25 de definiții pentru corp

CORP, corpuri, s. n. I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional; trup. ◊ Loc. adj. și adv. Corp la corp = (despre modul de desfășurare a luptelor) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă; p. ext. înverșunat, aprig. ◊ Expr. A face corp cu cineva = a se uni, a se asocia cu cineva. ♦ Trup fără cap; trunchi. ◊ Loc. adj. De corp = care se referă la trup; care se poartă direct pe piele. ♦ Cadavru. ♦ Denumire a unor structuri anatomice. Corp galben. 2. Partea principală a unui obiect, a unei construcții, a unei mașini etc. ◊ Corp de casă (sau de case) = parte din ansamblul unei clădiri; aripă. Corp de iluminat = dispozitiv în care se pot monta una sau mai multe lămpi de iluminat, permițând, la nevoie, reorientarea fluxului luminos; luminar. ♦ Conținutul unei scrisori (fără formula de introducere și de încheiere și fără adresă); cuprinsul unei cărți. 3. (Fiz.) Agregat de molecule, porțiune de materie cu masa diferită de zero. ◊ Corp străin = particulă care se găsește într-un tot de altă natură. ♦ (Chim.) Substanță definită (organică sau anorganică). ◊ Corp simplu = substanță chimică ale cărei molecule sunt formate din atomi de același fel; element. Corp compus = substanță chimică ale cărei molecule sunt formate din atomii mai multor elemente. ♦ Corp ceresc = astru. Corp geometric = corp mărginit de fețe (plane sau sferice) definite geometric. 4. (Jur.; în sintagma) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvârșirea unei infracțiuni; obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s-a săvârșit infracțiunea, adus în justiție ca probă materială contra acuzatului. 5. (În sintagma) Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei, exprimată în puncte tipografice. II. 1. Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau prin profesie, formează o unitate deosebită, legal constituită. ◊ Corp constituit = colectivitate de persoane organizată, de obicei, pe baza unei legi. Corp legislativ (sau legiuitor) = totalitatea deputaților dintr-o adunare legislativă. Corp diplomatic = totalitatea reprezentanților diplomatici din alte state, acreditați pe lângă un stat. Corp de balet = ansamblu de balet. 2. (Cu determinări introduse prin prep. „de”) Mare unitate militară, cuprinzând mai multe divizii, de obicei de aceeași categorie. Corp de aviație.Corp de gardă = clădire sau încăpere pe care o ocupă o gardă militară în timpul serviciului de pază. (În vechea organizare a armatei) Corp de trupă = unitate militară independentă. 3. (În sintagma) Corp de legi = culegere de legi; corpus, [pl. și: (I 3, m.) corpi] – Din fr. corps, lat. corpus.

CORP, corpuri, s. n., (I 3) și corpi, s. m. I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional; trup. ◊ Loc. adj. și adv. Corp la corp = (despre modul de desfășurare a luptelor) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă; p. ext. înverșunat, aprig. ◊ Expr. A face corp cu cineva = a se uni, a se asocia cu cineva. ♦ Trup fără cap; trunchi. ◊ Loc. adj. De corp = care se referă la trup; care se poartă direct pe piele. ♦ Cadavru. ♦ Denumire a unor structuri anatomice. Corp galben. 2. Partea principală a unui obiect, a unei construcții, a unei mașini etc. ◊ Corp de casă (sau de case) = clădire, casă mare (cu mai multe apartamente sau aripi). ♦ Conținutul unei scrisori (fără formula de introducere și de încheiere și fără adresă); cuprinsul unei cărți. 3. (Fiz.) Agregat de molecule, porțiune de materie cu masă diferită de zero. ◊ Corp străin = particulă care se găsește într-un tot de altă natură. ♦ (Chim.) Substanță definită (organică sau anorganică). ◊ Corp simplu = substantă ale cărei molecule sunt formate din atomi de același fel; element. Corp compus = substanță chimică ale cărei molecule sunt formate din atomi ai mai multor elemente. ♦ Corp ceresc = astru. Corp geometric = corp mărginit de fețe (plane sau sferice) definite geometric. 4. (Jur.; în sintagma) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvârșirea unei infracțiuni, obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s-a săvârșit infracțiunea, adus în justiție ca probă materială contra acuzatului. 5. (În sintagma) Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei, exprimată în puncte tipografice. II. 1. Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau prin profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită. ◊ Corp constituit = colectivitate de persoane organizată, de obicei pe baza unei legi. Corp legislativ (sau legiuitor) = totalitatea deputaților dintr-o adunare legislativă. 2. (Cu determinări introduse de prepozitia „de”) Mare unitate militară, cuprinzând mai multe divizii, de obicei de aceeași categorie. Corp de aviație.Corp de gardă = clădire sau încăpere pe care o ocupă o gardă militară în timpul serviciului de pază. (În vechea organizare a armatei) Corp de trupă = unitate militară independentă. 3. (În sintagma) Corp de legi = culegere de legi; corpus. – Din fr. corps, lat. corpus.

