5 intrări

59 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VAI interj. Cuvânt care exteriorizează sentimente (intense) de: a) durere, suferință, deprimare, deznădejde; b) compătimire, milă, regret, necaz, ciudă; c) bucurie, plăcere, admirație, entuziasm; d) nerăbdare; e) surpriză. Loc. adj. și adv. (Substantivat) Ca vai de lume = (care se află) într-o stare foarte rea, în ultimul grad; (care este) foarte rău, foarte prost. ♦ (Substantivat, n.) Tânguire, plânset, strigăt jalnic; p. ext. suferința, durere. Expr. A fi vai (și amar) de... = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică. Cu chiu, cu vai sau cu chiu și vai = cu mare greutate, după multă osteneală; abia-abia. – Cf. lat. vae.

VAI interj. Cuvânt care exteriorizează sentimente (intense) de: a) durere, suferință, deprimare, deznădejde; b) compătimire, milă, regret, necaz, ciudă; c) bucurie, plăcere, admirație, entuziasm; d) nerăbdare; e) surpriză. ♦ Loc. adj. și adv. (Substantivizat) Ca vai de lume = (care se află) într-o stare foarte rea, în ultimul grad; (care este) foarte rău, foarte prost. ♦ (Substantivat, n.) Tânguire, plânset, strigăt jalnic; p. ext. suferință, durere. ♦ Expr. A fi vai (și amar) de = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică. Cu chiu, cu vai sau cu chiu și vai = cu mare greutate, după multă osteneală; abia-abia. – Cf. lat. vae.

VAI interj. (Uneori urmat de un nume sau de un pron. pers. introdus prin prep. «de») Exclamație care exprimă sentimente puternice de: a) durere, suferință, deprimare, deznădejde. El ar răcni ca leii, dar vai! nu poate plînge. EMINESCU, O. I 88. Vai! sufletu-mi s-a învrăjbit! ALECSANDRI, P. I 9. Vai!... n-a iertat soarta să-ncununi a ta dorință. ALEXANDRESCU, M. 15. Vai, bădiță, pentru tine. Multă supărare-mi vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232. ◊ (Întărit prin repetare) Vai, vai ! inima mea, Rău m-a prins a mă durea. HODOȘ, P. P. 31. ◊ Expr. Cu vai nevoie v. nevoie (3). Cu chiu cu vai sau cu chiu și vai v. chiu; b) compătimire, milă, regret. Beșica s-o umplu cu grăunțe... s-o zurăiesc... ș-apoi vai de urechile mamei. CREANGĂ, A. 41. În inima-mi răcită Tot focul, vai, s-a stins. ALECSANDRI T. I 461. Biata maică, vai de ea, Cosicioara că-și smulgea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 498. ◊ (Cu nuanță ironică) Vai săracu omu prost, Bun odor la cas-a fost. CREANGĂ, P. 10. Vai săracu diacul, Cînd aude clopotul, Țipa coasa-n buruiene Și se cară la pomene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470. ◊ Loc. adj. Ca vai de..., exprimă compătimirea în cel mai înalt grad. Nenorocita, ieșind cu nepus în masă și necăjită ca vai de ea, s-a dus iarăși la fîntînă. CREANGĂ, P. 98. Să ascultați niște piese ca vai de ele. ALECSANDRI, T. 1023. Și drăguțul obrăjel... O fi, zău, ca vai de el! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 311. Ca vai de lume (sau, rar, de om), arată o situație grea, cum nu se poate mai rea, vrednică de plîns. Erau plătite ca vai de lume. PAS, Z. I 141. Am trăit la Paris ca vai de lume. SADOVEANU, P. M. 22. Plecă supărat și amărît ca vai de om. CREANGĂ, O. A. 292. ◊ (Substantivat, în expr.) Vai și amar = jale, nenorocire, dezastru. N-am nici un cîștig din asta. În schimb, vai și amar pe capul meu, că nu-mi aflu locul. VORNIC, P. 185. De aci înainte vai și amar de bietele vrăbii de pe garduri. ODOBESCU, S. III 22. Vai ș-amar... Ce-o să mă fac, îmi vine să iau cîmpii. ALECSANDRI, T. 1007. (A fi) vai (sau vai și amar) de... = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație jalnică, vrednică de milă. Vai de viața lui, dacă aceea pe care iubește nici nu vrea să se uite la dînsul! SADOVEANU, O. 464. N-au și dînșii neveste și copii și necazuri de vai de mama lor? C. PETRESCU, Î. II 8. De-oi veni pe-acolo și n-oi găsi trebile făcute după plac, vai de pielea ta are să fie. CREANGĂ, P. 208. În cea vale de-oi sălta, Vai ș-amar de viața ta. ALECSANDRI, P. II 24. ◊ (Învechit și arhaizant, construit cu dativul pronumelui personal) Orice debutant are drept să creadă că va silui soarta, că-și va croi singur norocul. El pleacă la război, hotărît să înfrîngă... Vai lui însă, dacă într-adevăr înfrînge. C. PETRESCU, V. 153. Vai mie! eu am cunoscut amorul. NEGRUZZI, S. I 51. Vai mie! zicea cu lacrimi întru a sa văitare. CONACHI, P. 82. ♦ (Substantivat) a) Tînguire, plînset, vaiet; p. ext. suferință, durere. Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! COȘBUC, P. II 40. b) Strigăt jalnic. Zboară peste-adîncul văii Tristul vai al cucuvăii. COȘBUC, P. II 99; c) necaz, ciudă. Vai de mine, nevastă hăi, zise baba; ce păcat mi-am găsit cu tine. CREANGĂ, P. 174. Vai, tuna-te-ar lume rea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366; d) surprindere, mirare, spaimă, indignare. Ați mîncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară?Vai! se scandalizară fetele. CĂLINESCU, E. O. II 94. Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată. în jurul meu,ce groaznică tăcere! IOSIF, P. 43. Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cucoșul trezit. ALECSANDRI, P. I 13; bucurie, plăcere, admirație, entuziasm. Pentru Șandru, cîte trag Pentru Șandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cît îmi e de drag! COȘBUC, P. II 212. Și-aseară te-am văzut... Și, vai, tare mi-ai plăcut! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 157; nerăbdare. Oțelul e jar și inimile-ngheață. Vai! vai! de s-ar face dimineață. BENIUC, V. 109.

