4 intrări

43 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TORS2, torsuri, s. n. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap). ♦ Trunchiul (gol al) corpului omenesc. – Din fr. torse, it. torso.

TORS2, torsuri, s. n. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap). ♦ Trunchiul (gol al) corpului omenesc. – Din fr. torse, it. torso.

TORS1 s. n. 1. Faptul de a toarce. 2. Sunet produs de pisici când torc. – V. toarce.

TORS1 s. n. 1. Faptul de a toarce. 2. Sunet produs de pisici când torc. – V. toarce.

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire; răsucit. – V. toarce.

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire; răsucit. – V. toarce.

tors1 sn [At: I. IONESCU, D. 248 / E: toarce] 1-2 Toarcere (1-2). 3 (Reg; îla) ~ în ~ Cu firele de bătătură bine răsucite (la fel ca cele folosite pentru urzeală). 4 (Reg; îs) ~ în ~ Pânză de bumbac foarte subțire. 5 (Pop; rar) Sunet produs în timpul torsului1 (1-2). 6 Sunet produs de pisici când torc (11).

tors3, toarsă a [At: BIBLIA (1688), 652/10 / Pl: ~rși, toarse / E: toarce] 1 (D. materiale textile) Care a fost făcut fire. 2 (D. fire) Care este obținut prin toarcere (1-2) Si: răsucit, (îvr) tort1. 3 (Olt; fîg; d. corpul omului) Lung și subțire. 4 (Olt; fig; d. corpul omului) Zvelt. 5 (Olt; fîg; d. lemne) Lung, drept și fără noduri.

tors2 sn [At: BARCIANU / V: (rar) ~o / Pl: ~uri / E: fr torse, it torso] 1 Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc fară membre și uneori fară cap. 2 (Pex) Trunchiul2 (16) (gol al) corpului omenesc.

TORS2, torsuri, s. n. Operă plastică reprezentînd partea superioară a trupului omenesc, fără cap și fără membre. V. trunchi.

TORS1 s. n. Faptul de a toarce; toarcere. 1. v. toarce (1). Ai pune-o p-asta la tors și la spălat rufe? C. PETRESCU, Î. II 123. Din cînd în cînd se oprea din tors și, suspinînd, căta lung la feciorul-său. MIRONESCU, S. A. 42. Mă-ntreceam cu fetele cele mari din tors. CREANGĂ, A. 63. Cu munca ei, cu torsul... ține casa. I. IONESCU, D. 248. ◊ Fig. Cînd torsul s-aude l-al vrăjitor caier, Argint e pe ape și aur în aer. EMINESCU, O. I 37. ◊ Expr. Tors în tors = cu firele de bătătură bine răsucite (la fel cu cele folosite pentru urzeală). Ițarii se făceau în vechime numai din lînă toarsă «tors în tors». ȘEZ. VII 178. 2. v. toarce (2). Sunetul produs de pisici cînd torc. Se auzi... un tors de motan. SADOVEANU, O. VI 148.

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Făcut fire, răsucit. Roata ședea în mijlocul casei și canură toarsă nu era pentru bătătură. CREANGĂ, A. 62. Dintr-o oca de lînă spălată și toarsă iese 12 coți de urzeală. I. IONESCU, M. 691.

TORS s.n. Bust, trunchiul (unei persoane sau al unei statui) fără cap și fără membre. [< fr. torse, it. torso].

TORS s. n. 1. parte superioară a corpului uman, fără cap și fără membre. 2. sculptură care reprezintă o asemenea parte. (< fr. torse, it. torso)

TORS ~uri n. 1) Parte superioară a corpului, exceptând capul și membrele; trunchi; trup; corp. 2) Sculptură care reprezintă această parte a corpului omenesc. /<fr. torse, it. torso

tors n. lucrare de a toarce: torsul cânepei; fig. torsul pisicii.

tors n., pl. urĭ. Acțiunea de a toarce: torsu lîniĭ, se auzea torsu pisiciĭ.

TOÁRCE, torc, vb. III. 1. Intranz. și tranz. A trage fire dintr-un caier și a le răsuci cu mâna și cu ajutorul fusului, pentru a obține fire care pot fi țesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor mașini speciale. 2. Intranz. (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemănător cu sfârâitul fusului (când cineva toarce 1). – Lat. torquere „a întoarce”.