CORP, corpuri, s. n., (I 4 și) corpi, s. m. I. Nume dat unui tot unitar format din mai multe elemente. 2. Totalitatea organelor unei ființe vii; trup. V. organism. Corpul omenesc are trei părți: cap, trunchi și membre.E un cuib între verdeață... Acolo corpul mi l-aș duce. MACEDONSKI, O. I 68. [Voinicul] era blestemat să poarte corpul de vulpoi. ISPIRESCU, L. 300. ◊ Loc. adj. și adv. (În legătură cu lupte, încăierări etc.) Corp la corp = (care se desfășoară) de aproape, pieptiș, în luptă dreaptă; p. ext. înverșunat, aprig. (Fig.) M-am luptat corp la corp cu traiul zilnic. MACEDONSKI, O. I 11. ◊ Expr. A face corp cu cineva = a se uni, a se asocia cu cineva. Generoșii au făcut, la 1899, corp cu partidele burgheze, trădînd interesele clasei muncitoare. ♦ Trupul fără cap; trunchi. își slobozi zîna întreg corpul prin pod în jos, și în urmă capul. RETEGANUL, P. IV 11. ◊ Loc. adj. De corp = care se referă la trup, care privește trupul; care se poartă direct pe trup. lenjerie de corp. ♦ (Uneori determinat prin «neînsuflețit») Cadavru. Corpul defunctului. 2. Partea principală a unui obiect, a unei construcții, a unei mașini etc. Corpul corăbiei. Corpul unui șurub. ♦ Conținutul, cuprinsul unei scrisori, fără formulele de introducere și de încheiere și fără adresă; cuprinsul unei cărți. În corpul scrisorii sînt toate datele. 3. (Adesea determinat prin «de casă» sau «de case s) Fiecare dintre clădirile situate pe același teren (într-o curte comună) sau aparținînd aceluiași proprietar; rînd de case. Locuința lui era chiar în corpul de case de alături. REBREANU, R. I 27. 4. (Fiz.) Agregat de molecule, porțiune determinată de materie. ◊ Corp străin = particulă care se deosebește de un tot de altă natură în care se găsește. ♦ (Chim.) Substanță organică sau anorganică. ◊ Corp simplu = substanță ale cărei molecule sînt formate din atomi de același fel; element. Hidrogenul este un corp simplu.Corp compus = substanță chimică ale cărei molecule sînt formate din atomi ai mai multor elemente. Acidul clorhidric este un corp compus.Corp activ v. activ. (Anat.) Corp calos v. calos. ♦ (Astron., în expr.) Corp ceresc astru. Luna și pămîntul sînt corpuri cerești. ♦ (În expr.) Corp geometric = corp mărginit de fețe (plane sau sferice) definite geometric. Cuburile și piramidele sînt corpuri geometrice. 5. (În expr.) Corp delict = obiect care a servit la săvîrșirea unei infracțiuni sau asupra căruia s-a săvîrșit infracțiunea, adus în justiție ca probă materială contra acuzatului. 6. Unitate cu care se măsoară în tipografie mărimea literelor. Literă de corp 10. II. Nume dat unor grupuri, unor colectivități etc. 1. Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau profesie, formează o unitate deosebită, legal constituită ca atare. V. breaslă, tagmă. Pe lîngă Comisia de standardizare funcționează un corp de verificare.Corp constituit = colectivitate de persoane organizată de obicei pe baza unei legi. Colegiul avocaților e un corp constituit.Corp diplomatic = totalitatea reprezentanților diplomatici ai statelor străine în interiorul unui stat oarecare; totalitatea diplomaților care reprezintă un stat în afara hotarelor sale. (Ieșit din uz) Corp didactic = totalitatea personalului care predă în învățămînt. Corp legislativ (sau legiuitor) = totalitatea deputaților dintr-o adunare legislativă. Prezidentul corpului legislativ. NEGRUZZI, S. I 327. 2. (Cu determinări introduse prin prep. «de» și precizînd natura) Mare unitate militară, cuprinzînd mai multe divizii, de regulă de aceeași categorie. Corp de tancuri. Corp de cavalerie. Corp de armată.După 1807, Tudor [Vladimirescu] intră în corpul de voluntari numit «panduri» al generalului rus Miloradovici, pentru a lupta împotriva turcilor. IST. R.P.R. 292. ◊ Corp de gardă = clădirea sau încăperile care adăpostesc garda la o unitate militară. Ușa corpului de gardă se dă în lături și un. val de lumină izbucnește, curgînd pe șoseluța înclinată. SADOVEANU, Ó. VI 283. La Vidin furăm primiți de soldații de garnizoană ce ne prezentară armele, apoi ne luară între baionete și ne duseră la un corp de gardă. BOLINTINEANU, O. 266. Corp expediționar = o parte din forțele armate ale unui stat, trimisă în scopul unei acțiuni îndepărtate, în afara granițelor. (învechit) Corp de trupă = unitate militară (de regulă regiment sau batalion) independentă. Ministerul de Război a găsit că-i mai prudent să-l dea la marină decît la un corp de trupă. BART, E. 120. 3. Comus. Corp de legi.

corp1 (trup, obiect, ansamblu, unitate) s. n., pl. córpuri

corp2 (porțiune de materie, substanță) s. n./s. m., pl. córpuri/corpi

corp (fiz., chim.) s. n. / s. m., pl. córpuri / corpi

corp (trup, obiect, ansamblu, unitate) s. n., pl. córpuri

CORP s. 1. (ANAT.) trup. (Sufletul și ~ul.) 2. (ANAT.) trunchi, trup. (Omul este alcătuit din cap, gât, ~ și membre.) 3. v. cadavru. 4. v. cuprins. 5. corp compus v. combinație; corp simplu v. element. 6. substanță. (I-a intrat în ochi un ~ străin.) 7. corp vitros v. umoare vitroasă. 8. corp ceresc v. astru. 9. (MIL.) (înv.) trup. (~ de oaste.) 10. v. corpus.

CORP s.n. I. 1. Porțiune de materie bine determinată. ♦ (Chim.) Substanță organică sau anorganică. 2. Obiect, lucru. ◊ Corp delict = obiect care a servit la săvârșirea unei infracțiuni. 3. (Poligr.) Unitate cu care se măsoară mărimea literelor tipografice. II. 1 Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită. ◊ Corp de balet = artiștii care dansează în grupuri într-un balet. 2. (Mil.) Mare unitate cuprinzând mai multe divizii. [Pl. -puri, (chim., s.m.) corpi. / < lat. corpus, cf. fr. corps, it. corpo].

CORP I. s.n. 1. organismul considerat ca un tot anatomic și funcțional; trup. ◊ trup fără cap; trunchi. 2. parte principală din ceva. ◊ corp de legi = culegere de legi; corpus. 3. porțiune de materie bine determinată. ◊ (chim.) substanță (organică sau anorganică). 4. obiect material, lucru. ◊ corp ceresc = corp natural sau artificial din spațiul cosmic; corp negru = corp capabil să absoarbă integral radiația termică incidentă, de orice lungime de undă. 5. corp delict = obiect care a servit la săvârșirea unei infracțiuni. 6. (mat.) mulțime înzestrată cu două operații (adunare și înmulțire), caracterizată prin proprietăți de asociativitate, distributivitate, precum și prin existența elementelor neutre și inverse în raport cu cele două operații. 7. corp fonetic = totalitatea sunetelor care alcătuiesc un cuvânt sau o formă gramaticală. 8. unitate cu care se măsoară mărimea literelor tipografice. 9. totalitatea persoanelor care, prin funcție sau profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită. ◊ corp de balet = a) ansamblul balerinilor dintr-un teatru de operă, operetă sau estradă; b) grup de dansatori având într-un spectacol rol similar corului de operă; corp diplomatic = totalitatea reprezentanților diplomatici străini acreditați pe lângă un stat. ◊ corp electoral = totalitatea persoanelor care se bucură de drept de vot la data efectuării unor alegeri. 10. mare unitate militară în alcătuirea căreia intră mai multe divizii, brigăzi și regimente de toate armele. ◊ corp de gardă = clădire sau încăpere din incinta unui obiectiv de pază ocupată de o gardă militară. II. s.m. (med.) denumire dată unor structuri anatomice. (< fr. corps, lat. corpus)

corp (corpuri), s. n. – Trup. – Var. pl. corpi. Megl. corp. Lat. corpus (sec. XVIII), mai întîi prin intermediul germ., rus. Korpus, mai tîrziu prin fr. corps. În megl. pare a fi cuvînt genuin (Pușcariu 403; DAR). – Der. (din fr.) corporal, adj.; corpulent, adj.; corporație, s. f.; corporativ, adj.; corporatism, s. n.; corpuscul, s. n.; incorpora, vb.

CORP1 ~uri n. 1) Organism considerat ca un tot anatomic și funcțional; trup. ◊ ~ neînsuflețit cadavru. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află față în față. A face ~ comun cu cineva (sau cu ceva) a se asocia, a se solidariza cu cineva. 2) Parte a organismului omenesc fără cap și membre; trunchi; trup. 3) Partea principală a unui obiect, a unei construcții sau mașini. ~ul navei.~ de case ansamblu de clădiri, reunite prin ceva comun. 4): ~ ceresc element al universului; astru. 5): ~ geometric corp, mărginit de fețe definite geometric. 6): ~ delict dovadă materială a încălcării legii. 7) Unitate cu care se măsoară, în tipografie, mărimea literelor. ~ de literă. 8) Grup de persoane care formează o unitate profesională. ~ didactic. ~ diplomatic. 9) Mare unitate militară formată din mai multe divizii. ~ de infanterie. 10) Totalitate a volumelor unei colecții de materiale referitoare la un anumit domeniu; corpus. ~ de legi. /<fr. corps, lat. corpus

CORP2 ~i m.: ~i străini element de altă origine decât substanța în care este încorporat. /<fr. corps, lat. corpus

corp n. 1. porțiune de materie formând un tot distinct: toate corpurile sunt solide, lichide sau gazoase; 2. trup, totalitatea organelor unei ființe însuflețite: corpul omului; 3. cadavru. 4. parte principală a unui obiect: corp de pompa, corp de casă; 5. grupare de trupe, porțiune de ostași: șef de corp; armata noastră e împărțită în șapte corpuri sau comandamente: fiecare corp coprinde câte două divizii de infanterie, două brigăzi de artilerie și una de cavalerie, două batalioane de vânători, un batalion de geniu, un escadron de tren, o companie sanitară, o companie de subzistență și un stat-major; corp de gardă, post militar; 6. corp ceresc, astru; 7. corpul delictului, ceea ce probează existența unui delict sau a unei crime; 8. corporațiune: corp de erudiți; corp diplomatic, ambasadorii sau miniștrii străini cari rezidă pe lângă o Putere; corpuri constituite, diferite tribunale și administrațiuni într’un Stat; corpuri legiuitoare, Camera și Senatul.

*corp n., pl. urĭ (lat. corpus). Orĭ-ce substanță, organică saŭ anorganică: toate corpurile-s solide, lichide saŭ gazoase. Partea materială a uneĭ ființe, trup: corp de om, de vită. Parte de armată maĭ mare de cît diviziunea: armata românească are șapte corpurĭ. Regiment: baniĭ corpuluĭ. Corporațiune: corpu ferarilor. Colectivitate, toțĭ la un loc: corpu didactic (corepunde terminațiuniĭ -ime cînd e vorba de profesiunĭ: corpu studențesc = studențimea). Parte principală din ceva: casa asta are doŭă corpurĭ, corp de pompă. Corp ceresc, stea saŭ bolid. Corp de gardă, post militar, soldațĭ de pază. Corp al delictuluĭ, obĭect care probează existența delictuluĭ, cum ar fi un cuțit rămas de la asasin. Corpurĭ legĭuitoare, Camera și Senatu. Spirit de corp, spirit de solidaritate cu corpu orĭ cu societatea din care facĭ parte. A te constitui în corp, a te aduna, a te strînge formînd un corp. În Let. córpus (rus. pol. korpus) și (grecizat) córpos, pl. urĭ, corp de armată (ca 3, 266-267).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CORP s. 1. (ANAT.) trup. (Sufletul și ~.) 2. (ANAT.) trunchi, trup. (Omul este alcătuit din cap, gît, ~ și membre.) 3. cadavru, hoit, leș, mortăciune, stîrv, trup, (reg.) stî́rvină, (Transilv.) hanț, (înv., în Transilv.) dábilă. (I-au găsit ~ într-o prăpastie.) 4. conținut, cuprins, materie, (înv.) cupríndere. (~ uneirți.) 5. (CHIM.) corp compus = combinație, compus; corp simplu = element. 6. substanță. (I-a intrat în ochi un ~ străin.) 7. (ASTRON.) corp ceresc = astru. 8. (MIL.) (înv.) trup. (~ de oaste.) 9. corpus. (~ de legi.)

gárdă de corp s.f. Paznic personal, bodyguard ◊ „[...] patronii își păzesc întreprinderile cu departamente anexe de gărzi de corp [...]” As 74/93 p. 5 (calc după fr. garde du corps)

CORP AERIAN1 obiect care străbate atmosfera terestră.

CORP AERIAN2 mare unitate tactic-operativă având în componență unități de diferite categorii de aviație, unități de servicii, auto, chimice, geniu, transmisiuni și unități tehnice de aviație destinate sprijinului acțiunilor ofensive și defensive ale trupelor de uscat și marinei militare.

CORP AERODINAMIC obiect având o formă exterioară care întâmpină la deplasare o rezistență minimă din partea aerului (rachete, avioane etc.) Sin. corp carenat.

corp de balet, ansamblu (1) de balerini care nu dețin roluri solistice. În timpul baletului* academic era constituit în număr fix de femei și bărbați și servea drept cadru, simetric, pentru evoluțiile solistice. În prezent, prin c. se înțelege, uneori, totalitatea balerinilor dintr-un teatru, indiferent de ierarhia lor.

HABEAS CORPUS ACT (loc. lat. habeas corpus „să păstrezi corpul”) Lege votată de Parlamentul englez, în 1679, privind garantarea libertății individuale; era menită să îngrădească arestările și reținerea arbitrară a persoanei. Unele dintre prevederi (care se regăsesc în H.) au fost aplicate încă din sec. 13-14.

MENS SANA IN CORPORE SANO (lat.) minte sănătoasă în corp sănătos – Iuvenal, „Satirae”, X, 356. Omul înțelept aspiră la o minte sănătoasă și un corp sănătos. Ulterior, aceste cuvinte au devenit deviza educației fizice.

