17 definiții pentru usnă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

USNĂ, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din sl. ustĭna.

usnă sf [At: PSALT. HUR. 25v/21 / V: ustnă / S și: uznă / Pl: ~ne, (îrg) ~ni / E: slv оустьна] 1 (Înv) Buză (1). 2 (Înv) Gură (1). 3 (Înv; pex) Glas (1). 4 (Pop) Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale, a unui pahar, a unui obiect în formă de vas etc. Si: buză (22). 5 Marginea (răsfrântă) a unui clopot. 6 (Îe) A suna (sau a bate) clopotul într-o ~ A trage clopotul izbind limba numai într-o parte (pentru a anunța o primejdie). 7 Marginea de sus a unei ambarcații. 8 (Înv) Margine a unei gropi. 9 (Reg) Ghizd al unei fântâni (de la nivelul solului în sus). 10 (Min) Parte lărgită la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se fixează armătura de lemn. 11 (Înv) Gură de mină. 12 (Reg) Borul pălăriei. 13 (Îvr) Mal1.

USNĂ, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din sl. ustĩna.

USNĂ, usne, s. f. 1. Marginea de sus a unei oale sau a altui vas adînc; gură, buză. ♦ Marginea răsfrîntă a unui clopot; buză. ◊ Expr. A suna într-o usnă = a lovi cu limba numai într-o parte (în semn de alarmă). Clopotul cel mare niciodată n-a sunat într-o usnă fără să puie tot orașul în mișcare. NEGRUZZI, S. I 284. ♦ Marginea de sus a unei luntre. I-a umplut... [luntrea] cu pămînt pînă peste usnă. SANDU-ALDEA, U. P. 115. 2. Împrejmuire (de lemn) la o fîntînă; ghizd. ♦ Lărgitură la baza puțurilor vechi de sare, făcută pentru a sprijini armătura de lemn.

USNĂ ~e f. pop. 1) Margine puțin răsfrântă (la gura unei oale sau a altui vas, a unui clopot, în partea superioară a unei luntre etc.); buză. 2) Ghizdul fântânii de la nivelul solului în sus. /<sl. ustiná

usnă f. Mold. 1. limba clopotului; 2. vatra luntrei. [Serb. USNA, buză].

úsnă, úznă și ústnă f., pl. e (vsl. ustĭna, buză, d. ustĭ, ușa, rudă cu lat. ostium, ușă; bg. sîrb. usna, buză; bg. rus. ustá, p. gură. V. ușă). Vechĭ. Buză. Azĭ. Trans. Olt. Munt. Mold. Marginea (buza) unuĭ vas (pahar, clopot, luntre, corabie): ceamurĭ înfundate pînă la usnă (Oltenița, VR. 1912, 10, 54). – Și usmă (Olt. Rev. I. Crg. 4, 250). V. copastie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

usnă (pop.) s. f., g.-d. art. usnei; pl. usne

usnă (pop.) s. f., g.-d. art. usnei; pl. usne

usnă s. f., g.-d. art. usnei; pl. usne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

USNĂ s. (reg.) slai. (~ la luntre.)

USNĂ s. v. buză, gură, margine.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

usnă (-ne), s. f.1. Gură, buză. – 2. Margine, ghizd. – Var. uznă, înv. ustnă. Sl. ustĭna (Tiktin). Sec. XVI, înv.

Intrare: usnă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • usnă
  • usna
plural
  • usne
  • usnele
genitiv-dativ singular
  • usne
  • usnei
plural
  • usne
  • usnelor
vocativ singular
plural
ustnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

usnă, usnesubstantiv feminin

popular
  • 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble A suna într-o usnă = a lovi cu limba numai într-o parte (în semn de alarmă). DLRLC
        • format_quote Clopotul cel mare niciodată n-a sunat într-o usnă fără să puie tot orașul în mișcare. NEGRUZZI, S. I 284. DLRLC
    • 1.2. Marginea de sus a unei luntre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: slai
      • format_quote I-a umplut... [luntrea] cu pămînt pînă peste usnă. SANDU-ALDEA, U. P. 115. DLRLC
  • 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ghizd
  • 3. Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.