vai! int. exprimă: 1. o durere, o părere de rău: vai de cei învinși! 2. un blestem: vai și amar de tine! 3. O anevoință: cu chin, cu vai! 4. superlativul răului: ostenit ca vai de el! [Lat. VAE].

vaĭ interj. de durere, regret, amenințare și regret (lat. vae, it. guai, alb. bg. sîrb. turc. vaĭ, litv. wai, germ. we): Vaĭ, ce nenorocire! Vaĭ, săracu! Vaĭ de ceĭ învinșĭ! Vaĭ de capu tăŭ! Vaĭ și amar de tine! Vaĭ voŭă, fariseilor! (Ev.). Vaĭ de bogăția luĭ! Cu chiŭ, cu vaĭ, cu mare anevoință: am ajuns cu chiŭ, cu vaĭ. Ca vaĭ de (superlativu răuluĭ): ostenit ca vaĭ de el, ca vaĭ de capu luĭ, ca vaĭ de lume, o casă ca vaĭ de ĭa, ca vaĭ de capu eĭ! V. ŭa.

VÁLE, văi, s. f. 1. Formă negativă de relief, formată prin acțiunea unei ape curgătoare sau a unui ghețar. ◊ (Bis.) Valea plângerii (sau a lacrimilor) = Pământul considerat ca loc al suferințelor și al durerii, în raport cu cerul. Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. ◊ Loc. adv. La vale = la coborâș; în jos; în josul apei. De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). ◊ Expr. (Fam.) A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleacă! plecați (imediat)! 2. (Reg.) Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. – Lat. vallis.

VÁLE, văi, s. f. 1. Depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare; regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare). ◊ (În limbajul biblic) Valea plângerii (sau a lacrimilor) = pământul (considerat ca loc al suferințelor și al durerii). ◊ Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. ◊ Loc. adv. La vale = la coborâș; în jos; în josul apei. De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). ◊ Expr. (Fam.) A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleacă! plecați (imediat)! 2. (Reg.) Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. – Lat. vallis.