MILITARIS SINE DUCE TURBA CORPUS EST SPIRITU (lat.) o armată fără comandant este ca un corp fără suflet – Curtius, „Historia Alexandri Magni”, 10, 6, 8.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

CORP carapace, caroserie, hoit.

Intrare: corp
corp (pl. -uri) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corp corpul
plural corpuri corpurile
genitiv-dativ singular corp corpului
plural corpuri corpurilor
vocativ singular
plural
corp (pl. -i) substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corp corpul
plural corpi corpii
genitiv-dativ singular corp corpului
plural corpi corpilor
vocativ singular
plural

corp

  • 1. Nume dat unui tot unitar format din mai multe elemente.
    surse: DLRLC
    • 1.1. Totalitatea organelor unei ființe vii; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: trup 3 exemple
      exemple
      • Corpul omenesc are trei părți: cap, trunchi și membre.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      • E un cuib între verdeață... Acolo corpul mi l-aș duce. MACEDONSKI, O. I 68.
        surse: DLRLC
      • [Voinicul] era blestemat să poarte corpul de vulpoi. ISPIRESCU, L. 300.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Corp la corp = (despre modul de desfășurare a luptelor) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • figurat M-am luptat corp la corp cu traiul zilnic. MACEDONSKI, O. I 11.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie A face corp (comun) cu cineva (sau cu ceva) = a se uni, a se asocia, a se solidariza cu cineva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Generoșii au făcut, la 1899, corp cu partidele burgheze, trădând interesele clasei muncitoare.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • 1.1.3. Trup fără cap.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: trunchi un exemplu
        exemple
        • Își slobozi zîna întreg corpul prin pod în jos, și în urmă capul. RETEGANUL, P. IV 11.
          surse: DLRLC
        • 1.1.3.1. locuțiune adjectivală De corp = care se referă la trup; care se poartă direct pe piele.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Lenjerie de corp.
            surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.1.4. (Uneori determinat prin «neînsuflețit») cadavru
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Corpul defunctului.
          surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • 1.1.5. Denumire a unor structuri anatomice.
        surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
        exemple
        • Corp galben.
          surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Partea principală a unui obiect, a unei construcții, a unei mașini etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 un exemplu
      exemple
      • Corpul corăbiei. Corpul unui șurub.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
      • 1.2.1. Corp de casă (sau de case) = parte din ansamblul unei clădiri.
        surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: aripă un exemplu
        exemple
        • Locuința lui era chiar în corpul de case de alături. REBREANU, R. I 27.
          surse: DLRLC
        • diferențiere Corp de casă (sau de case) = fiecare dintre clădirile situate pe același teren (într-o curte comună) sau aparținând aceluiași proprietar; rând de case.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. Corp de iluminat = dispozitiv în care se pot monta una sau mai multe lămpi de iluminat, permițând, la nevoie, reorientarea fluxului luminos.
        surse: DEX '09 sinonime: luminar
      • 1.2.3. Conținutul unei scrisori (fără formula de introducere și de încheiere și fără adresă); cuprinsul unei cărți.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • În corpul scrisorii sunt toate datele.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. fizică Agregat de molecule, porțiune de materie cu masa diferită de zero.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • comentariu Acest sens are și plural (masculin) corpi.
      • 1.3.1. Corp străin = particulă care se găsește într-un tot de altă natură.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • 1.3.2. chimie Substanță definită (organică sau anorganică).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
        • 1.3.2.1. Corp simplu = substantă ale cărei molecule sunt formate din atomi de același fel.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: element un exemplu
          exemple
          • Hidrogenul este un corp simplu.
            surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 1.3.2.2. Corp compus = substanță chimică ale cărei molecule sunt formate din atomii mai multor elemente.
          surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Acidul clorhidric este un corp compus.
            surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.3.2.3. Corp activ.
          surse: DLRLC
      • 1.3.3. medicină Denumire dată unor structuri anatomice.
        surse: MDN '00
        • 1.3.3.1. anatomie Corp calos.
          surse: DLRLC
      • 1.3.4. Corp ceresc = corp natural sau artificial din spațiul cosmic.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: astru un exemplu
        exemple
        • Luna și Pământul sunt corpuri cerești.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      • 1.3.5. Corp negru = corp capabil să absoarbă integral radiația termică incidentă, de orice lungime de undă.
        surse: MDN '00
      • 1.3.6. Corp geometric = corp mărginit de fețe (plane sau sferice) definite geometric.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Cuburile și piramidele sunt corpuri geometrice.
          surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.4. științe juridice (în) sintagmă Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvârșirea unei infracțiuni; obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s-a săvârșit infracțiunea, adus în justiție ca probă materială contra acuzatului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.5. matematică Mulțime înzestrată cu două operații (adunare și înmulțire), caracterizată prin proprietăți de asociativitate, distributivitate, precum și prin existența elementelor neutre și inverse în raport cu cele două operații.
      surse: MDN '00
    • 1.6. Corp fonetic = totalitatea sunetelor care alcătuiesc un cuvânt sau o formă gramaticală.
      surse: MDN '00
    • 1.7. (în) sintagmă Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei, exprimată în puncte tipografice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Literă de corp 10.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Nume dat unor grupuri, unor colectivități etc.
    surse: DLRLC
    • 2.1. Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau prin profesie, formează o unitate deosebită, legal constituită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Pe lângă Comisia de standardizare funcționează un corp de verificare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • 2.1.1. Corp constituit = colectivitate de persoane organizată, de obicei, pe baza unei legi.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Colegiul avocaților e un corp constituit.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 2.1.2. Corp legislativ (sau legiuitor) = totalitatea deputaților dintr-o adunare legislativă.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Prezidentul corpului legislativ.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 2.1.3. Corp diplomatic = totalitatea reprezentanților diplomatici din alte state, acreditați pe lângă un stat.
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 2.1.3.1. Totalitatea reprezentanților diplomatici ai statelor străine în interiorul unui stat oarecare.
          surse: DLRLC
      • 2.1.4. ieșit din uz Corp didactic = totalitatea personalului care predă în învățământ.
        surse: DLRLC
      • 2.1.5. Corp de balet = ansamblu de balet.
        surse: DEX '09 DN
        • 2.1.5.1. Grup de dansatori având într-un spectacol rol similar corului de operă.
          surse: MDN '00
      • 2.1.6. Corp electoral = totalitatea persoanelor care se bucură de drept de vot la data efectuării unor alegeri.
        surse: MDN '00
    • 2.2. (Cu determinări introduse prin prepoziția „de”) Mare unitate militară, cuprinzând mai multe divizii, de obicei de aceeași categorie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
      exemple
      • Corp de aviație.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • După 1807, Tudor [Vladimirescu] intră în corpul de voluntari numit «panduri» al generalului rus Miloradovici, pentru a lupta împotriva turcilor. IST. R.P.R. 292.
        surse: DLRLC
      • 2.2.1. Corp de gardă = clădire sau încăpere pe care o ocupă o gardă militară în timpul serviciului de pază.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 2 exemple
        exemple
        • Ușa corpului de gardă se dă în lături și un val de lumină izbucnește, curgînd pe șoseluța înclinată. SADOVEANU, Ó. VI 283.
          surse: DLRLC
        • La Vidin furăm primiți de soldații de garnizoană ce ne prezentară armele, apoi ne luară între baionete și ne duseră la un corp de gardă. BOLINTINEANU, O. 266.
          surse: DLRLC
      • 2.2.2. Corp expediționar = o parte din forțele armate ale unui stat, trimisă în scopul unei acțiuni îndepărtate, în afara granițelor.
        surse: DLRLC
      • 2.2.3. (În vechea organizare a armatei) Corp de trupă = unitate militară (de regulă regiment sau batalion) independentă.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ministerul de Război a găsit că-i mai prudent să-l dea la marină decît la un corp de trupă. BART, E. 120.
          surse: DLRLC
    • 2.3. (în) sintagmă Corp de legi = culegere de legi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: corpus

etimologie: