3 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCLAI, sclaiuri, s. n. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de fierăstrău. – Et. nec.

SCLAI, sclaiuri, s. n. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de ferăstrău. – Et. nec.

SCLAI, sclaiuri, s. n. (Mai ales la pl.) Parte componentă a joagărului, care poartă bușteanul după ce a trecut de ferăstrău.

SLAI, slaiuri, s. n. (Pop.) 1. Fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii; oplean. 2. Fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcațiuni. ♦ Scândura care formează marginea de sus a unei luntre. 3. Poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie. 4. Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. – Et. nec.

slai sn [At: DAMÉ, T. 21 / V: scl~, zl~ / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Reg) Oplean. 2 (Reg) Scândură ce formează marginea superioară sau partea laterală a luntrei ori a bărcii Si: (reg) usnă. 3 (Reg) Bancă transversală făcută dintr-o scândură lată, fixată în partea dinapoi a bărcii. 4 (Reg) Poliță fixată în zidul casei sau al hornului, pentru diferite obiecte de gospodărie. 5-6 (Mun; Olt) Fiecare dintre tăbliile sau fiecare dintre cele două scânduri care leagă tăbliile unui pat. 7 (Olt) Ghizdurile din bârne ale fântânii. 8 (Reg) Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. 9 (Olt; Mun) Marginea de sus a prispei. 10 (Olt; Mun) Balustrada unei prispe. 11 (Reg) Scoc prin care se scurge vinul din vasul în care se pun strugurii la stors. 12 (Mun) Canal din trei scânduri care transportă apa ce cade pe roata ferăstrăului mecanic. 13 (Mun; Olt) Scobitură ca un șănțuleț prin care se îmbucă și se fixează două piese componente ale unui obiect din lemn. 14 (Reg) Fiecare dintre cele două șipci care se bat în stâlpii casei ca să formeze un fel de scobitură în care se introduc capetele bârnelor. 15 (Olt) Bârnă de lemn.

SLÁI, slaiuri, s. n. (Pop.) 1. Fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii; oplean. 2. Fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcații. ♦ Scândura care formează marginea de sus a unei luntre. 3. Poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie. 4. Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. – Et. nec.

SLAI, slaiuri, s. n. Scîndură sau traversă groasă de lemn, avînd diferite întrebuințări: a) fiecare dintre cele două scînduri care leagă tălpile săniei; b) fiecare dintre scîndurile care formează părțile laterale ale unei ambarcații; usnă; c) poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie; d) fiecare dintre stîlpii care susțin podul morii. Valurile se izbiră odată pînă în slaiuri și pînă în stăvilare. SLAVICI, V. P. 172.

slaiu n. 1. pl. oplenele saniei; 2. vatra luntrei. [Origină necunoscută].

slaĭ n., pl. urĭ (cp. cu slăvină). Munt. Un canal format din treĭ scîndurĭ care duce apa din dubă pe roata fierăstrăuluĭ. Marginea luntriĭ pe care se mișcă lopata (V. usnă și copastie). Oplean. înfundătoarea patuluĭ: țărgile se sprijină pe cele doŭă slaiurĭ. Un fel de poliță făcută în coșu (hornu) caseĭ (Cod.): case vechĭ țărăneștĭ cu pridvor, slaĭ și parmaclîc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sclai (reg.) s. n., pl. scláiuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: sclai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sclai
  • sclaiul
  • sclaiu‑
plural
  • sclaiuri
  • sclaiurile
genitiv-dativ singular
  • sclai
  • sclaiului
plural
  • sclaiuri
  • sclaiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: sclăi
sclăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: slai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slai
  • slaiul
  • slaiu‑
plural
  • slaiuri
  • slaiurile
genitiv-dativ singular
  • slai
  • slaiului
plural
  • slaiuri
  • slaiurilor
vocativ singular
plural
zlai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sclai
  • sclaiul
  • sclaiu‑
plural
  • sclaiuri
  • sclaiurile
genitiv-dativ singular
  • sclai
  • sclaiului
plural
  • sclaiuri
  • sclaiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sclai

  • 1. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de fierăstrău.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: car (piesă)

etimologie:

slai zlai sclai popular

  • 1. Fiecare dintre cele două scânduri care leagă tălpile unei sănii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: oplean
  • 2. Fiecare dintre scândurile care formează părțile laterale ale unei ambarcațiuni.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: usnă
    • 2.1. Scândura care formează marginea de sus a unei luntre.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Poliță în perete pe care se țin lucruri de gospodărie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Valurile se izbiră odată pînă în slaiuri și pînă în stăvilare. SLAVICI, V. P. 172.
      surse: DLRLC

etimologie: