4 intrări
77 de definiții
- explicative DEX (55)
- ortografice DOOM (8)
- etimologice (1)
- enciclopedice (2)
- sinonime (10)
- antonime (1)
Explicative DEX
ASFINȚIT, asfințituri, s.n. 1. Faptul de a asfinți; asfințire. ♦ Fig. Declin, decădere. 2. Timpul, momentul când apune Soarele. 3. Locul unde asfințește Soarele. - V. asfinți.
ASFINȚIT, asfințituri, s. n. 1. Faptul de a asfinți; asfințire. ♦ Fig. Declin, decădere. 2. Timpul, momentul când apune Soarele. 3. Locul unde asfințește Soarele. – V. asfinți.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cinteză. – Var.: (reg.) cintiță s. f.] – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cinteză. – Var.: (reg.) cintiță s. f.] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SFINȚIT1 s. n. v. asfințit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SFINȚIT1 s. n. v. asfințit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
SFINȚIT2, -Ă, sfințiți, -te, adj. (Bis.) 1. Asupra căruia a fost efectuat un ritual pentru a-i da un caracter sacru. 2. Epitet de onoare dat clericilor. – V. sfinți1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
asfințit2, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: asfinți] Care a apus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
asfințit1 sn [At: ALECSANDRI, P. I, 237 / V: ~a sf / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: asfinți] 1 Apus1. 2 Timpul când apune soarele. 3 (Îlav) Pe ~e Pe la asfințit (2). 4 Locul unde asfințește (1) soarele Si: apus, vest, occident, (pop) soare-apune. 5 (Fig; d. viață) Declin. 6 (Fig; d. viață) Sfârșit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
asfințita sf vz asfințit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cimpiță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinchită[1] sf vz cinteză
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinchiță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinchiză sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinciță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinciză sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinghiță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinteț2 sm vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinteță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cintez2 sm vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cinteză sf [At: NEGRUZZI, S. I, 96 / V: (reg) ~nciță, ~nciză, ~nchiță, ~nchiză, ~nghiță, ~eț sm, ~eță, ~ez sm, ~tiță, ~tiză, cimpiță, sfinteță / A și: cinteză / Pl: ~ze/ E: nct] 1 Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla caelebs) Si: cintezoi (1), cintezică (1), cintenetezoi (1), cintenezoi (1), penchi, penți. 2 (Orn; îs) ~-de-iarnă Specie de cinteză migratoare, cu partea posterioară a spatelui albă, cu o bandă transversală galben-roșcată peste aripi (Fringilla montifringilla) Si: (reg) cintiniță, ciță-împodobită, penci-pestriț, țintiță, pinț-pestriț. 3 (Orn; îs) ~-alpină Specie de cinteză cu coada retezată drept, care trăiește în munții înalți (Montifringilla nivalis) Si: (reg) cintezoi alpin, pasărea omătului. 4 (Orn; reg) Scatiu (Carduelis spinus). 5 (Reg) Horă în care jucătorii se țin de umeri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cintiță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cintiză sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sfinteață[1] sf vz cinteză
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfinteță sf vz cinteză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfintiță[1] sf vz cinteză
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfintiză[1] sf vz cinteză
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfințit1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ? / E: sfinți1] (Rar) Sfințire1 (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfințit3, ~ă a [At: CORESI, EV. 199 / V: (înv) svi~ / Pl: ~iți, ~e / E: sfinți1] 1 (D. oameni) Care a fost trecut în rândul sfinților (10) Si: sanctificat, canonizat, (liv) sacrat1. 2 (Pex) Asupra căruia s-a revărsat harul divin Si: binecuvântat, blagoslovit. 3-4 (Rar; d. oameni) Hirotonisit (1-2). 5 (Bis) Venerat. 6 (Mai ales d. obiecte) Care a primit harul divin (prin ritualuri religioase). 7 (Fam; gmț; îe) A fi ~ A fi beat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfințit2[1] sn vz asfințit
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
svințit, ~ă a vz sfințit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tintiță[1] sf vz cinteză