VÁLE, văi, s. f. 1. Depresiune, adîncitură alungită, străbătută permanent sau vremelnic de o apă curgătoare; p. ext. regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur și udată de o apă curgătoare. Văile tupilate întunecau priveliștea cu atîtea pete imense de umbră viorie. HOGAȘ, M. N. 132. Noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi. COȘBUC, P. I 282. Cînd chiuie o dată, se cutremură pămîntul, văile răsună. CREANGĂ, P. 54. Multe dealuri coborîră Pînă-n valea cea-nverzită De-un rîu limped răcorită. ALECSANDRI, P. P. 165. ◊ Loc. adv. La vale = la coborîș; în jos. Tata a luat-o la vale. PAS, Z. I 240. Alt om venea dinspre tîrg cu un car nou... pe care-l trăgea cu minele singur la vale. CREANGĂ, P. 40. Pe-un picior de plai. Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei Cu trei ciobănei. ALECSANDRI, P. P. 1; în josul apei. Mă uitai pe Olt la vale, Văzui mîndra pe cărare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 242. De vale = (în) jos, la capătul coborîșului, acolo unde începe valea. Se opriră de vale, lîngă rîul înghețat și șezură pe o salcie trînlită. GALACTION, O. I 415. Mai de vale sau de vale de... = mai încolo, mai departe (în sensul coborîrii). Fetele nălbesc pînza, mai de vale, între sălcii. VLAHUȚĂ, R. P. 65. Curtea banului Ghica începea din capătul despre apus al podului gîrlei, de vale de Zlătari. GHICA, la CADE. ◊ Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. În cîteva foi răzlețe... găsim rîndurile de mai la vale. CARAGIALE, O. III 197. O voi primi bucuros ca un pas înainte, dar tot iinzînd mai la vale. GHICA, A. 571. ◊ Expr. A da la deal, la vale v. da3 (II 4). Greu la deal și greu la vale v. greu3 (III 2). Ce mai la deal, la vale v. deal (1). A lua (pe cineva) la vale v. lua (V). Calea-valea v. cale (I 1). A-și lua valea = a pleca, a fugi de undeva; a-și lua cîmpii. Îmi iau valea, să știi! PAS, L. 1 199. (În limbaj biblic) Valea plîngerii (sau a lacrimilor) = pămîntul (considerat ca loc de suferință în timpul vieții pămîntești). Și-i spuseră că acea vale se numea valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8. (Cu parafrazarea construcției) Din lumi astrale. Magia înfășurătoare Coprinde în a ei splendoare A plîngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27. Mai la vale = mai ieftin. Mai la vale s-o scoață de loc nu pot. PANN, P. V. II 62. ◊ (În corelație cu munte, exprimînd ideea «din toate direcțiile», «în toate părțile»). Astăzi, are să s-adune tot poporul de prin munți și de prin văi, ca să meargă sus, la Cetatea Neamțului. ALECSANDRI, T. II 8. Și din munte, și din vale Zvon de glasuri cuvînta: «Să trăiești, măria-ta!». id. P. I 109. (Cu schimbarea construcției) A miroase-a flori mărunte, De pe vale, de la munte! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 36. ◊ Fig. Eu n-oi mai fi în valea vieții. SADOVEANU, N. F. 30. Colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos. EMINESCU, O. I 132. 2. Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. Eu, Pinteo, de-oi cînta... văi adînci s-or turbura. BIBICESCU, P. P. 318. Frunzuliță, iacă, iacă, dealu-i gol și valea-i sacă. HODOȘ, P. P. 80. Că nu curge ceea vale, Să mă pot spăla de jale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 217. ◊ (În comparații și metafore) Se tăiară de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31. Și m-a mușcat foarte tare, Că mergea sîngele vale. MARIAN, S. 77. Curg lacrimi părău și vale. HODOȘ, P. P. 229.

Bolintin (din Vale) n. sat în județul Ilfov; locul natal al lui Bolintineanu; 1350 loc.

calea-valea adv. binișor, suportabil: până aci calea-valea. [Lit. calea e vale sau drumul e oblu].

Gura-Văii f. numită și Golul sau Insula Banului, cea mai însemnată insulă a Dunării în jud. Mehedinți, importantă pentru apărarea defileului Vârciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate în Mehedinți cu o carieră de gresie calcaroasă, cea mai bună piatră de construcțiune din țară.

Hațeg (Hátzeg) n. 1. (Muntele) porțiune a Carpaților cu piscul Retezatul; 2. (Valea), șes frumos spre N. de muntele cu acelaș nume, udat de râul Streiu; 3. orășel ardelenesc pe Streiu: 2598 loc. (dintre cari 1996 români).

