15 definiții pentru fecioară

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată (tânără) care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat; virgină. ◊ (Adjectival; pop.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. ♦ Fig. (Adjectival) Pur, curat. 2. N. pr. art. (Bis.) Maica Domnului. 3. N. pr. Constelație zodiacală din regiunea ecuatorială a cerului, în care se află Soarele la echinocțiul de toamnă. ♦ Unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. – Lat. *fetiola sau din fată + suf. -ioară.

fecioa [At: MOXA 375/34 / V: (înv) fic~ / Pl: ~re / E: ml fetiola] 1 a Fată care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat Si: virgină, (înv) vărgură. 2 sfa (Bis) Maica Domnului. 3 a (Înv; fig) Pur. 4 (Pop; îs) Fată ~ Fată de măritat. 5 sfa (Ast) Constelație zodiacală din regiunea ecuatorială, în care se află Soarele la echinocțiul de toamnă. 6 sf Unul dintre cele douăsprezece semne simbolice ale zodiacului. 7 sf (Bot; șîs iarba ~rei) Feciorică (Herniaria glabra).

FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată (tânără) care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat; virgină. ◊ (Adjectival; pop.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. ♦ Fig. (Adjectival) Pur, curat. 2. (Bis.; art.) Maica Domnului. 3. (Astron.; art.) Constelație zodiacală din regiunea ecuatorială a cerului, în care se află soarele la echinocțiul de toamnă. ♦ Unul dintre cele douăsprezece semne simbolice ale zodiacului. – Lat. *fetiola sau din fată + suf. -ioară.

FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată tînără castă; fată mare, virgină. [Zînele] acolo-n veci nu mor și vara-n veci nu moare, Iar ele-și au crăiasa lor Și toate sînt fecioare. COȘBUC, P. I 66. Fugaru-mi... zări Trei fecioare albe, nalte și frumoase. ALECSANDRI, P. I 190. Mi-e dragă o fecioară Frumoasă ca lumina acestei dimineți. BOLINTINEANU, O. 201. ◊ (Adjectival, în expr.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. Vin, în amurguri, Sfioase, fetele fecioare, Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins în cingătoare. GOGA, P. 16. Ziua bună să-mi ieu... De la fetele fecioare Din voioasa șezătoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 322. ♦ Fig. (Adjectival) Pură, curată. Lună tu, stăpîn-a mării, pe a lumii boltă luneci Și, gîndirilor dînd viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scînteiază sub lumina ta, fecioară, Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130. Dacă vrei dragoste-aprinsă, Adă-mi gura neatinsă Și o inimă fecioară Ca apa de la izvoară. ALECSANDRI, P. P. 369. 2. (În concepția creștină) Maica domnului. Fecioara Maria.Și era una la părinți Și mîndră-n toate cele, Cum e fecioara între sfinți Și luna între stele. EMINESCU, O. I 167. 3. (În forma articulată) Constelație în emisfera boreală.

FECIOARĂ ~e f. 1) Fată castă; fată mare; virgină. ◊ ~a Maria maica Domnului. 2) la sing. art. pop. Constelație din regiunea ecuatorială. ◊ Zodia ~ei unul dintre cele douăsprezece sectoare ale zodiacului. [Sil. -ci-oa-ră] /<lat. fetiola

fecioară f. 1. fată cu totul nevinovată: Sfânta Fecioară, Maica Domnului; 2. unul din cele 12 semne ale zodiacului. [V. fecior].

fecĭoáră f., pl. e (dim. d. fată, vechĭ feată, saŭ d. lat. fetiola, d. fêta). Virgină. Al șaselea semn al zodiaculuĭ. Sfînta Fecĭoară, Maĭca Domnuluĭ. – În est fi-. Vechĭ fecĭoríță, pl. e, fecĭoară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fecioa (fată) s. f., g.-d. art. fecioarei; pl. fecioare

+Fecioa (zodie) s. propriu f., g.-d. art. Fecioarei; (nativi din zodia Fecioarei) pl. Fecioare

fecioa (fată) s. f., g.-d. art. fecioarei; pl. fecioare

fecioa s. f., g.-d. art. fecioarei; pl. fecioare

!Sfânta Fecioa (Sfânta Maria) s. propriu f. art., g.-d. art. Sfintei Fecioare, voc. Sfântă Fecioa

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FECIOA s., adj. 1. s. fată, virgină, (înv.) vergură. (A murit ~.) 2. s. (BIS.) Fecioara Maria v. Maica Domnului. 3. adj. castă, neprihănită, virgină, (înv.) întreagă, (fig.) imaculată. (O tânără ~.) 4. s. art. (ASTRON.; n. pr.) Virgina (art.). (~ este o constelație zodiacală.)

FECIOA s., adj. 1. s. fată, virgină, (înv.) vergură. 2. s. (BIS.) Fecioara Maria = madona (art.), născătoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasfînta (art.), precista (art.), Maica Domnului, Sfînta Fecioară, (înv.) bogorodnița (art.), preacinstita (art.). 3. adj. castă, neprihănită, virgină, (înv.) întreagă, (fig.) imaculată. (O tînără ~.) 4. s. art. (ASTRON.) Virgina (art.). (~ este o constelație zodiacală.)

Intrare: fecioară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fecioa
  • fecioara
plural
  • fecioare
  • fecioarele
genitiv-dativ singular
  • fecioare
  • fecioarei
plural
  • fecioare
  • fecioarelor
vocativ singular
  • fecioa
  • fecioaro
plural
  • fecioarelor
ficioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ficioa
  • ficioara
plural
  • ficioare
  • ficioarele
genitiv-dativ singular
  • ficioare
  • ficioarei
plural
  • ficioare
  • ficioarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fecioa, fecioaresubstantiv feminin

  • 1. Fată (tânără) care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: virgină diminutive: feciorea
    • format_quote [Zânele] acolo-n veci nu mor și vara-n veci nu moare, Iar ele-și au crăiasa lor Și toate sînt fecioare. COȘBUC, P. I 66. DLRLC
    • format_quote Fugaru-mi... zări Trei fecioare albe, nalte și frumoase. ALECSANDRI, P. I 190. DLRLC
    • format_quote Mi-e dragă o fecioară Frumoasă ca lumina acestei dimineți. BOLINTINEANU, O. 201. DLRLC
    • 1.1. (și) adjectival popular Fată fecioară = fată mare, de măritat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vin, în amurguri, Sfioase, fetele fecioare, Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins în cingătoare. GOGA, P. 16. DLRLC
      • format_quote Ziua bună să-mi ieu... De la fetele fecioare Din voioasa șezătoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 322. DLRLC
    • 1.2. figurat (și) adjectival Curat, pur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: curat pur
      • format_quote Lună tu, stăpîn-a mării, pe a lumii boltă luneci Și, gîndirilor dînd viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scînteiază sub lumina ta, fecioară, Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130. DLRLC
      • format_quote Dacă vrei dragoste-aprinsă, Adă-mi gura neatinsă Și o inimă fecioară Ca apa de la izvoară. ALECSANDRI, P. P. 369. DLRLC
  • 2. Unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. DEX '09 NODEX
etimologie:
  • limba latină *fetiola DEX '09 DEX '98 NODEX
  • fată + sufix -ioară. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.