4 intrări

56 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

saraci sm [At: ȘIO II2, 103 / Pl: ~ / E: tc saraç „șelar”] (Tcî) Grăjdar domnesc Si: rândaș.

sarácĭ m. (turc. saraç, șelar). Vechĭ. Rar. Grăjdar domnesc.

SĂRÁC, -Ă, săraci, -ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții; sărman, nevoiaș. ◊ Expr. Sărac și curat, se spune despre cei care preferă să rămână săraci (1) decât să se îmbogățească prin mijloace necinstite. ♦ (Substantivat) Cerșetor. ♦ (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia; sărăcăcios. 2. (Despre țări, orașe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puțin avuți. ♦ (Despre sol, terenuri) Care este puțin productiv; neroditor. 3. (Mai ales cu determinări introduse prin prep. „de”) Lipsit de..., fără... ◊ Loc. adj. Sărac cu duhul = lipsit de inteligență, de spirit; prost. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „în”) Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare. ♦ Care este în cantitate mică, puțin, insuficient. ♦ (Despre limbă) Care are vocabular redus, care posedă insuficiente mijloace de expresie. ♦ Fig. Lipsit de conținut; inexpresiv. Stil sărac. 4. (Despre surse de lumină) Lipsit de intensitate; slab. 5. (Despre plante, vegetație) Lipsit de vigoare, pipernicit, firav. 6. Lipsit de fast, modest, simplu; banal, mediocru. 7. (Exprimă compătimire față de cineva sau de ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărăcan. [Var.: (pop.) sireác, -ă adj.] – Din bg., sb. sirak.

SĂRĂCÍ, sărăcesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A ajunge sau a face pe cineva să ajungă sărac (1), a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă avutul. 2. Tranz. și intranz. A face sau a deveni neroditor. 3. Tranz. A lua (cuiva) ceva, a lipsi (pe cineva) de un bun material. 4. Intranz. și tranz. A (se) împuțina. 5. Tranz. (Reg.) A compătimi. – Din sărac.

SĂRĂCÍ, sărăcesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A ajunge sau a face pe cineva să ajungă sărac (1), a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă avutul. 2. Tranz. și intranz. A face sau a deveni neroditor. 3. Tranz. A lua (cuiva) ceva, a lipsi (pe cineva) de un bun material. 4. Intranz. și tranz. A (se) împuțina. 5. Tranz. (Reg.) A compătimi. – Din sărac.

SIREÁC, -Ă adj. v. sărac.

saraci-bașă sm [At: ȘIO II2, 103 / V: saraci-baș / S și: saraci bașă / E: tc saraç-bași „șeful șelarilor”] (Tcî) Mai mare peste rândașii de la serai sau peste cei de la curtea domnilor țărilor române.

saraci-iamac sm [At: ȘIO II2, 103 / E: tc saraç-yamagi] (Tcî) Ajutor de saraci-bașă.

sărac, ~ă [At: PSALT. HUR. 55/23 / V: (pop) sireac, (îrg) ser~, (înv) sir~, (reg) sălac, săleac, sileac[1] / Pl: ~aci, ~ace (reg) ~aji / E: slv сиракъ] 1-2 smf, a (Îrg) (Copil) orfan. 3 a (Înv; îe) A rămâne ~ de (cineva) A pierde o ființă dragă (care a decedat). 4-5 smf, a (Înv) Văduv. 6-7 smf, a (Om) lipsit de avere (sau de bunurile materiale necesare vieții) Si: nevoiaș, sărman (1-2), (liv) mizer, (îvp) neavut, nenorocit, (pfm) nepricopsit, (îrg) mișel, (înv) measer, neputernic, neputincios, (reg) sărăcoi, obielos, pământit, (dep) păduchios. 8-9 smf, a (Pex) (Om) care face parte din clasa socială (cea mai) de jos Si: (înv) sărman (3-4). 10-11 smf, a (Pex) (Om) de condiție socială modestă Si: (pop) prost, (înv) sărman (5-6). 12-13 smf, a (Pex) (Om) fără rang Si: (înv) sărman (7-8). 14-15 a (Reg; îs) ~u și bogatu (Melodie după care se execută) un anumit tip de horă. 16 a (Îs) Steaua ~ului Steaua polară. 17 smf (Pop) Cerșetor (1). 18 a (D. așezări sau colectivități omenești, d. ținuturi, teritorii etc.) Care are insuficiente bunuri materiale (naturale) Si: sărăcăcios (3), sărman (10), (reg) sărăcios2 (2). 19 a D. așezări sau colectivități omenești, d. ținuturi, teritorii etc.) Cu oameni săraci (7) Si: (înv) sărman (11), (reg) sărăcăcios (4). 20 a Care reflectă sărăcie (3) Si: sărăcăcios (6), (reg) sărăcios (3). 21 a Specific omului sărac (7) Si: sărăcăcios (7). 22 a De om sărac Si: sărăcăcios (8), mizerabil, (rar) meschin, (liv) mizer, (înv) sărăcesc, (reg) sărăcios2 (4), (îvr) mizericos. 23 av Cu sărăcie (3). 24 a (Pgn; udp „în”) Care posedă, conține ceva (altceva decât bunuri materiale necesare existenței) în cantitate nesatisfăcătoare, insuficientă, redusă Si: sărăcăcios (9). 25 a (Spc; d. limbă) Care are un vocabular redus (sau insuficiente mijloace de expresie). 26 a Care există în cantitate sau în măsură (prea) mică, în număr (foarte) redus Si: insuficient. 27 a (Pgn; rar; udp „de”) Care este lipsit (în totalitate sau în parte) de... Si: (înv) sărman (12). 28 a (Sens curent; d. oameni; îe) ~ cu duhul sau (rar) ~ de duh Prost. 29 a (D. atitudinea, manifestările, însușirile oamenilor; îae) Care denotă prostie. 30 a (Îae) De om prost. 31 a (Înv; îe) ~ de viață Plăpând și bolnăvicios. 32 a (D. pământ, sol) Care este lipsit de componenți care îl fac propriu pentru agricultură Si: neroditor, nefertil, (rar) sărăcăcios (10), (reg) macru, searbăd1. 33 (D. ani) Cu recoltă slabă, insuficientă. 34 a (D. plante, vegetație etc.) Care este lipsit de vigoare, pipernicit, firav Si: (rar) sărăcăcios (13). 35 a (D. lumină și surse de lumină sau de căldură) Care are un grad redus de intensitate Si: slab. 36 av (D. lumină și surse de lumină sau de căldură) Cu intensitate redusă. 37 a Care are calitate sau valoare modestă, scăzută, de calitate inferioară Si: sărăcăcios (14), (înv) sărăcesc (4). 38 a Cu aspect (extrem de) modest Si: sărăcăcios (15), (înv) sărăcesc (5). 39 a Care este lipsit de fast Si: sărăcăcios (16), (înv) sărăcesc (6). 40 a (D. viață) Anevoioasă, plină de lipsuri Si: sărăcan (6). 41 a (Pex) Cu evenimente puține (și puțin semnificative) Si: sărăcăcios (17), sărăcesc. 42 a Lipsit de farmec, de frumusețe, de strălucire. 43-44 smf, a (Adesea în construcții exclamative; exprimă compătimire și înțelegere plină de omenie; de obicei precedă numele determinat) (Persoană) care se găsește într-o situație grea, care este vrednic de plâns. corectată

  1. Variantă accentuată incorect în original: sileac LauraGellner

sărăci [At: VARLAAM, C. 333 / Pzi: ~cesc / E: sărac] 1-2 vtr (Reg) A face să ajungă (sau a ajunge) orfan. 3-4 vit A-și pierde (sau a face să-și piardă) avutul, bunăstarea, bunurile materiale necesare vieții, ajungând sărac (7). Si: (îrg) sărmăni. 5-6 vit A decădea, a regresa (sau a face să decadă, să regreseze) din punct de vedere economic. 7-8 vit A (se) reduce (mult) în cantitate, în număr Si: a (se) împuțina. 9-10 vit (Îrg; udp „de”) A ajunge (sau a face să fie lipsit ) (în totalitate sau în parte) de... 11 vt (C. i. pământul, solul) A face să devină neroditor, nefertil, sărac (32). 12 vt A face să-și piardă din calitate, din valoare, din semnificații etc. (în urma simplificării, a schematizării). 13 vr (Îrg) A se văita, a se căina (considerându-se sărac) Si: (reg) a (se) compătimi.

seleac, [1] a vz sărac

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

SĂRÁC, -Ă, săraci, -ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții; sărman, nevoiaș. ◊ Expr. Sărac și curat, se spune despre cei care preferă să rămână săraci (1) decât să se îmbogățească prin mijloace incorecte. ♦ (Substantivat) Cerșetor. ♦ (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia; sărăcăcios. 2. (Despre țări, orașe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puțin avuți. ♦ (Despre sol, terenuri) Care este puțin productiv; neroditor. 3. (Mai ales cu determinări introduse prin prep. „de”) Lipsit de..., fără... ◊ Loc. adj. Sărac cu duhul = lipsit de inteligență, de spirit; prost. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „în”) Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare. ♦ Care este în cantitate mică, puțin, insuficient. ♦ (Despre limbă) Care are vocabular redus, care posedă insuficiente mijloace de exprimare. ♦ Fig. Lipsit de conținut; inexpresiv. Stil sărac. 4. (Despre surse de lumină) Lipsit de intensitate; slab. 5. (Despre plante, vegetație) Lipsit de vigoare, pipernicit, firav. 6. Lipsit de fast, modest, simplu; banal, mediocru. 7. (Exprimă compătimire față de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărăcan. [Var.: (pop.) sireác, -ă adj.] – Din bg., scr. sirak.

SĂRÁC, -Ă, săraci, -e, adj. (În opoziție cu bogat) 1. (Despre oameni) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții; sărman, nevoiaș. Era odată un om sărac, sărac... n-avea nici casă, nici masă. SBIERA, P. 243. Ei erau atît de săraci, încît n-aveau după ce bea apă. ISPIRESCU, L. 174. Voinicel și sprintenel, Dar sărac ca vai de el. ALECSANDRI, P. P. 105. La omul sărac nici boii nu trag.Expr. Sărac lipit (pămîntului) v. lipit. Sărac și curat, se spune despre cei care preferă să rămînă săraci, decît să se îmbogățească prin mijloace incorecte. Mai bine să fiu sărac și curat, decît bogat și hulit de lume. ALECSANDRI, T. 65. ◊ (Substantivat) Dă-mă și dupun sărac, Numai să trăiesc cu drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 275. ♦ (Substantivat) Cerșetor. De-acum vor fi și ei bogați... Și vor avea și ei ce da Săracilor de-acum. COȘBUC, P. I 110. ♦ (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia; sărăcăcios. Au trecut ani la mijloc, și viața s-a scurs liniștită în casa săracă. DUNĂREANU, CH. 9. 2. (Despre țări, orașe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat de oameni puțin avuți. 3. Lipsit de..., fără. Fratele cel sărac – sărac să fie de păcate – tot avea și el o păreche de boi. CREANGĂ, P. 37. Sărac de bunuri, frumusețe și spirit. EMINESCU, N. 72. ◊ Expr. Sărac cu duhul = lipsit de inteligență, de agerime, de spirit; prost. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «în») Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare. Legume sărace în vitamine.Văzduhul era tot mai uscat și mai sărac în aer. DUMITRIU, P. F. 10. ♦ (Despre pămînt) Lipsit de componenții care îl fac propriu pentru agricultură; neproductiv, neroditor. Pămîntul de pe dealul Stănicuțului e sărac, dă roade puține. STANCU, D. 171. ♦ Fig. Lipsit de conținut, neexpresiv. Stil sărac. 4. (Exprimă o stare afectivă, de obicei compătimire, față de cineva sau de ceva) Vrednic de milă; biet, sărman, nenorocit. Turcului nu i-i atît de Tomșa, cît de lîna pe care o tunde de pe săraca țară ca de pe-o oaie. SADOVEANU, O. VII 148. Săraci ochișorii mei, Multă lume văz cu ei, Dar nu văz oameni de-ai mei... Sărac piciorușul meu De te-ai vedea-n satul meu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200. ◊ (Substantivat) Dar, săracul, era în cele de pe urmă minute. NEGRUZZI, S. I 62. Cum nu i-au fost milă de bietul dobitoc?... săracul, nevinovat fiind, l-au omorît. DRĂGHICI, R. 65. ◊ (Substantivat, în expr., variind după gen, de obicei și după număr) Săracul (sau sărac) de mine (de tine etc.) = bietul de mine (de tine etc.). Să fiu chiar șchioapă, ce-i apoi? Că ce ți-e drag, tot drag rămîne!Eu nu zic ba! Dar uite, joi Ni-e nunta, dragă, e ca mîne – Tu cum să joci? Sărac de noi! Să stai la masă-ntre bătrîne. COȘBUC, P. I 182. Na, c-am pățit-o, săracul de mine! ALECSANDRI, T. 381. Dacă nu ne-om jălui la d-ta... la cine să rîdicăm glasul, săracii de noi! id. T. I 170. ◊ (Epitetul e atribuit obiectului care pricinuiește starea de compătimire) Săracă străinătate, Mult ești plină de păcate Și n-am maică să mă cate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 173. ◊ (Exprimă simpatie, uneori cu o nuanță de ironie) Vai sărace poloboace, de te-ai face mai încoace! CREANGĂ, A. 139. Sărac plug cu șese boi, Dragu-mi-i mie de voi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 27. – Variante: sireác, -ă (C. PETRESCU, Î. II 130, VLAHUȚĂ, CL. 116, CARAGIALE, O. I 54), (regional) săreác, -ă (SBIERA, P. 288, ȘEZ. II 79) adj.

arată toate definițiile

Intrare: saraci
saraci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: saraci
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saraci
  • saraciul
  • saraciu‑
plural
  • saraci
  • saracii
genitiv-dativ singular
  • saraci
  • saraciului
plural
  • saraci
  • saracilor
vocativ singular
plural
Intrare: sărac
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărac
  • săracul
  • săracu‑
  • săra
  • săraca
plural
  • săraci
  • săracii
  • sărace
  • săracele
genitiv-dativ singular
  • sărac
  • săracului
  • sărace
  • săracei
plural
  • săraci
  • săracilor
  • sărace
  • săracelor
vocativ singular
  • săracule
  • sărace
  • săra
  • săraco
plural
  • săracilor
  • săracelor
adjectiv (A57)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sireac
  • sireacul
  • sireacu‑
  • sirea
  • sireaca
plural
  • sireci
  • sirecii
  • sirece
  • sirecele
genitiv-dativ singular
  • sireac
  • sireacului
  • sirece
  • sirecei
plural
  • sireci
  • sirecilor
  • sirece
  • sirecelor
vocativ singular
  • sireacule
  • sirece
  • sirea
  • sireaco
plural
  • sirecilor
  • sirecelor
adjectiv (A57)
Surse flexiune: DLRLC
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săleac
  • săleacul
  • săleacu‑
  • sălea
  • săleaca
plural
  • săleci
  • sălecii
  • sălece
  • sălecele
genitiv-dativ singular
  • săleac
  • săleacului
  • sălece
  • sălecei
plural
  • săleci
  • sălecilor
  • sălece
  • sălecelor
vocativ singular
  • săleacule
  • sălece
  • sălea
  • săleaco
plural
  • sălecilor
  • sălecelor
Intrare: sărăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sărăci
  • sărăcire
  • sărăcit
  • sărăcitu‑
  • sărăcind
  • sărăcindu‑
singular plural
  • sărăcește
  • sărăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sărăcesc
(să)
  • sărăcesc
  • sărăceam
  • sărăcii
  • sărăcisem
a II-a (tu)
  • sărăcești
(să)
  • sărăcești
  • sărăceai
  • sărăciși
  • sărăciseși
a III-a (el, ea)
  • sărăcește
(să)
  • sărăcească
  • sărăcea
  • sărăci
  • sărăcise
plural I (noi)
  • sărăcim
(să)
  • sărăcim
  • sărăceam
  • sărăcirăm
  • sărăciserăm
  • sărăcisem
a II-a (voi)
  • sărăciți
(să)
  • sărăciți
  • sărăceați
  • sărăcirăți
  • sărăciserăți
  • sărăciseți
a III-a (ei, ele)
  • sărăcesc
(să)
  • sărăcească
  • sărăceau
  • sărăci
  • sărăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sărac sireac săleac

  • 1. adesea substantivat Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții.
    exemple
    • Era odată un om sărac, sărac... n-avea nici casă, nici masă. SBIERA, P. 243.
      surse: DLRLC
    • Ei erau atît de săraci, încît n-aveau după ce bea apă. ISPIRESCU, L. 174.
      surse: DLRLC
    • Voinicel și sprintenel, Dar sărac ca vai de el. ALECSANDRI, P. P. 105.
      surse: DLRLC
    • La omul sărac nici boii nu trag.
      surse: DLRLC
    • Dă-mă și dupun sărac, Numai să trăiesc cu drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 275.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Sărac lipit (pămîntului).
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Sărac și curat, se spune despre cei care preferă să rămână săraci decât să se îmbogățească prin mijloace necinstite.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mai bine să fiu sărac și curat, decît bogat și hulit de lume. ALECSANDRI, T. 65.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie La cel sărac nici boii nu trag se spune despre cineva căruia nu-i merge, care suferă eșecuri în orice întreprindere.
      surse: NODEX
    • exemple
      • De-acum vor fi și ei bogați... Și vor avea și ei ce da Săracilor de-acum. COȘBUC, P. I 110.
        surse: DLRLC
    • 1.5. (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: sărăcăcios attach_file un exemplu
      exemple
      • Au trecut ani la mijloc, și viața s-a scurs liniștită în casa săracă. DUNĂREANU, CH. 9.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre țări, orașe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puțin avuți.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. (Despre sol, terenuri) Care este puțin productiv.
      surse: DEX '09 sinonime: neroditor
  • 3. (Mai ales cu determinări introduse prin prepoziție „de”) Lipsit de..., fără...
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Fratele cel sărac – sărac să fie de păcate – tot avea și el o păreche de boi. CREANGĂ, P. 37.
      surse: DLRLC
    • Sărac de bunuri, frumusețe și spirit. EMINESCU, N. 72.
      surse: DLRLC
    • 3.1. locuțiune adjectivală Sărac cu duhul = lipsit de inteligență, de spirit.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: prost (adj.)
    • 3.2. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „în”) Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: gol (adj.) attach_file 3 exemple
      exemple
      • Legume sărace în vitamine.
        surse: DLRLC
      • Văzduhul era tot mai uscat și mai sărac în aer. DUMITRIU, P. F. 10.
        surse: DLRLC
      • Ținut sărac.
        surse: NODEX
    • 3.3. Care este în cantitate mică.
      surse: DEX '09 sinonime: insuficient puțin (adj.)
    • 3.4. (Despre limbă) Care are vocabular redus, care posedă insuficiente mijloace de expresie.
      surse: DEX '09
    • 3.5. (Despre pământ) Lipsit de componenții care îl fac propriu pentru agricultură.
      exemple
      • Pămîntul de pe dealul Stănicuțului e sărac, dă roade puține. STANCU, D. 171.
        surse: DLRLC
    • 3.6. figurat Lipsit de conținut.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: inexpresiv attach_file un exemplu
      exemple
      • Stil sărac.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 4. (Despre surse de lumină) Lipsit de intensitate.
    surse: DEX '09 sinonime: slab
  • 5. (Despre plante, vegetație) Lipsit de vigoare.
    surse: DEX '09 sinonime: firav pipernicit
  • 6. Lipsit de fast.
    surse: DEX '09 sinonime: banal mediocru modest simplu
  • 7. (Exprimă compătimire față de cineva sau de ceva) Vrednic de milă.
    exemple
    • Turcului nu i-i atît de Tomșa, cît de lîna pe care o tunde de pe săraca țară ca de pe-o oaie. SADOVEANU, O. VII 148.
      surse: DLRLC
    • Săraci ochișorii mei, Multă lume văz cu ei, Dar nu văz oameni de-ai mei... Sărac piciorușul meu De te-ai vedea-n satul meu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Dar, săracul, era în cele de pe urmă minute. NEGRUZZI, S. I 62.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Cum nu i-au fost milă de bietul dobitoc?... săracul, nevinovat fiind, l-au omorît. DRĂGHICI, R. 65.
      surse: DLRLC
    • Săracă străinătate, Mult ești plină de păcate Și n-am maică să mă cate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 173.
      surse: DLRLC
    • 7.1. (și) substantivat expresie (Variind după gen, de obicei și după număr) Săracul (sau sărac) de mine (de tine etc.) = bietul de mine (de tine etc.).
      surse: DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Să fiu chiar șchioapă, ce-i apoi? Că ce ți-e drag, tot drag rămîne! – Eu nu zic ba! Dar uite, joi Ni-e nunta, dragă, e ca mîne – Tu cum să joci? Sărac de noi! Să stai la masă-ntre bătrîne. COȘBUC, P. I 182.
        surse: DLRLC
      • Na, c-am pățit-o, săracul de mine! ALECSANDRI, T. 381.
        surse: DLRLC
      • Dacă nu ne-om jălui la d-ta... la cine să rîdicăm glasul, săracii de noi! ALECSANDRI, T. I 170.
        surse: DLRLC
  • 8. Exprimă simpatie, uneori cu o nuanță de ironie.
    exemple
    • Vai sărace poloboace, de te-ai face mai încoace! CREANGĂ, A. 139.
      surse: DLRLC
    • Sărac plug cu șese boi, Dragu-mi-i mie de voi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 27.
      surse: DLRLC

etimologie:

sărăci

  • 1. intranzitiv tranzitiv A ajunge sau a face pe cineva să ajungă sărac, a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă avutul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: îmbogăți attach_file 6 exemple
    exemple
    • N-au sărăcit părinții mei? C. PETRESCU, A. R. 34.
      surse: DLRLC
    • Toți sărăceau, numai el se îmbogățea. VLAHUȚĂ, O. A. 215.
      surse: DLRLC
    • Dacă bei făr’ de măsură... Lucrul nu-l mai isprăvești Și la urmă sărăcești. BIBICESCU, P. P. 223.
      surse: DLRLC
    • Pe el nu-l putea sărăci mai tare, căci nu avea chiar nimic. RETEGANUL, P. V 16.
      surse: DLRLC
    • Dintr-un smoc de tărfăloage de moșie (care-l sărăciseră de tot cu judecățile), scoase o hîrtie afumată pe care mi-a dat-o. NEGRUZZI, S. I 186.
      surse: DLRLC
    • Romîn Grue Grozovanul... care-a sărăcit pe Hanul. ALECSANDRI, P. P. 77.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv intranzitiv A face sau a deveni neroditor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: secătui attach_file un exemplu
    exemple
    • Plantele... i-au supt (pămîntului) toată vlaga și l-au sărăcit. La TDRG.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A lua (cuiva) ceva, a lipsi (pe cineva) de un bun material.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ca mărul lîngă drum, N-are pace nicidecum. Cîți trec... de crăngi îl sărăcesc. ALECSANDRI, P. P. 290.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv tranzitiv A (se) împuțina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împuțina attach_file un exemplu
    exemple
    • Cum o să vă dau la cîni!.. Cum zicea, așa făcea, Rău pe turci îi sărăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv învechit popular A lăsa (pe cineva) orfan, a lipsi pe cineva de părinți.
    exemple
    • Gîtul [soției] jos că i-l tăia... Vai de mine! ce-am făcut? Copil mic mi-am sărăcit, Pe mine m-am văduvit. BIBICESCU, P. P. 345.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Pe drum cine trecea, Tot pe Badiul sărăcea, Tot pe Badiul mi-l căia. TEODORESCU, P. P. 549.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • sărac
    surse: DEX '09 DEX '98