Răsboieni pl. 1. sau Valea-Albă, sat în jud. Neamțu, cu 3200 loc., celebru prin victoria lui Ștefan cel Mare asupra Turcilor (1476); 2. mânăstire zidită după repurtarea acestei victorii.

Vai-de-ei pl. sat în jud. Gorjiu, unde se fabrică pietre de moară.

vale f. 1. spațiu între doi munți; la vale, coborând muntele în jos, mai departe: ce mai la deal la vale? pentru ce atâta zăbavă sau șovăire? 3. fig. valea lacrimilor, pământul, în raport cu cerul. [Lat. VALLIS]. V. calea-valea.

vále f., pl. văĭ (lat. vallis, it. sp. pg. valle, pv. fr. val). Mare adîncătură între munțĭ orĭ între dealurĭ: văile Carpaților, valea Dunăriĭ. Pripor, scoborîș: încet cu calu, c’aicĭ e vale. Vale a lacrămilor, a plîngeriĭ, regiune a nenorociriĭ față de alta maĭ fericită (de ex., față de paradis). La vale, în scoborîre (pe un drum de uscat orĭ pe un rîŭ): e ușor de mers la vale, plutele merg pe Siret la vale pînă la Galațĭ. Maĭ jos de: Galațiĭ sînt la vale de Brăila. De vale, V. devale. Calea-valea, așa maĭ merge, se poate, e admisibil: să mă duc călare, calea valea. Dar pe jos, e greŭ! Ce maĭ la deal, la vale? ce să maĭ perdem timpu, ce să maĭ vorbim în zadar: Ce maĭ la deal la vale: pune masa!Greŭ la deal, răŭ la vale, e greŭ și așa, și așa. A lua la vale (după un vechĭ obiceĭ de a duce pe cineva la rîŭ și a-l muĭa în apă), a lua de sus, a lua în rîs, a considera inferior: nu te lăsa să te ĭa la vale!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: vai
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • vai
Intrare: calea-valea (interj.)
calea-valea2 (interj.) interjecție
compus
  • calea-valea
Intrare: calea-valea (loc.adv.)
calea-valea1 (loc.adv.) locuțiune adverbială
compus
Surse flexiune: DOR
  • calea-valea
Intrare: piper-de-vale
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piper-de-vale
  • piperul-de-vale
plural
genitiv-dativ singular
  • piper-de-vale
  • piperului-de-vale
plural
vocativ singular
plural
Intrare: vale
substantiv feminin (F121)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vale
  • valea
plural
  • văi
  • văile
genitiv-dativ singular
  • văi
  • văii
plural
  • văi
  • văilor
vocativ singular
plural

