4 intrări
36 de definiții
din care- explicative (21)
- morfologice (7)
- relaționale (6)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stavila v vz stăvili
STAVILĂ, stavile, s. f. Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții, manevrată manual sau mecanic, servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape; p. restr. fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului, care, coborându-se sau ridicându-se, opresc apa sau îi dau drumul, după necesitate. ♦ Îngrămădire de bușteni, de crengi, de pământ etc. aduse de ape (la cotitura unui râu) și care îi împiedică cursul. ♦ P. gener. Piedică (materială), barieră. ◊ Loc. adv. Fără stavilă = întruna, necontenit; în mare cantitate, mult. ◊ Expr. A pune stavilă gurii = a-și impune tăcere, a se reține de a spune ceva. ♦ Fig. Opoziție, împotrivire; greutate, dificultate. [Pl. și: stavili] – Din sl. stavilo.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STAVILĂ, stavile, s. f. Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții, manevrată manual sau mecanic, servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape; p. restr. fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului, care, coborându-se sau ridicându-se, opresc apa sau îi dau drumul, după necesitate. ♦ Îngrămădire de bușteni, de crengi, de pământ etc. aduse de ape (la cotitura unui râu) și care îi împiedică cursul. ♦ P. gener. Piedică (materială), barieră. ◊ Loc. adv. Fără stavilă = întruna, necontenit; în mare cantitate, mult. ◊ Expr. A pune stavilă gurii = a-și impune tăcere, a se reține de a spune ceva. ♦ Fig. Opoziție, împotrivire; greutate, dificultate. [Pl. și: stavili] – Din sl. stavilo.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STĂVILI, stăvilesc, vb. IV. Tranz. 1. A bara cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar; a zăgăzui. 2. Fig. A opri, a împiedica sau a face să înceteze ori să se atenueze ceva. – Din stavilă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STĂVILI, stăvilesc, vb. IV. Tranz. 1. A bara cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar; a zăgăzui. 2. Fig. A opri, a împiedica sau a face să înceteze ori să se atenueze ceva. – Din stavilă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Valery
- acțiuni
stadilă sf vz stavilă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stahilă sf vz stavilă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stavelă sf vz stavilă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stavele sf vz stavilă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stavil s vz stavilă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stavilă sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 162 / V: (reg) stabi~, stahi~, ~velă (Pl: ~veli), ~vele (Pl: stăvili), stavil, ~ină / Pl: ~le, (îvp) ~li, (pop) stăvili, (reg) stăvile / E: vsl ставило] 1 Element de construcție mobil care servește la închiderea și deschiderea, manuală sau mecanică, a unui oficiu, a unui deversor etc. într-o lucrare hidrotehnică Si: stăvilar (5). 2 (Pex) Stăvilar (1). 3 (Reg) Îngrămădire de bușteni, de crengi etc. care formează un fel de baraj natural pe cursul unei ape. 4 (Înv) Stănog (1). 5 (Fig) Ceea ce stă în calea unei acțiuni Si: barieră (3), dificultate (5), greutate (22), handicap (4), impediment, inconvenient, obstacol, opreliște, neajuns1, piedică, potrivnicie, (rar) stăvilar, (îvp) opreală, sminteală, (îrg) poticală1, popreală, scandal, (înv) anevoință (1), nevoință, poprire, stenaholie, (îvr) nevoie, (fam) hop. 6 Ceea ce împiedică realizarea unui țel Si: barieră (3), dificultate (5), greutate (22), handicap (4), impediment, inconvenient, obstacol, opreliște, neajuns1, piedică, potrivnicie, (rar) stăvilar (7), (îvp) opreală, sminteală, (îrg) poticală1, popreală, scandal, (înv) anevoință, nevoință, poprire, stenahorie (1), (îvr) nevoie, (fam) hop (19). 7 (Îljv) Fără ~ (sau ~li) Nestăvilit. 8 (Îlv) A (se) pune (sau a face, a se face, a ridica) (o) ~ (sau stavili) A stăvili (4). 9 (Îe) A pune ~ gurii A-și impune tăcere. 10 (Îae) A se reține de a spune ceva. 11 (Îvr) Hotar (1). 12 (Reg) Tăblie la pat. 13 (Reg) Scândură de la marginea patului. 14 (Trs) Grămadă de snopi de cereale păioase, de cânepă etc. V mănunchi, snop.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stavili v vz stăvili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stavină sf vz stavilă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stăvila v vz stăvili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stăvili vt [At: CR (1831), 1852/19 / V: (îrg) stavila, stav~, ~la / Pzi: ~lesc / E: stavilă] 1 A construi un stăvilar (1) pe o apă sau pe cursul ei Si: a bara (1), a zăgăzui. 2 (Pex) A face talazuri la malul unei ape Si: a îndigui, a taluza, a zăgăzui. 3 (Rar; c.i. drumuri) A bara (1). 4 (Fig; c.i. acțiuni, procese fizice sau psihice, fenomene din natură etc. aflate în desfășurare) A întrerupe (brusc) Si: a opri. 5 (Fig; c.i. acțiuni, procese fizice sau psihice, fenomene din natură etc. aflate în desfășurare) A face să înceteze sau să se atenueze Si: a înfrâna, a pune frâu, a pune stavilă, a zăgăzui V calma, potoli, tempera. 6 (Fig; c.i. acțiuni, procese fizice sau psihice, fenomene din natură etc. aflate în desfășurare) A împiedica, neîngăduind să se producă, să evolueze etc. într-un anume fel Si: a opri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STAVILĂ, stavile și stavili, s. f. 1. Construcție mobilă, manevrată manual sau mecanic, servind la reglarea nivelului apelor curgătoare sau pentru a îndrepta în alt făgaș cursul unei ape; fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului, care, coborîndu-se sau ridicîndu-se, opresc apa sau îi dau drumul, după necesitate. După vreun ceas de drum cotit prin strîmtori și desișuri întunecoase, auzi un vuiet, o gîlgîire de izvoare, ca și cum o stavilă s-ar fi abătut deodată din calea undelor nerăbdătoare. VLAHUȚĂ, R. P. 84. În iaz, la iezătură, S-a arătat spărtură... Morarul... odată se trezește Că apa e mai jos de stavili cu o palmă. DONICI, F. 54. Cînd cunoaște că semănăturile au trebuință de udătură, nu așteaptă întîmplătoarea ploaie, ci închide șanțul de la vale, prin stavila ce fieșcare are și apa, umflîndu-să, să revarsă peste toate semănăturile, și cînd nu mai are trebuință își rîdică stavila. GOLESCU, Î. 118. 2. Piedică (materială), barieră. Tîrînd-o de dîrlogi, cercai a o îndemna să pășească peste stavila nevăzută ce, din senin parcă, se rîdicase în fața ei. HOGAȘ, M. N. 93. Un om merge cu picioarele sale pînă dă de un rîu sau de altă stavilă. Aci pasul său se oprește, și numai privirea merge înainte. BOLINTINEANU, O. 333. Prostimea... șede împrăștiată pe cîmp sau înșirată pe marginea unui odgon întins ce n-o lasă să se grămădească. Slabă stavilă, dacă n-ar fi sprijinită de jandarmii poliției. NEGRUZZI, S. I 35. ◊ Loc. adv. Fără stavilă = necontenit, fără oprire, în mare cantitate. A curs sînge fără stavilă, înroșind brazdele pămîntului. SAHIA, N. 17. ◊ Expr. A pune stavilă = a împiedica, a opri, p. ext. a pune capăt. Venit-a-ntr-o zi, din apus, O noapte cu atîta întuneric, c-a pus În minte-ne stavili putinții de-adus Aminte ce-i timpul și locul. COȘBUC, P. II 298. [În răscoala lui Horia] nimic nu mai putea să pună stavilă furiei răzbunătoare a romînilor. ODOBESCU, S. III 533. Ladislav-vv. al Țării Romînești... se încearcă a pune stavilă furiei... de coprinderi [a turcilor]. BĂLCESCU, O. II 12. A pune stavilă gurii = a-și impune tăcere. ♦ Fig. Împotrivire, opoziție, greutate. Viața-i plină de tainice puteri. Învinge orice stavili și orișice dureri. EFTIMIU, C. 28. Părinții noștri... se luptară vitejește și învinseră mai multe stavili decît am avea noi a întîmpina dacă am avea inimă să urmăm pe pasurile lor. BĂLCESCU, O. I 7. Domnii și boierii neamurilor ziseră între dînșii:... să rîdicăm stavili, să semănăm zavistia și ura... și să împingem neamurile unele asupra altora, ca astfel să întindem domnirea și puterea noastră. RUSSO, O. 30.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STĂVILI, stăvilesc, vb. IV. Tranz. 1. A pune stavilă cursului unei ape; a zăgăzui. Dacă ploua, Bujor își aducea aminte de iazul de la țarina Bouarului și se întreba dacă este stăvilit ori nu. SLAVICI, N. I 53. 2. Fig. A opri, a împiedica, a face să înceteze (ceva). Străduindu-se să-și stăvilească enervarea, explică... GALAN, B. I 8. Află furtuna ce îl amenința și începu a se pregăti în grabă a o stăvili cu toată puterea ambelor țări ce stăpînea. BĂLCESCU, O. II 278.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STAVILĂ ~e f. 1) Element de construcție care servește la închiderea sau deschiderea apei într-o lucrare hidrotehnică. 2) Element al unui stăvilar care, prin ridicare și coborâre, reglează secțiunea de curgere a apei. 3) Obiect material care împiedică libera trecere; baraj; obstacol. 4) fig. Factor care împiedică realizarea unei acțiuni; piedică; obstacol; baraj; impediment; barieră. ◊ A pune ~ a împiedica desfășurarea unei acțiuni; a zădărnici. [G.-D. stavilei] /<sl. stavilo
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A STĂVILI ~esc tranz. 1) (torente de apă) A opri cu ajutorul unei stavile; a pune un baraj; a zăgăzui; a îndigui; a bara. 2) fig. (acțiuni, planuri, idei etc.) A împiedica să se manifeste; a frâna. /Din stăvilă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stavilă f. 1. barieră, obstacol; 2. lemnărie sau zidărie ce oprește apa să nu se reverse. [Slav. STAVILO, cumpănă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stăvilì v. 1. a pune o stavilă; 2. fig. a opri în loc: să se grăbească a stăvili furtuna BĂLC.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stávilă f., pl. e și ĭ (vsl. stavilo, stavilă, cumpănă, d. stavati, a se opri; rus. stavilo, bază; pol. stawidlo, stavilă. V. stăvesc. Cp. cu pravilă, prașilă, povidlă, mocirlă). Barieră, obstacul, zăgaz opus apeĭ ca să nu se reverse. Fig. A pune stavilă invaziuniĭ Jidanilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stăvilésc v. tr. (d. stavilă). Opresc printr’o stavilă: a stăvili apa, fig. relele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stavilă s. f., g.-d. art. stavilei; pl. stavile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stăvili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stăvilesc, 3 sg. stăvilește, imperf. 1 stăvileam; conj. prez. 1 sg. să stăvilesc, 3 să stăvilească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stavilă s. f., g.-d. art. stavilei; pl. stavile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stăvili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stăvilesc, imperf. 3 sg. stăvilea; conj. prez. 3 să stăvilească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stavilă s. f., g.-d. art. stavilei; pl. stavile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stăvili vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stăvilesc, imperf. 3 sg. stăvilea; conj. prez. 3 sg. și pl. stăvilească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stăvilesc, -leam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STAVILĂ s. 1. v. stăvilar. 2. v. dificultate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STĂVILI vb. 1. v. zăgăzui. 2. v. îndigui. 3. v. tempera. 4. v. împiedica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STĂVILI vb. v. curma, întrerupe, opri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STAVILĂ s. 1. (CONSTR.) stăvilar, zăgaz, (pop.) opust, (reg.) iezătură, (înv.) iaz, scurgătoare. (A deschis ~.) 2. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, (pop.) opreală, poticală, potrivnicie, (înv. și reg.) scandal, sminteală, (înv.) anevoință, nevoință, poprire, stenahorie, (fig.) barieră, handicap, hop. (A avut de depășit o mare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STĂVILI vb. 1. a bara, a zăgăzui, (Bucov.) a hăti. (A ~ o apă.) 2. a îndigui, a zăgăzui. (A ~ malul unui rîu.) 3. a domoli, a potoli, a stăpîni, a tempera, (fig.) a înfrîna, a zăgăzui. (I-a mai ~ entuziasmul.) 4. a împiedica, a înfrîna, a opri, (fig.) a frîna. (Nu puteau ~ avîntul revoluționar.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stăvili vb. v. CURMA. ÎNTRERUPE. OPRI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
STAVILĂ subst. 1. ard. (Viciu) 16; – vornic, mold. (BCI VII 32); Stăvită (Giur 160; Sd XVI și XXI). 2. Cu mn < vn: Stamnicoi (Dm).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Stăvilă v. Stavilă 1.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
stavilă, stavilesubstantiv feminin
- 1. Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții, manevrată manual sau mecanic, servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: stăvilar
- După vreun ceas de drum cotit prin strîmtori și desișuri întunecoase, auzi un vuiet, o gîlgîire de izvoare, ca și cum o stavilă s-ar fi abătut deodată din calea undelor nerăbdătoare. VLAHUȚĂ, R. P. 84. DLRLC
- În iaz, la iezătură, S-a arătat spărtură... Morarul... odată se trezește Că apa e mai jos de stavili cu o palmă. DONICI, F. 54. DLRLC
- 1.1. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului, care, coborându-se sau ridicându-se, opresc apa sau îi dau drumul, după necesitate. DEX '09 DLRLC
- Cînd cunoaște că semănăturile au trebuință de udătură, nu așteaptă întîmplătoarea ploaie, ci închide șanțul de la vale, prin stavila ce fieșcare are și apa, umflîndu-să, să revarsă peste toate semănăturile, și cînd nu mai are trebuință își rîdică stavila. GOLESCU, Î. 118. DLRLC
-
- 1.2. Îngrămădire de bușteni, de crengi, de pământ etc. aduse de ape (la cotitura unui râu) și care îi împiedică cursul. DEX '09 DEX '98
- 1.3. Piedică (materială). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: baraj barieră impediment obstacol piedică
- Tîrînd-o de dîrlogi, cercai a o îndemna să pășească peste stavila nevăzută ce, din senin parcă, se rîdicase în fața ei. HOGAȘ, M. N. 93. DLRLC
- Un om merge cu picioarele sale pînă dă de un rîu sau de altă stavilă. Aci pasul său se oprește, și numai privirea merge înainte. BOLINTINEANU, O. 333. DLRLC
- Prostimea... șede împrăștiată pe cîmp sau înșirată pe marginea unui odgon întins ce n-o lasă să se grămădească. Slabă stavilă, dacă n-ar fi sprijinită de jandarmii poliției. NEGRUZZI, S. I 35. DLRLC
- Fără stavilă = în mare cantitate. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mult necontenit întruna
- A curs sînge fără stavilă, înroșind brazdele pămîntului. SAHIA, N. 17. DLRLC
-
-
- Venit-a-ntr-o zi, din apus, O noapte cu atîta întuneric, c-a pus În minte-ne stavili putinții de-adus Aminte ce-i timpul și locul. COȘBUC, P. II 298. DLRLC
- [În răscoala lui Horia] nimic nu mai putea să pună stavilă furiei răzbunătoare a romînilor. ODOBESCU, S. III 533. DLRLC
- Ladislav-vv. al Țării Romînești... se încearcă a pune stavilă furiei... de coprinderi [a turcilor]. BĂLCESCU, O. II 12. DLRLC
- A pune capăt. DLRLC
- A pune stavilă gurii = a-și impune tăcere, a se reține de a spune ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
-
- 1.4. Dificultate, greutate, opoziție, împotrivire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dificultate greutate opoziție împotrivire
- Viața-i plină de tainice puteri. Învinge orice stavili și orișice dureri. EFTIMIU, C. 28. DLRLC
- Părinții noștri... se luptară vitejește și învinseră mai multe stavili decît am avea noi a întîmpina dacă am avea inimă să urmăm pe pasurile lor. BĂLCESCU, O. I 7. DLRLC
- Domnii și boierii neamurilor ziseră între dînșii:... să rîdicăm stavili, să semănăm zavistia și ura... și să împingem neamurile unele asupra altora, ca astfel să întindem domnirea și puterea noastră. RUSSO, O. 30. DLRLC
-
-
etimologie:
- stavilo DEX '98 DEX '09
stăvili, stăvilescverb
- 1. A bara cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dacă ploua, Bujor își aducea aminte de iazul de la țarina Bouarului și se întreba dacă este stăvilit ori nu. SLAVICI, N. I 53. DLRLC
-
- 2. A opri, a împiedica sau a face să înceteze ori să se atenueze ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Străduindu-se să-și stăvilească enervarea, explică... GALAN, B. I 8. DLRLC
- Află furtuna ce îl amenința și începu a se pregăti în grabă a o stăvili cu toată puterea ambelor țări ce stăpînea. BĂLCESCU, O. II 278. DLRLC
-
etimologie:
- stavilă DEX '98 DEX '09