TOÁRCE, torc, vb. III. 1. Intranz. și tranz. A trage fire dintr-un caier și a le răsuci cu mâna și cu ajutorul fusului, pentru a obține fire care pot fi țesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor mașini speciale. 2. Intranz. (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemănător cu sfârâitul fusului (când cineva toarce 1). – Lat. torquere „a întoarce”.

toarce [At: PSALT. 12 / Pzi: torc / E: ml torquere] 1 vr (Înv) A-și schimba direcția de mers Si: a se întoarce. 2 vt A răsuci cu mâna și cu ajutorul fusului fibrele (de lână, de cânepă etc.) trase din caier, pentrua obține fire care pot fi țesute, tricotate etc. 3 vt A forma fibre textile cu ajutoml unor mașini speciale Si: a fila. 4 vt (Reg; îe) A ~ în furcă A-și câștiga existența torcând pentru alții. 5 vt (Reg; îae) A munci din greu. 6 vt (Reg; îe) A-și ~ pe limbă A se gândi înainte de a vorbi. 7 vt (Reg; îe) A nu-i ~ (cuiva) (mama sau mamă-sa) pe limbă Se spune despre cineva care vorbește cu ușurință. 8 vt (Reg; îae) Se spune despre cineva care ripostează deschis și curajos. 9 vt (Reg; îe) A da (cuiva) caier de tors A da (cuiva) de lucru. 10 vt (Reg; îe) N-am tors pe el (sau pe ei etc.) sau că n-oi fi tors pe el Se spune pentru a arăta lipsa de interes în legătură cu ceva pentru care nu s-a muncit sau nu s-a cheltuit. 11 vi (D. pisici) A produce un sunet continuu, asemănător cu sfârâitul fusului. 12 vi (Arg; îe) A ~ pisicii A divulga un secret. 13 vi (Pfm; pan; d. oameni) A sforăi.

TOÁRCE, torc, vb. III. Intranz. 1. A trage fire dintr-un caier și a le răsuci (cu mîna și cu ajutorul fusului) pentru a obține fire care pot fi țesute; a prelucra cu ajutorul unor mașini speciale fibre textile pentru războaie mecanice. Privesc pe furiș la Oana care toarce ș-amestecă fuioarele de in cu cele de lînă. DELAVRANCEA, O. II 126. Cu tine două fete stau Și torc în rînd cu tine. COȘBUC, P. I 192. La Humulești torc și fetele și băieții. CREANGĂ, A. 47. Lîngă prispă torcea o fată frumoasă. EMINESCU, N. 8. ◊ Expr. (Familiar) A-și toarce pe limbă = a se gîndi înainte de a vorbi. De-acu-nainte să-ți torci pe limbă cînd îi deschide gura ca să vorbești cu mine, auzi tu? ALECSANDRI, T. 921. Nu i-a tors (mamă-sa) pe limbă, se spune despre cineva care vorbește cu ușurință și fără menajamente. ◊ Tranz. Femeile mai toarseră cîteva caiere pînă la cîntatul cocoșilor de miezul nopții. SANDU-ALDEA, U. P. 212. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și pînă-n seară. IOSIF, PATR: 9. Taci cu mama, Lurcă, că ți-a cumpăra mama o furcă să torci un fuior. ALECSANDRI, T. I 384. El mătasa o torcea Lungă funie-o făcea. id. P. P. 142. (Figurat sau în contexte figurate) Și-a tors argintul luna în mii și mii de raze. MACEDONSKI, O. I 116. Către asfințitul zilei, obosit acas’mă-ntorc, Înc-o noapte, fără tihnă, firul gîndului să torc. DEMETRESCU, O. 42. Drept preot toarce-un greier un gînd fin și obscur. EMINESCU, O. I 69. (Refl.) Cu degetele-i vîntul lovește în ferești Se toarce-n gîndu-mi firul duioaselor povești. EMINESCU, O. I 107. ◊ Refl. pas. Să vadă de putea să se toarcă... ca inul. DRĂGHICI, R. 52. Din ochi lacrimi nu mai stoarce Că ce zboară nu se-ntoarce, Firul rupt nu se mai toarce. ALECSANDRI, P. P. 283. 2. (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemănător cu sfîrîitul fusului. Ilinca mîngîia un pisoi care torcea ș-o tot îmboldea cu capul. VLAHUȚĂ, O. A. II 45. Cînd ședeau casnicii la lucru iarna... cotoiul sta lîngă dînșii și torcea. ISPIRESCU, L. 285. În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche. EMINESCU, O. I 84. Dinaintea gurei de la sobă se încovoia o mîță albă, care torcea de mulțămire. ALECSANDRI, O. P. 95. ◊ (Prin analogie) Motorul porni. Se duse îndărăt la țeava de eșapament și-l ascultă cum toarce puternic și liniștit. DUMITRIU, V. L. 127. – Forme gramaticale: perf. s. torsei, part. tors.

A TOÁRCE torc 1. tranz. (fibre) A transforma în fire (cu ajutorul fusului). ◊ A-și ~ pe limbă a se gândi bine înainte de a vorbi. 2. intranz. (despre pisici) A scoate un sforăit ușor și prelung asemănător cu sfârâitul fusului. /<lat. torquere

toarce v. 1. a preface lâna, cânepa, etc. în fire subțiri; 2. fig. a. înfîra: se toarce ’n gându-mi firul duioaselor povești EM. cu gând gingaș toarce visuri blânde de noroc AL.; 3. a sforăi încet vorbind de pisici (imitând sunetul fusului la tors). [Lat. TORQUERE, a suci, a întoarce: românește cu sensul restrâns («a întoarce cu fusul»), dar accepțiunea generală a conservat’o compusul întoarce].

arată toate definițiile

Intrare: tors (adj.)
tors1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tors
  • torsul
  • torsu‑
  • toarsă
  • toarsa
plural
  • torși
  • torșii
  • toarse
  • toarsele
genitiv-dativ singular
  • tors
  • torsului
  • toarse
  • toarsei
plural
  • torși
  • torșilor
  • toarse
  • toarselor
vocativ singular
plural
Intrare: tors (sculptură)
tors2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tors
  • torsul
  • torsu‑
plural
  • torsuri
  • torsurile
genitiv-dativ singular
  • tors
  • torsului
plural
  • torsuri
  • torsurilor
vocativ singular
plural
Intrare: tors (toarcere)
tors2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tors
  • torsul
  • torsu‑
plural
  • torsuri
  • torsurile
genitiv-dativ singular
  • tors
  • torsului
plural
  • torsuri
  • torsurilor
vocativ singular
plural
Intrare: toarce
verb (VT654)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • toarce
  • toarcere
  • tors
  • torsu‑
  • torcând
  • torcându‑
singular plural
  • toarce
  • toarceți
  • torceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • torc
(să)
  • torc
  • torceam
  • torsei
  • torsesem
a II-a (tu)
  • torci
(să)
  • torci
  • torceai
  • torseși
  • torseseși
a III-a (el, ea)
  • toarce
(să)
  • toarcă
  • torcea
  • toarse
  • torsese
plural I (noi)
  • toarcem
(să)
  • toarcem
  • torceam
  • toarserăm
  • torseserăm
  • torsesem
a II-a (voi)
  • toarceți
(să)
  • toarceți
  • torceați
  • toarserăți
  • torseserăți
  • torseseți
a III-a (ei, ele)
  • torc
(să)
  • toarcă
  • torceau
  • toarseră
  • torseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tors (adj.)

  • 1. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: filat (adj.) răsucit 2 exemple
    exemple
    • Roata ședea în mijlocul casei și canură toarsă nu era pentru bătătură. CREANGĂ, A. 62.
      surse: DLRLC
    • Dintr-o oca de lînă spălată și toarsă iese 12 coți de urzeală. I. IONESCU, M. 691.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi toarce
    surse: DEX '98 DEX '09

tors (sculptură)

  • 1. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap).
    surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX sinonime: corp trunchi trup
    • 1.1. Trunchiul (gol al) corpului omenesc.
      surse: DEX '09 DN

etimologie:

tors (toarcere)

  • 1. (numai) singular Faptul de a toarce.
    exemple
    • Ai pune-o p-asta la tors și la spălat rufe? C. PETRESCU, Î. II 123.
      surse: DLRLC
    • Din cînd în cînd se oprea din tors și, suspinînd, căta lung la feciorul-său. MIRONESCU, S. A. 42.
      surse: DLRLC
    • Mă-ntreceam cu fetele cele mari din tors. CREANGĂ, A. 63.
      surse: DLRLC
    • Cu munca ei, cu torsul... ține casa. I. IONESCU, D. 248.
      surse: DLRLC
    • figurat Cînd torsul s-aude l-al vrăjitor caier, Argint e pe ape și aur în aer. EMINESCU, O. I 37.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Tors în tors = cu firele de bătătură bine răsucite (la fel cu cele folosite pentru urzeală).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ițarii se făceau în vechime numai din lînă toarsă «tors în tors». ȘEZ. VII 178.
        surse: DLRLC
  • 2. (numai) singular Sunet produs de pisici când torc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: toarcere un exemplu
    exemple
    • Se auzi... un tors de motan. SADOVEANU, O. VI 148.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi toarce
    surse: DEX '98 DEX '09

toarce

  • 1. intranzitiv tranzitiv A trage fire dintr-un caier și a le răsuci cu mâna și cu ajutorul fusului, pentru a obține fire care pot fi țesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor mașini speciale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fila 14 exemple
    exemple
    • Privesc pe furiș la Oana care toarce ș-amestecă fuioarele de in cu cele de lînă. DELAVRANCEA, O. II 126.
      surse: DLRLC
    • Cu tine două fete stau Și torc în rînd cu tine. COȘBUC, P. I 192.
      surse: DLRLC
    • La Humulești torc și fetele și băieții. CREANGĂ, A. 47.
      surse: DLRLC
    • Lîngă prispă torcea o fată frumoasă. EMINESCU, N. 8.
      surse: DLRLC
    • Femeile mai toarseră cîteva caiere pînă la cîntatul cocoșilor de miezul nopții. SANDU-ALDEA, U. P. 212.
      surse: DLRLC
    • Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și pînă-n seară. IOSIF, PATR: 9.
      surse: DLRLC
    • Taci cu mama, Lurcă, că ți-a cumpăra mama o furcă să torci un fuior. ALECSANDRI, T. I 384.
      surse: DLRLC
    • El mătasa o torcea Lungă funie-o făcea. ALECSANDRI, P. P. 142.
      surse: DLRLC
    • figurat Și-a tors argintul luna în mii și mii de raze. MACEDONSKI, O. I 116.
      surse: DLRLC
    • figurat Către asfințitul zilei, obosit acas’mă-ntorc, Înc-o noapte, fără tihnă, firul gîndului să torc. DEMETRESCU, O. 42.
      surse: DLRLC
    • figurat Drept preot toarce-un greier un gînd fin și obscur. EMINESCU, O. I 69.
      surse: DLRLC
    • figurat reflexiv Cu degetele-i vîntul lovește în ferești Se toarce-n gîndu-mi firul duioaselor povești. EMINESCU, O. I 107.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Să vadă de putea să se toarcă... ca inul. DRĂGHICI, R. 52.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Din ochi lacrimi nu mai stoarce Că ce zboară nu se-ntoarce, Firul rupt nu se mai toarce. ALECSANDRI, P. P. 283.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar A-și toarce pe limbă = a se gândi înainte de a vorbi.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-acu-nainte să-ți torci pe limbă cînd îi deschide gura ca să vorbești cu mine, auzi tu? ALECSANDRI, T. 921.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie familiar Nu i-a tors (mamă-sa) pe limbă, se spune despre cineva care vorbește cu ușurință și fără menajamente.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemănător cu sfârâitul fusului (când cineva toarce).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Ilinca mîngîia un pisoi care torcea ș-o tot îmboldea cu capul. VLAHUȚĂ, O. A. II 45.
      surse: DLRLC
    • Cînd ședeau casnicii la lucru iarna... cotoiul sta lîngă dînșii și torcea. ISPIRESCU, L. 285.
      surse: DLRLC
    • În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • Dinaintea gurei de la sobă se încovoia o mîță albă, care torcea de mulțămire. ALECSANDRI, O. P. 95.
      surse: DLRLC
    • prin analogie Motorul porni. Se duse îndărăt la țeava de eșapament și-l ascultă cum toarce puternic și liniștit. DUMITRIU, V. L. 127.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină torquere „a întoarce”.
    surse: DEX '98 DEX '09