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ținteză[1] sf vz cinteză
- Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țintiză[1] sf vz cinteză
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
❍ASFINTE sf. Mold. (TKT.) = ASFINȚIT: pe la ~a soarelui [asfinți].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ASFINȚIT sbst. 💫 1 Apus, timpul cînd apune soarele: la, pe la ~(ul soarelui); Fig.: din mărețul ~ al vieții lui privește în adîncul veacurilor (VLAH.) ¶ 2 A da, a scăpăta în ~, a apune ¶ 3 Partea cerului unde apune soarele, apus: dracul se crăcește cu un picior la ~ și cu unul la răsărit (CRG.) [asfinți].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CINTEZĂ, CINTIZĂ (pl. -ze) Mold. Trans. CINTIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 🐦 Păsărică cenușie-brună, cu coada neagră, foarte vioaie, cu cîntec plăcut, pentru care amatorii de păsări o țin în colivii (Fringilla coelebs) (🖼 1172): cintiza și pietrușelul făceau să răsune colnicele prin vocea lor ascuțită (FIL.); o băltiță unde mierlele, cintițile și grangurii se scaldă (NEGR.) ¶ 2 ~DE-IARNĂ, o varietate a acestei păsări, numită și „penchiupestriț” sau „oiță” (fr. montifringilla) (🖼1171).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CINTIȚĂ 👉 CINTEZĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ȚINTEZĂ = CINTEZĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
ȚINTIZĂ (pl. -ze) sf. 🐦 = CINTEZĂ1; o să sară într’un picior ca o ~ (DLVR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
ASFINȚIT, asfințituri, s. n. 1. Faptul de a asfinți; asfințire. ♦ Fig. Declin, decădere. 2. Timpul, momentul când apune soarele. 3. Locul unde asfințește soarele. – V. asfinți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
SFINȚIT2, -Ă, sfințiți, -te, adj. (Bis.) 1. Asupra căruia a fost invocat harul divin pentru a-i da un caracter sacru. 2. Epitet de onoare dat clericilor. – V. sfinți1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
ASFINȚIT s. n. 1. Faptul de a asfinți; timpul cînd apune soarele. Ultima rămășiță a asfințitului se topea ca un jăratic mort îndărătul zării largi și scunde. DUMITRIU, N. 259. Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. Am început a mă scălda în ticnă, pînă pe la asfințitul soarelui. CREANGĂ, A. 61. Este sara-n asfințit Și noaptea o să-nceapă. EMINESCU, O. I 179. Pasări, străine călătoare, Ce se abat în șesuri la asfințit de soare Strîngînd ale lor aripi căzute de lung zbor. ALECSANDRI, P. I 237. ◊ Fig. Caii ceilalți stătură din ronțăit, își frămîntau glodul sub picioare, întorceau spre calul cîrnului cîte un ochi plin de un asfințit roșu. CAMILAR, N. II 322. ♦ Fig. Declin, sfîrșit. Către asfințitul zilelor acest titan intelectual [Bolintineanu]... sfîrșește pe scindările mizeriei, într-un spital. DEMETRESCU, O. 156. 2. Loc unde asfințește soarele; apus, vest. Soarele apăruse abia acum spre asfințit, aruncîndu-și peste cîmpie țesătura razelor roșietice și prelungi. MIHALE, O. 454. Dincolo de apă, pe colinele dinspre asfințit, se întind ogoarele Mălurenilor. SADOVEANU, M. C. 182. Cerul asfințitului se umplu, emoționant, cu trupul Ceahlăului. IBRĂILEANU, A. 160. Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. încet se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră. VLAHUȚĂ, O. AL. I 115.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cîntătoare cu ciocul conic, scurt și tare; trăiește în stoluri prin păduri, livezi și grădini (Fringilla coelebs). Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de stringători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. – Variantă: cintiță (NEGRUZZI, S. I 96) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SFINȚIT1, sfințite, s. n. (Popular, la pl. cu valoare de sg.) Trecerea unui astru dincolo de orizont; momentul cînd astrul apune; locul unde apune; asfințit, apus. Soarele cam binișor S-a-nclinat către sfințite. COȘBUC, P. II 127. Într-o pădure mare s-au întîlnit odată doi oameni, unul mergea cătră răsărit și celălalt cătră sfințit. RETEGANUL, P. IV 21. Într-una din zile, cam după sfințitul soarelui... ieși balaurul din groapă și se îndreptă către voinicii care dormeau pe lîngă foc. ISPIRESCU, L. 200.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFINȚIT2, -Ă, sfințiți, -te, adj. 1. Care a căpătat un caracter sacru, din care s-au gonit duhurile rele prin faptul că s-au rostit anumite rugăciuni pentru a atrage harul divin. Apă sfințită. 2. (Uneori precedat de «prea» sau de «înalt prea») Titlu de onoare dat clericilor. Înalt preasfințitul părinte.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASFINȚIT s. n. 1. Faptul de a asfinți; timpul cînd apune soarele. ♦ Fig. Declin, sfîrșit. 2. Loc unde asfințește soarele; apus, vest.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasare cîntătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu spatele verzui și cu aripile negre (Fringilla coelebs). [Var.: cintiță s. f.] – Din cintez.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASFINȚIT n. 1) v. A ASFINȚI. 2) Parte a orizontului unde apune Soarele; apus; vest. 3) Timpul zilei când apune Soarele; apus. 4) fig. Partea cu care se termină sau se încheie ceva; declin; sfârșit. 5) Punct cardinal care corespunde acestei părți a orizontului; apus; vest; occident. 6) Spațiu geografic situat în această parte a orizontului; apus; vest; occident. /v. a asfinți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CINTEZĂ ~e f. Pasăre sedentară de talie mică, cu ciocul conic, scurt, și cu penajul cenușiu-verzui, cu o dungă albă de-a curmezișul aripilor. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asfințit n. 1. apus: soarele acum cu mărire se pleacă cătr’ asfințit NEGR.; 2. fig. disparițiune treptată: privește fără spaimă l’al vieții asfințit AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cintează (cintiță) f. păsărică cântătoare care petrece prin păduri și munți (Fringilla coelebs). [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sfințit n. asfințit: soarele acum era spre sfințit BĂLC. ║ a. consacrat; sfințita pâine.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
asfințít și (maĭ rar) sfințít n., pl. urĭ. Apus.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cintéză și cintiță f., pl. e (răd. neștiută, ĭar sufixu ca și în coacăză și pupăză. Cp. cu alb. škĭităză, cufundar). O păsărică cîntătoare cu pene cafeniĭ și roșiĭ închise (fringilla caelebs). – Și cintezóĭ, cintizóĭ și jințitóĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
asfințit s. n., pl. asfințituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!asfințit s. n., pl. asfințituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asfințit s. n., pl. asfințituri (și asfințite în loc. adv. pe ~)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cinteză
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
cinteză, -ze.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
cinteză (cinteze), s. f. – Mică pasăre cîntătoare (Fringilla coelebs). – Var. cintez, cintiță, cintezoi, țintizoi. Creație expresivă, bazată pe rădăcina expresivă cint- care imită cîntecul păsărilor cîntătoare (Densusianu, Bausteine, 476; Hiecke 135; Pascu, I, 64; Drăganu, Dacor., III, 695; DAR); cf. lat. cincitare „a cînta mierla”, mr. cionă „cinteză”, megl. cifincă „cinteză”, bg. činka „cinteză”. Der., prin intermediul suf. -ză, cf. pupăză. Cinflor, s. m. (grangur, Oriolus galbula) pare deformație prin intermediul unei etimologii populare de la *cintior, cf. celălalt nume al său pișcă-n flori (DAR).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
Nicodim cel sfințit de la Tismana (†1406), sfânt cuvios, român de origine, n. în sudul Dunării, monah și apoi egumen al m-rii Hilander de la Athos. Trecând în Țara Românească, a întemeiat m-rile Vodița (1372) și Tismana (1374-1385), fiind organizatorul vieții monahale din țara noastră. A copiat și a decorat cu miniaturi un Tetraevanghel, azi în muzeul de artă din București. Este înmormântat la Tismana. Bis. îl sărbătorește la 26 decembrie.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CINTÉZĂ (< cintez) s. f. Pasăre cîntătoare, sedentară, din familia fringilidelor, răspîndită din pădurile de sălcii ale Deltei Dunării pînă în zona jneapănului, cu penajul cărămiziu-roșcat și cenușiu-albăstriu (Fringilla coelebs). ♦ C. de iarnă = pasăre migratoare, cîntătoare, de 16 cm, din familia fringilidelor, oaspete de iarnă în Carpați, cu penajul negru și cărămiziu-roșcat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
ASFINȚIT s. 1. v. apus. 2. v. înserare. 3. v. vest.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CINTEZĂ s. (ORNIT.) 1. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFINȚIT adj. amețit, băut, beat, cherchelit, hirotonisit, hirotonit, îmbătat, turmentat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFINȚIT adj. (BIS.) 1. canonizat, (livr.) sacrat, sanctificat. (Mucenic ~.) 2. târnosit. (Biserică ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFINȚIT s. v. amurg, apus, asfințit, înserare, seară, vest.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ASFINȚIT s. 1. apus, asfințire, (livr.) crepuscul, declin, (rar) apunere, (pop.) scapăt, scăpătare, scăpătat. (~ soarelui.) 2. amurg, apus, înserare, seară, (livr.) crepuscul, (înv. și pop.) murg, (pop.) înmurgit, scăpătat, sfințit, (reg.) murgit, (prin Mold. și Munt.) murgilă, (înv.) sfințire. (S-a lăsat ~.) 3. apus, vest, (înv. și pop.) sfințit, (pop.) scăpătat, soare-apune, (înv. și reg.) scapăt, (reg.) scăpătiș. (Se îndreaptă către ~; punctul cardinal numit ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CINTEZĂ s (ORNIT.) l. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfințit adj. AMEȚIT. BĂUT. BEAT. CHERCHELIT. HIROTONISIT. HIROTONIT. ÎMBĂTAT. TURMENTAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFINȚIT adj. (BIS.) 1. canonizat, (livr.) sacrat, sanctificat. (Mucenic ~.) 2. tîrnosit. (Biserică ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfințit s. v. AMURG. APUS. ASFINȚIT. ÎNSERARE. SEARĂ. VEST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Asfințit ≠ est, orient, răsărit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
asfințit, asfințiturisubstantiv neutru
-
- Ultima rămășiță a asfințitului se topea ca un jăratic mort îndărătul zării largi și scunde. DUMITRIU, N. 259. DLRLC
- Caii ceilalți stătură din ronțăit, își frămîntau glodul sub picioare, întorceau spre calul cîrnului cîte un ochi plin de un asfințit roșu. CAMILAR, N. II 322. DLRLC
-
- Către asfințitul zilelor acest titan intelectual [Bolintineanu]... sfîrșește pe scîndurile mizeriei, într-un spital. DEMETRESCU, O. 156. DLRLC
-
-
- 2. Timpul, momentul când apune Soarele. DEX '09 DLRLC
- Cînd se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. DLRLC
- Am început a mă scălda în ticnă, pînă pe la asfințitul soarelui. CREANGĂ, A. 61. DLRLC
- Este sara-n asfințit Și noaptea o să-nceapă. EMINESCU, O. I 179. DLRLC
- Pasări, străine călătoare, Ce se abat în șesuri la asfințit de soare Strîngînd ale lor aripi căzute de lung zbor. ALECSANDRI, P. I 237. DLRLC
-
- 3. Locul unde asfințește Soarele. DEX '09 DLRLC
- Soarele apăruse abia acum spre asfințit, aruncîndu-și peste cîmpie țesătura razelor roșietice și prelungi. MIHALE, O. 454. DLRLC
- Dincolo de apă, pe colinele dinspre asfințit, se întind ogoarele Mălurenilor. SADOVEANU, M. C. 182. DLRLC
- Cerul asfințitului se umplu, emoționant, cu trupul Ceahlăului. IBRĂILEANU, A. 160. DLRLC
- Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră. VLAHUȚĂ, O. A. II 115. DLRLC
-
etimologie:
- asfinți DEX '98 DEX '09
cinteză, cintezesubstantiv feminin
- 1. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). DEX '09 DEX '98 DLRLC DLRM NODEXsinonime: cintezoi
- Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de strîngători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. DLRLC
-
- 2. Cinteză-de-iarnă = specie de cinteză migratoare, cu partea posterioară a spatelui albă, cu o bandă transversală galben-roșcată peste aripi (Fringilla montifringilla). MDA2
- 3. Cinteză-alpină = specie de cinteză cu coada retezată drept, care trăiește în munții înalți (Montifringilla nivalis). MDA2
- 4. (Carduelis spinus) MDA2sinonime: scatiu
- 5. Horă în care jucătorii se țin de umeri. MDA2
etimologie:
- DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX
sfințit, sfințităadjectiv
- 1. Asupra căruia a fost efectuat un ritual pentru a-i da un caracter sacru. DEX '09 DLRLC
- Apă sfințită. DLRLC
-
- 2. Epitet de onoare dat clericilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- (Uneori precedat de «prea» sau de «înalt prea») Înalt preasfințitul părinte. DLRLC
-
etimologie:
- sfinți DEX '09 DEX '98
sfințit, sfințitesubstantiv neutru
- 1. Trecerea unui astru dincolo de orizont; momentul când astrul apune; locul unde apune. DLRLC
- Soarele cam binișor S-a-nclinat către sfințite. COȘBUC, P. II 127. DLRLC
- Într-o pădure mare s-au întîlnit odată doi oameni, unul mergea cătră răsărit și celălalt cătră sfințit. RETEGANUL, P. IV 21. DLRLC
- Într-una din zile, cam după sfințitul soarelui... ieși balaurul din groapă și se îndreptă către voinicii care dormeau pe lîngă foc. ISPIRESCU, L. 200. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.