vai

  • 1. Cuvânt care exteriorizează sentimente (intense) de:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. durere, suferință, deprimare, deznădejde;
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • El ar răcni ca leii, dar vai! nu poate plînge. EMINESCU, O. I 88.
        surse: DLRLC
      • Vai! sufletu-mi s-a învrăjbit! ALECSANDRI, P. I 9.
        surse: DLRLC
      • Vai!... n-a iertat soarta să-ncununi a ta dorință. ALEXANDRESCU, M. 15.
        surse: DLRLC
      • Vai, bădiță, pentru tine. Multă supărare-mi vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.
        surse: DLRLC
      • (Întărit prin repetare) Vai, vai, inima mea, Rău m-a prins a mă durea. HODOȘ, P. P. 31.
        surse: DLRLC
    • 1.2. compătimire, milă, regret, necaz, ciudă;
      surse: DEX '09 DLRLC 8 exemple
      exemple
      • Beșica s-o umplu cu grăunțe... s-o zurăiesc... ș-apoi vai de urechile mamei. CREANGĂ, A. 41.
        surse: DLRLC
      • În inima-mi răcită Tot focul, vai, s-a stins. ALECSANDRI T. I 461.
        surse: DLRLC
      • Biata maică, vai de ea, Cosicioara că-și smulgea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 498.
        surse: DLRLC
      • ironic Vai săracu omu prost, Bun odor la cas-a fost. CREANGĂ, P. 10.
        surse: DLRLC
      • ironic Vai săracu diacul, Cînd aude clopotul, Țîpa coasa-n buruiene Și se cară la pomene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470.
        surse: DLRLC
      • învechit arhaizant Construit cu dativul pronumelui personal:
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Orice debutant are drept să creadă că va silui soarta, că-și va croi singur norocul. El pleacă la război, hotărît să înfrîngă... Vai lui însă, dacă într-adevăr înfrînge. C. PETRESCU, V. 153.
          surse: DLRLC
        • Vai mie! eu am cunoscut amorul. NEGRUZZI, S. I 51.
          surse: DLRLC
        • Vai mie! zicea cu lacrimi întru a sa văitare. CONACHI, P. 82.
          surse: DLRLC
      • Vai de mine, nevastă hăi, zise baba; ce păcat mi-am găsit cu tine. CREANGĂ, P. 174.
        surse: DLRLC
      • Vai, tuna-te-ar lume rea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. locuțiune adjectivală Ca vai de..., exprimă compătimirea în cel mai înalt grad.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Nenorocita, ieșind cu nepus în masă și necăjită ca vai de ea, s-a dus iarăși la fîntînă. CREANGĂ, P. 98.
          surse: DLRLC
        • Să ascultați niște piese ca vai de ele. ALECSANDRI, T. 1023.
          surse: DLRLC
        • Și drăguțul obrăjel... O fi, zău, ca vai de el! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 311.
          surse: DLRLC
    • 1.3. bucurie, plăcere, admirație, entuziasm;
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pentru Șandru, cîte trag Pentru Șandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cît îmi e de drag! COȘBUC, P. II 212.
        surse: DLRLC
      • Și-aseară te-am văzut... Și, vai, tare mi-ai plăcut! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 157.
        surse: DLRLC
    • 1.4. nerăbdare;
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oțelul e jar și inimile-ngheață. Vai! vai! de s-ar face dimineață. BENIUC, V. 109.
        surse: DLRLC
    • 1.5. surpriză, surprindere, mirare, spaimă, indignare.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ați mîncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? – Vai! se scandalizară fetele. CĂLINESCU, E. O. II 94.
        surse: DLRLC
      • Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată. În jurul meu, – ce groaznică tăcere! IOSIF, P. 43.
        surse: DLRLC
      • Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cucoșul trezit. ALECSANDRI, P. I 13.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială (și) substantivat Ca vai de lume (sau, rar, de om) = (care se află) într-o stare foarte rea, în ultimul grad; (care este) foarte rău, foarte prost.
      surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Erau plătite ca vai de lume. PAS, Z. I 141.
        surse: DLRLC
      • Am trăit la Paris ca vai de lume. SADOVEANU, P. M. 22.
        surse: DLRLC
      • Plecă supărat și amărît ca vai de om. CREANGĂ, O. A. 292.
        surse: DLRLC
    • 1.7. (și) substantivat neutru Strigăt jalnic.
      exemple
      • Zboară peste-adîncul văii Tristul vai al cucuvăii. COȘBUC, P. II 99.
        surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! COȘBUC, P. II 40.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • N-am nici un cîștig din asta. În schimb, vai și amar pe capul meu, că nu-mi aflu locul. VORNIC, P. 185.
          surse: DLRLC
        • De aci înainte vai și amar de bietele vrăbii de pe garduri. ODOBESCU, S. III 22.
          surse: DLRLC
        • Vai ș-amar... Ce-o să mă fac, îmi vine să iau cîmpii. ALECSANDRI, T. 1007.
          surse: DLRLC
      • 1.7.3. expresie A fi vai (și amar) de... = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică.
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Vai de viața lui, dacă aceea pe care iubește nici nu vrea să se uite la dînsul! SADOVEANU, O. 464.
          surse: DLRLC
        • N-au și dînșii neveste și copii și necazuri de vai de mama lor? C. PETRESCU, Î. II 8.
          surse: DLRLC
        • De-oi veni pe-acolo și n-oi găsi trebile făcute după plac, vai de pielea ta are să fie. CREANGĂ, P. 208.
          surse: DLRLC
        • În cea vale de-oi sălta, Vai ș-amar de viața ta. ALECSANDRI, P. II 24.
          surse: DLRLC
      • 1.7.4. expresie Cu chiu (3.), cu vai sau cu chiu și vai = cu mare greutate, după multă osteneală; abia-abia.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

calea-valea (interj.)

etimologie:

piper-de-vale

etimologie:

vale

  • 1. Formă negativă de relief, formată prin acțiunea unei ape curgătoare sau a unui ghețar.
    surse: DEX '09 antonime: deal diminutive: văișoară vălicică 6 exemple
    exemple
    • Văile tupilate întunecau priveliștea cu atîtea pete imense de umbră viorie. HOGAȘ, M. N. 132.
      surse: DLRLC
    • Noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi. COȘBUC, P. I 282.
      surse: DLRLC
    • Cînd chiuie o dată, se cutremură pămîntul, văile răsună. CREANGĂ, P. 54.
      surse: DLRLC
    • Multe dealuri coborîră Pînă-n valea cea-nverzită De-un rîu limped răcorită. ALECSANDRI, P. P. 165.
      surse: DLRLC
    • figurat Eu n-oi mai fi în valea vieții. SADOVEANU, N. F. 30.
      surse: DLRLC
    • figurat Colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos. EMINESCU, O. I 132.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare.
      surse: DEX '98 DLRLC
      • diferențiere prin extensiune Regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare).
        surse: DEX '98 DLRLC
    • 1.1. (termen) bisericesc Valea plângerii (sau a lacrimilor) = Pământul considerat ca loc al suferințelor și al durerii, în raport cu cerul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și-i spuseră că acea vale se numea valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • (Cu parafrazarea construcției) Din lumi astrale. Magia înfășurătoare Coprinde în a ei splendoare A plîngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • În cîteva foi răzlețe... găsim rîndurile de mai la vale. CARAGIALE, O. III 197.
        surse: DLRLC
      • O voi primi bucuros ca un pas înainte, dar tot tinzînd mai la vale. GHICA, A. 571.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială La vale = la coborâș; în jos; în josul apei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Tata a luat-o la vale. PAS, Z. I 240.
        surse: DLRLC
      • Alt om venea dinspre tîrg cu un car nou... pe care-l trăgea cu mînele singur la vale. CREANGĂ, P. 40.
        surse: DLRLC
      • Pe-un picior de plai. Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei Cu trei ciobănei. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
      • Mă uitai pe Olt la vale, Văzui mîndra pe cărare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 242.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii).
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se opriră de vale, lîngă rîul înghețat și șezură pe o salcie trîntită. GALACTION, O. I 415.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială Mai de vale sau de vale de... = mai încolo, mai departe (în sensul coborârii).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fetele nălbesc pînza, mai de vale, între sălcii. VLAHUȚĂ, R. P. 65.
        surse: DLRLC
      • Curtea banului Ghica începea din capătul despre apus al podului gîrlei, de vale de Zlătari. GHICA, la CADE.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie familiar A-și lua valea = a fugi (de undeva); a-și lua câmpii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fugi pleca un exemplu
      exemple
      • Îmi iau valea, să știi! PAS, L. 1 199.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A da la deal, la vale.
      surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Greu la deal și greu la vale.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie Ce mai la deal, la vale.
      surse: DLRLC
    • 1.10. expresie Ce mai la deal, la vale.
      surse: DLRLC
    • 1.11. expresie A lua (pe cineva) la vale.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.13. expresie Mai la vale = mai ieftin.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mai la vale s-o scoață de loc nu pot. PANN, P. V. II 62.
        surse: DLRLC
    • 1.14. (În corelație cu munte, exprimând ideea «din toate direcțiile», «în toate părțile»).
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Astăzi, are să s-adune tot poporul de prin munți și de prin văi, ca să meargă sus, la Cetatea Neamțului. ALECSANDRI, T. II 8.
        surse: DLRLC
      • Și din munte, și din vale Zvon de glasuri cuvînta: «Să trăiești, măria-ta!». ALECSANDRI. P. I 109.
        surse: DLRLC
      • (Cu schimbarea construcției) A miroase-a flori mărunte, De pe vale, de la munte! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 36.
        surse: DLRLC
    • 1.15. familiar articulat (Cu valoare de interjecție) Pleacă! plecați (imediat)!
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. regional Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Eu, Pinteo, de-oi cînta... văi adînci s-or turbura. BIBICESCU, P. P. 318.
      surse: DLRLC
    • Frunzuliță, iacă, iacă, dealu-i gol și valea-i sacă. HODOȘ, P. P. 80.
      surse: DLRLC
    • Că nu curge ceea vale, Să mă pot spăla de jale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 217.
      surse: DLRLC
    • În comparații și metafore:
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se tăiară de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31.
        surse: DLRLC
      • Și m-a mușcat foarte tare, Că mergea sîngele vale. MARIAN, S. 77.
        surse: DLRLC
      • Curg lacrimi părău și vale. HODOȘ, P. P. 229.
        surse: DLRLC

etimologie: