5 definiții pentru torcătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
torcătură sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: toarce + -ătură] (Îvr) 1 Toarcere (1). 2 Mod de a toarce (1) firul.
TORCĂTURĂ, torcături, s. f. Fel de a toarce, de a răsuci firul.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TORCĂTURĂ, torcături, s. f. Fel de a toarce. – Din torc (prez. ind. al lui toarce) + suf. -(ă)tură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TORCĂTURĂ s. v. filare, filat, toarcere, tors.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
torcătură s. v. FILARE. FILAT. TOARCERE. TORS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: torcătură
torcătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
torcătură, torcăturisubstantiv feminin
etimologie:
- torc (prezentul indicativ al lui toarce) + sufix -(ă)tură. DLRM