /<lat. virgo, ~inis

*virgín, -ă adj. (d. virgină). Barb. de răŭ gust. Neumblat, neatins, netăĭat, nearat: pădure virgină (curat rom. codru), cîmpie virgină.

VERGÍN, -Ă adj. v. virgin.

vergin a. virginal: cu surâsul blând vergin EM.

vergină f. fecioară: verginele ’n apă intrat au cu sfială AL.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

virgín adj. m., pl. virgíni; f. virgínă, pl. virgíne

virgín adj. m., pl. virgíni; f. sg. virgínă, pl. virgíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIRGÍN adj. v. curat, intact, întreg, nativ, neamestecat, neatins, neînceput, pur.

VIRGÍN adj. 1. v. inocent. 2. neexplorat. (Pădure ~.) 3. v. necultivat.

arată toate definițiile

Intrare: virgin
virgin adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virgin
  • virginul
  • virginu‑
  • virgi
  • virgina
plural
  • virgini
  • virginii
  • virgine
  • virginele
genitiv-dativ singular
  • virgin
  • virginului
  • virgine
  • virginei
plural
  • virgini
  • virginilor
  • virgine
  • virginelor
vocativ singular
plural
vergin adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vergin
  • verginul
  • verginu‑
  • vergi
  • vergina
plural
  • vergini
  • verginii
  • vergine
  • verginele
genitiv-dativ singular
  • vergin
  • verginului
  • vergine
  • verginei
plural
  • vergini
  • verginilor
  • vergine
  • verginelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

virgin vergin

etimologie: